Page 7 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 7
ERCURI, 2 OCTOMBRIE 1985, i jn
învăţăminte valoroase atît pentru „Maeştri ai picturii româneşti
organele cit şi pentru membrii de partid în colecţiile hunedorene“
Abordăm problematica bază ca discuţia cu fieca marca majoritate a comu Intre manilestările cultu- lormei instaurată de im
m e- discuţiilor individuale cu re comunist să fie consem niştilor au răspuns cum se ral-artistice în premieră presionism.
tovai'ăşul Ioan I-Iaraga, se nată, în sinteză, într-un cuvine la acţiunile în care hunedoreană se situează O singură lucrare este
i doina
ecital al cretarul comitetului de proces verbal, care se păs au fost solicitaţi. Şi, am expoziţia cu lucrări apar- semnată de Ion juculescu.
idiotclcvi- partid de la întreprinderea trează ca document al or fost solicitaţi în acţiuni de ţinînd unor maeştri ai pic Simţim şi a ci, ca in în
de transporturi auto Deva. ganizaţiei de bază. în pro anvergură, printre care turii româneşti aliate in treaga sa operă, cum no
s infor- — Am înţeles, tovarăşe cesul verbal se reţine, în cele de la Cîmpu lui Noag, colecţii particulare şi a le ţiunile spaţiale se c'atină,
tico-ideo-
secretar, că acţiunea s-a în esenţă, aprecierile, criticile pentru sporirea producţiei Muzeului judeţean. Idee formele se împletesc, se
rcvoluţiei cheiat în toate cele 10 or şi recomandările biroului, 'de cărbune, la transportul generoasă care deschide îmbină, u'mind o logică
societăţii ganizaţii de bază subordo precum şi părerile, propu argilei de la barajul hidro perspectiva unor viitoare pe care chiar dacă o simţi
in Itomu- nate comitetului. Ce ne pu nerile şi opţiunile fiecărui centralei Rîu Mare-Retczat, expoziţii ample, probabil nu-i găseşti Irul, fiind ne
inunare a
ice a* 7*0- teţi spune despre desfăşu tovarăş. şantierul A.C.C.F. Petro permanente, al căror lond cesară o perioadă de a-
itru rarea ei ? — Ce probleme au con şani, în campaniile agrico de lucrări să se înnoiască daptare, de introducere in
[. „Două — Intr-adevăr, s-a în stituit priorităţile în aces le, ca să mă refer doar la periodic, inlrucit pinacote Ion Juculescu, Alexandru alfabetul plastic al crea
cheiat în toate organizaţii te întîlniri ale birourilor cîteva. Am putea evidenţia ca judeţului este surprin Pop, Schweitzer Cumpănă torului.
e
le de bază, acţiunea desfă- organizaţiilor de bază cu pe comuniştii Gheorghe zător de bogată. Dovadă şi aceasta înseamnă un lu Autor de peisaje şi por
şurîndu-se pe baza unei comuniştii ? Damian, Viorel Popa, Vir- că iubitori de frumos exis cru extraordinar. trete, Aurel Ciupe asocia*
programări şi care, în linii gil Lupaş, Aurel Bucur, tă oriunde, ştiu şi doresc înclinăm a crede că cea ză simţul construcţiei cu
generale, s-a respectat. Ca Liviu Iordate, Vichente Pîr- să-l vadă, posedă genero mai valoroasă lucrare din cel al culorii. In peisaj
regulă, comitetul de partid După discuţiile vu, Dumitru Ban, Gheor zitate punindu-l, cînd e ne expoziţie este ,,Materni artistul redă atmoslera
a stabilit ca în organizaţii individuale ghe Matei, Dumitru Gudea, voie, la vedere, spre bu tate" de Corneliu Baba. specilică naturii Ardealu
le de bază cu pînă la 40 cu comuniştii Kendere.şi Francisc, Ionel curia semenilor lor. Privit După cum este cunoscut, lui, alegindu-şi cu ingenio- .
: 6,00 Ra- de membri de partid, dis Faur, Vasile Ciuhandru, prin această prismă, toată prezenţa umanului este ne zitate unghiurile de vedere,
limincţii ; cuţiile să se încheie pînă Romulus Ciama şi mulţi stima pentru acei oameni lipsită în arta lui Baba, calculind judicios punerea
. zilei în în luna iunie, iar în cele — In primul rînd, s-a care au creat deja impul
0 Sarcină alţii. După cum avem şi care reprezintă un moment în pagină, dezvoltînd suc
de onoa- mai mari, cu un efectiv urmărit îndeplinirea sarci comunişti care, într-un fel sul necesar unor noi ma ol recuceririi valorilor, e- cesiunea planurilor, compo
\ presei ; de peste 40 comunişti, ac nilor de plan, întărirea or sau altul, au încălcat dis nifestări ale colecţionari senţiale, fiind exponentul ziţiei şi păstrind in tot
îelodiilor; ţiunea să se încheie în dinii şi disciplinei, creşte lor de artă.
ştiri; 9,05 ciplina muncii, a regulilor unei noi încrederi acorda acest timp luminozitatea
iltătorilor; luna iulie. rea conştiinţei socialiste în de circulaţie. Printre a- Expoziţia deschisă la Ga te realităţii. Tabloul ex nuanţată a pastei. Dovadă
le ştiri ; întreaga acţiune a fost toate împrejurările, spori ceştia se află Dorin Mihoc, leriile de artă ale Fon primă relaţia plină de căl - ,,Pădurea Hoia" prezen
de niuzi- condusă şi sprijinită dc că rea combativităţii şi exi Simion Nicoară, Dumitru dului plastic e, deocamda tă în expoziţie.
10,30 Din dură şi candoare dintre
5 ; 10,45 tre membrii comitetului de genţei comuniştilor faţă de Damian, Lazăr Pîs. Rău tă, o lloare, e adevărat mamă şi copil, atingerile Se pot spune multe des
11,00 Bu- partid repartizaţi pe orga lipsuri şi neajunsuri, com este că în cazul unora din rară, care expune timid, delicate dintre suflete. pre o expoziţie a maeştri
11,05 Ra- nizaţiile de bază. Pînă în portamentul în societate şi chiar cu o oarecare teamă, Camil Ressu este pre lor. Aşteptăm însă un al
iilor; 11,35 tre aceştia (Dorin Mihoc),
0 Buletin luna august, în toate adu familie etc. Apoi, am spri deşi aveau mai multe aba. probabil pentru Început zent cu un portret şi două doilea pas al organizato
itiinţa se- nările generale au fost dez_ jinit birourile în direcţia teri de la disciplina mun justificată, un număr de peisaje - interior de curte rilor acestui adevărat act
; Din co- bătute pe bază de referate, stimulării, în cadrul discu cii sau de partid, biroul lucrări, nu dintre cele. mai şi peisaj cu pomi şi case, de cultură, Comitetul jude
ui; 12,45
radio-tv. ; concluziile ce se desprind. ţiilor, a iniţiativei, a spi organizaţiei de bază nu a reprezentative, dar ele sînt redind impresionantul echi ţean de cultură şi educa
. 3; 14,30 Pentru a menţine un ritm ritului de răspundere şi de luat nici un fel de măsuri. semnate de Gheorghe Pe- libru intre desen şi culoa ţie socialistă şi Muzeul ju
sii direc- corespunzător în desfăşu angajare în muncă, creşte Comitetul de partid a traşcu, Camil Ressu, Cor re, marele artist fiind re deţean Hunedoara - Deva.
fejle B.K.
1 Craiova rarea acţiunii, în lună mar rea forţei de mobilizare a urmărit tot timpul modul nelia Baba, Aurel Ciupe, cunoscut pentru vigoarea
o; 17,00 tie comitetul de partid a tuturor comuniştilor. în care s-au desfăşurat dis Ion Sima, Aurel Jiquide, cu care a ieşit d n criza MINEL BODEA
i; 17,05 analizat stadiul ei, adop- — Şi, cum apreciaţi an cuţiile individuale, ce pro
185; 17,30
V\fvy*» drU tînd cîteva măsuri care au gajarea comuniştilor în e- bleme mai importante s-au Acţiuni în cadrul „Zilelor Sarmis“
n
bii d e te rm i n a t îmbunătăţirea fortul general pentru înde ivit, ajutînd bh'ourile or
Ort sc- activităţii. plinirea sarcinilor ce stau ganizaţiilor dc bază să a- • S-au deschis mani apreciat dialog cu pu rul de creaţie „Ritmuri".
îal * Re- Mai este de subliniat fap festările cinematografice blicul.
ială radio în faţa colectivului ? dopte măsuri corespunză Desfâşurîndu-se sub ge
nă a mc- tul că am recomandat bi — Birourile organizaţii toare pentru întărirea vie din cadrul „Zilelor Sar- • Ediţia a XV-a a „Zi nericul „Timp al certitu
lomico-fi- rourilor organizaţiilor de lor de bază apreciază că ţii interne de partid, care mis". Gazda festivităţii lelor filmului documen dinilor, al marilor îm
a răspun- inaugurale a fost cinema tar Valea Jiului" s-a
- de la să se dovedească un auten pliniri", atelierul de crea
la minis- tic ferment stimulator a) tograful „Patria" din inaugurat, ieri, Ia Lonea. ţie va găzdui vernisajul
îformaţii; activităţii birourilor orga Orăştie, unde a avut loc în această săptămînă, la expoziţiei „Galeriile Rit
I * Agri S t r a d a nizaţiilor de bază, a tutu premiera de gală a fil Petroşani, Lupeni, Vul muri", editoriale, recita
şa suges-
zi Intr-o ror comuniştilor. mului românesc „Acasă". can şi Lonea, ediţia ju luri de poezie şi o întâl
aţele tra- Recunosc, nu sînt un Şi atunci mă gindesc la în esenţă, putem spune Manifestarea, desfăşurată biliară a „Zilelor filmu nire cu proza celor patru
es; ^3,05 spectator avizat de Ulm şi unii care abia după ce au cu certitudine că discuţiile în prezenţa regizorului lui documentar" va oferi decenii de libertate, prin
!ă: 2s,55—
ştiri. de aceea merg rar la ,,înghiţit" cite-o bibliotecă individuale au fost şi sînt Constantin Vaeni — care minerilor, în sălile de intermediul criticului li
cinematograf, motiv pentru de cărţi au ajuns să se de un real folos, atît pen. a cucerit recent, la Fes apel, întîlniri cu produc terar Ion Adam.
care mă şi simt in sala întrebe : ,,— Cu ce am con tru comitetul de partid şi tivalul internaţional al ţii cinematografice de • Tot astăzi se inaugu
plină un biet intrus, vino tribuit eu astăzi la ferici birourile organizaţiilor de Cinematografiei din Italia, scurt metraj, în premie rează ediţia a X-a a intîl-
vat că ocup pe nedrept rea oamenilor ?“ Aceştia bază, cit şi pentru întrea Marele premiu şi meda ră pe ţară, şi cu realiza nirii poeţilor populari,
un loc pentru care am din urmă merită a li ga masă a comuniştilor, lia de aur pentru regia tori de la Studioul „Din toată inima". La în-
plătit un bilet cu supra- „deplinşi". De ce n-au fost — Acţiunea este înche filmului „Imposibila iu „Alexandru '.Sabia" Bucu tilnirea ce va avea loc
preţ. Încă din stradă un ins in stare să simplifice lu iată, tovarăşe secretar. Ce reşti. la Căminul cultural din
îă rece bire" — şi a actorului
nzuraţilor binevoitor reperează lipsa crurile mergind — de ce se întîmplă pînă la relua © Astăzi, la orele 17, I-lia vor fi prezenţi poeţi
Carter su- mea de experienţă şi mă nu ? — pină la improviza rea ei ? Ştefan Haginiă, s-a trans la Biblioteca judeţeană populari din mai multe
); HUNE- întreabă aproape agresiv : tul ,,comerţ stradal" din
îetarii în — Comitetul de partid a format într-un cald si din Deva are loc Atelie- judeţe ale ţării
i — sala Nu vreţi un bilet ?" faţa cinematografelor ? Ce recomandat birourilor or
uce (Mo- Cum să refuz ? Scot banii... ştiau ei, naivii ? Cunoscind ganizaţiilor dc bază şi ve
; Vulca- Nu, zice. Şi eu l-am pasaje intregi din ,,Odi
Dublura ghează ca acţiunea să nu
(Arta — luat cu suprapreţ..." Are seea", vorbind despre fie un scop în sine, ci să
’vi- *or) ; dreptate, de ce să mi-l Einstein ca despre un prie fie parte integrantă a unei
în vindă mie cu preţ normal ? ten apropiat, sau declamind
1 . u — activităţi continuo cu co
(Unirea) ; Doar nu-i sînt Irate decît poezii de Eminescu, nu au muniştii, ea exprimîndu-se
ir (7 No- dacă o luăm la investigaţii nici pe departe prestanţa şi prin alte forme: încre
NI: Cînd cine ştie pină unde prin insului care vinde bilete de
Cultural); dinţarea dc sarcini concre
n pentru arborele geneclogic. Nu e Ulm la suprapreţ, nu-i aşa? te, chemarea periodică în
il) ; LO- timp de aja ceva. Apare Inşi cu asemenea apucă faţa birourilor a tovarăşi
dincrul) ; un altul - II cunosc că e turi de chiverniseală ar tre
am ucis lor care se abat într-un
ANINOA- nenorocit după ligura spe bui declaraţi monumente fel sau altul dc la prin
mării în- cifică a celui lără bilet - ale naturii, adunaţi şi duşi cipiile şi normele vieţii de
resc); U- şi e întrebat la iei. Şi e în taină la rezervaţii unde partid, cererea de a pre
ba şi cei tăcut ,,fericit"... la supra nu calcă picior de om cu
iriile I-li zenta informări în adunări
D: Dacă preţ. Apare altul, şi altul... ligură nenorocită de nd'vid le generale asupra activi
să fie Şi mă bucur că uite, un lără bilet la lilme de tăţii proprii şi alte forme.
GURA- anonim poate ,,ferici" a- succes.
ibilele a- Important este ca birouri
r italieni tiţia oameni, vinzindu-le bi le organizaţiilor dc bază
?rul); O- lete la preţ destul de piperat. DUMITRU HURUBA sa determine o activitate
(Patria);
l c â r a) ; susţinută şi eficientă din
Căpita- partea fiecărui comunist,
(Casa de în interesul larg al îndo-
EG: Fata 'plinirii tuturor sarcinilor
(Dacia); mijloacele şi pe motorina
II; CA- statului ? cc ne revin.
piordută ® Arestaţi. Valeriu Teo- Interviu realizat de
ă); SI-
i cordia- dorescu, recidivist, a fost CORNEL ARMEANU Căluşerii din Qrăştioara de Sus într-un „popas" artistic în fa|.a Casei de cultură Deva. J
(iviure- arestat, stabilindu-se că
imbra' le este autorul unui furt prin V.'.WWW.VAW.V/^^v.VVV.V.V/^V.VAV/.VAVAVAW.V.V.W.V.VAt ‘.V.VAV.V.V.ŞW.WriV.V.'A
ii 1 EL ARI : la Cooperativa
r (MLne- • Amendate. Pentru în- spargere
» călcarea prevederilor Legii „Unirea" din Petroşani, a- Prestările de servicii pentru populaţie
I 3/1972, vînzătoarele Aneta ducînd un prejudiciu de
J Petruş, Maria Sinu, Rodica 8 000 lei. Aceeaşi soartă (Urmare din pag. 1) menajări spaţii de caza mare a comitetului orăşe tivitate în rezolvarea pro
( Matiaş, Dorina Grigore, o are şi Dumitru Buzatu, re, răcoritoare, tăbăcărie, nesc dc partid, acţionează blemelor, unităţile pres
Cornelia Priboianu şi Emi- care a furat bani şi bunuri rinţeie cetăţenilor, tocmai cojocărie, iar la industria în vederea pregătirii şi tatoare de servicii fiind
! lia Oprea — de la unităţi dintr-o locuinţă din Hune pentru a veni în întîmpi- mică ede de ţesut covoare perfecţionării profesionale amplasate în zonele cele
( ale I.C.S.A.P. Hunedoara — doara. narea doleanţelor lor, asi- pluşate, prestări în con a tuturor oamenilor muncii mai populate. Aş vrea să
il pentxu * au primit amenzile de ri- • Pentru speculă. Fiind gurîndu-se gama de servi strucţii, reparaţii auto, tîm- din sectoarele prestatoare completez că in reţeaua
c 1985 ; j goare, întrucît n-u au afi- depistaţi că făceau specu cii de care au nevoie. Ast
frumoasă plărie, confecţii din blană, de servicii, atît prin şcoli prestărilor de servicii pu
>11, mai 5 şat preţurile legale, nu au lă cu cereale în piaţa mu- , fel, la cooperativa meşte confecţionat cozi pentru profesionale de profil, cît nem un mare accent pe
îl va şu t ţinut la zi evidenţele, au nici pi ului Petroşani, lui Ion j şugărească „Viaţă nouă" unelte agricole, reparaţii şi prin ucenicie, la locul folosirea şi refolosiren re
ierat din J dosit mărfuri sau le-au Petrişor, Ştefan Adam şi 1 vom înfiinţa servicii de mobilier la domiciliu, flo de muncă, pentru a avea
ieraturile Măriei llea II s-au confis- ! deratizare, închirieri mate surselor materialo loca
cuprinse | vîn.dut preferenţial. rărie, cojocărie, confecţio continuitate şi siguranţă le, imprimăm produselor
•ade, iar • In gol. Aşa a circulat cat peste 2 000 kg grîu şi I riale sportive şi de turism, nat coroane şi altele. în asigurarea forţei de un specific local, original,
re 20 şi porumb, precum şi suma j ateliere de reparaţii obiec —- într-adevăr, este o
I cu un tractor neînmatricu- muncă bine calificate. Pri aplicăm metode şi soluţii
| lat şi fără să posede per- de 1 400 lei rezultată din | te de marochinărie, ma marc diversitate de servi vitor la asigurarea spaţii prin care să economisim
:me fru- J mis de conducere Ion Per- infracţiune. ■ şini de cusut, obiecte cas cii. Aceasta impune si asi lor am prevăzut să repar energia electrică, metalul,
vari abil. | nilă pe ruta Folt-Rapolt şi Rubrică realizată nice şi gospodăreşti, argă- gurarea cu personal cali tizăm peste 1000 metri pă combustibilii, pentru ca
moderat sitorie, vopsitorie, curăţă
it ceaţă, * retur, pentru a aduce o cu sprijinul . ficat, ea şi a spaţiilor de traţi la parterul noilor întreaga activitate să aibă
serviciu | „Drujbă", Cine dispune Inspectoratului torie chimică. La C.P.A.D.M, trebuinţă. blocuri, unde se vor am o eficienţă în creştere, să
î oare asemenea curse cu judeţean de interne ( şi C.A.P. se vor dezvolta ■— Biroul executiv cil plasa secţiile prestatoare satisfacă în măsură tot
activităţile- de tăiat sticlă, consiliului popular, sub de servicii. In felul acesta mai bună cerinţele şi pre
transport iiipo, zugravi, a- directa conducere si îndru înlesnim populaţiei opera ferinţele cetăţenilor.