Page 71 - Drumul_socialismului_1985_10

>1, 24 OCTOMBRIE 1985 Pag. 3

g% ■ w « I w ■ _ w â ■ 4 1 3 I ▲ . ■ ... w m • m

ZIUNE .mjiŞkv.a, • ..... - :••• ■ -*- .. . - • j ... -v.. - . .. ■ ■
îndeplinirea integrală a planului a glorioaselor tradiţii de luptă

x in ccono- Se a raia în adunarea rioadă ar fi cele obiective. prie comuniştilor au fost ale poporului nostru
.B. ’85 de dare de seamă a orga­ Evident, cu repercusiunile făcute propuneri concrete
l artelor nizaţiei de bază formare- negative asupra nerealiză- îri ceea ce priveşte perfec­
turnare T3 din cadrul rii integrale a planului. ţionarea tehnoiogiilo- de Lupta poporului român s-au ridicat mari conducă­ bătăliile de la Griviţa,
ni lor Unite Combinatului siderurgic Dar, ceea ce a constituit turnare care să asigure pentru libertate şi ncatîr- tori de ţară şi oşti, figuri Plcvna, Rahova, Smîrdan,
mi tic la „Victoria" Călan că axul - baza dezbaterilor,' .şi tre­ creşterea productivităţii- nare, pentru dreptul de a luminoase de eroi şi apă­ Vidin etc. Din efectivul to­
V.U. fi stăpîn în propria ţară
■central al activităţii celor buie subliniată maturitatea muncii. O asemenea preo­ rători ai năzuihţelor sale tal de circa 100 000 militari
muncii — 52 de comunişti a fost şi cu care au fost abordate, cupare vizează remedierea şi-a pus amprenta asupra de unitate, libertate şi in­ români mobilizaţi, aproape
aşescu (co­ 10 000 au căzut eroic la
lţi pentru continuă să fie mobiliza­ au fost cauzele de ordin şi punerea în funcţiune a întregii evoluţii social-eco- dependenţă, de propăşire,
rcv. zat pe rea tuturor energiilor şi subiectiv. între acestea, cuptorului cu indu-gţie. .Lu­ nomice- şi politice a Româ­ de afirmare naţională. în datorie.
ulurilor du- concentrarea lor asupra nerespectarea strictă a pro­ cru cu atît mai necesar cu niei. Această caracteristică cronica acestor glorioase în timpul primului război
înfăptuirii planului pe a- ceselor tehnologice, calita­ cit elaborarea şarjei ar fi fundamentală a istoriei lupte au rămas adine în­ njondiai, în aprigele încleş­
studiouri- cest an şi pregătirea temei­ tea neeorespunzătoare a scurtată cu două ore, ceea
eviziimii noastre naţionale îşi gă­ crustate numele Basarabilor tări din trecătorile Cârpa-
nică a producţiei anului producţiei, numărul încă ce ar însemna 2 turnări pe seşte explicaţia în împreju­ ţilor, apoi in cele de- Ia
viitor. Şi este firesc să fie prea mare al actelor de in- schimb. S-au conturat, rările istorice vitrege care şi Muşatinilor, ale lui' Jiu, Cerna şi Olt, din Do-
program u- aşa. Iar pentru realiza­ apoi, în cadrul dezbaterilor au făcut ca, din cele mai Mircea cel Bătrîn, Iancu de
rea acestui deziderat, or­ Adunările anuale grijă statornică pentru îm­ vechi timpuri, românii şă' Hunedoara, Vlad Tepeş, brogea sau din Cîmpia
Ştefan cel'Mare, Ioan Vodă
ganizaţia de partid a avut bunătăţirea condiţiilor de vieţuiască într-o permanen­ cel Viteaz, Mihai Viteazul, munteană, şi, îndeosebi, la
în vedere utilizarea unui de dare de seamă muncă şi viaţă a oameni­ Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz,
larg evantai de' forme şi ale organizaţiilor lor din secţie, pentru asi­ tă confruntare cu piedici Dimitrie Cantemir, Con- ostaşii români au luptat cu
mijloace. S-a căutat per­ de partid milarea de noi produse, şi greutăţi de tot felul, cu •stantin Brîncoveanu care abnegaţie pentru unitatea
manent şi de cele mai multe perfecţionării activităţii de complexe -adversităţi inter­ ' s-au situat în fruntea lup­ şi integritatea teritorială a
ori s-au găsit modalităţi educaţie comunistă a tutu­ ne şi externe. tei poporului împotriva ţării.
I : G,00 Ra- cotropitorilor, pentru apă­
dimincţii ; 'eficiente de muncă, de de­ disciplină, slaba activitate ror lucrătorilor. Nenumăratele bătălii pe Tradiţiile glorioase de
;a zilei in păşire a unor dificultăţi, de control şi urmărire Toate cele amintite, şi, care poporul nostru a fost rarea libertăţii patriei. luptă ale oştirilor române,
7.00 Radio- ivite în activitatea de zi desfăşurate de către mai­ desigur, nu numai ele, nevoit să le poarte dc-a. Succesele repurtate de făurite în cursul unei în­
Sarcină şi ştrii a muncii tuturor oa­ conduc la o singură con­
î onoare, cu zi. lungul timpului, ca şi jafu­ oştirile române in confrun­ delungate şi frămîntate
chemărilor într-un spirit critic şi menilor din formaţiile de cluzie, anume că în orga­ rile şi agresiunile distru­ tările cu invadatorii, jert­ istorii, erau vii în conştiin­
t i Nicolae autocritic, atît darea de lucru. nizaţia de bază formare — gătoare la care a fost su­ fele de sînge ale acestora au
îndeplinim turnare T 3, există o unică ţa militarilor armatei noas­
ti pe 1985, seamă cît şi dezbaterile au Legat de toate acestea, pus, eforturile de refacere, dat posibilitatea unor ţări tre şi constituiau un puter­
neinic pla- reliefat împlinirile dobîn- vorbitori ca : Ion Nicolae, voinţă şi o unică certitu­ birurile pe care a trebuit şi popoare să se dezvolte în nic suport moral ai anga­
iitor ; 8,00 dite în perioada anajizată, Constantin Bălescu, Adrian dine : angajamentele anu­
; 8,10 Cu- dar, c.u deosebire, ceea ce lui 1985 vor fi integral în­ să le plătească au avut linişte, să progreseze din jării în.lupta pentru' inte­
Ior ; 9,00 Martin, Gheorghc Joja au repercusiuni negative a- punct de vedere economic, resele supreme ale patriei
tiri ; . 9,05 trebuie făcut pentru bunul arătat că stilul şi metodele făptuite.. Pentru realizarea social şi cultural. Pe lingă în momentele dramatice
ultătorilor; mers al lucrurilor. în a- de muncă ale biroului or­ acestui obiectiv major, a- supra dezvoltării sale, au
de ştiri ; cest -context -este- de sub­ dunarea de dare de seamă îngreunat evoluţia sa eco­ toate acestea, statele româ­ care puneau ia ordinea zi­
formaţii ganizaţiei de bază nu au neşti au dat un sprijin di­ lei doborârea dictaturii mi-
itc in Fcs- liniat responsabilitatea cu fost .şi nu sînt încă sufi­ a adoptat noi măsuri ee vi­ nomică şi socială. In ace­
1 „Cînta- care a fost abordată pro­ zează îndeosebi îmbunătă­ laşi timp, toate aceste su­ rect şi dezinteresat luptei litaro-fasciste, întoarcerea
; 10,30 Ar­ blematica definitorie a ac­ cient de eficiente, influent ţirea stiluiui şi metodelor ferinţe şi lupte l-au oţelit, de eliberare a popoarelor armelor împotriva cotro­
ii,00 Bulc- ţînd anemic efortul co­ de muncă, creşterea răs­
,05 Sin tem tivităţii colectivului : recu­ lectivului pentru îndepli­ i-au călit voinţa şi dîrzenia, subjugate din Balcani- şi pitorilor hitlerişti, restabi­
i Pu­ perarea răminerilor în ur­ nirea sarcinilor de plan. punderii şi exigenţei fie­ i-au sporit dragostea de din alte zone europene. lirea independenţei şi inte­
iet in mă şi încheierea anului cărui membru de partid în
B^ .otin de 1905 cu planul integral Adunarea a criticat biroul realizarea sarcinilor ş.a. ţară, i-au întărit hotărî- Spiritul de jertfă dove­ grităţii statului român. Ati­
gazin teh- organizaţiei de baza şi con­ rea de a nu ceda in faţa dit de luptătorii români în tudinea armatei, materiali­
13,00 De realizat. Angajamentul tuturor celor timpuri mai îndepărtate, ca zată de fapt în participarea
Club uni- Ce s-a relevat in cadrul ducerea secţiei' pentru sla­ prezenţi de a îndeplini nici unei greutăţi, de a nu
Buletin de adunării ? în primul rînd ba preocupare consacrată sarcinile ce revin colecti­ pregeta în faţa nici unei şi calităţile etalate atunci ei în totalitate la revoluţia
adiogazeta îmbunătăţirii aprovizionării de iluştrii bărbaţi de stat de eliberare socială şi na­
55 Sfatul că planul pe primele 9 luni vului în anul ce urmează jertfe pentr-u apărarea pa­
K) Buletin ale acestui an a fost rea­ tehnico-materiale, in spe­ a constituit trăsătura carac­ triei. „Se poate spune că ai românilor au fost conti­ ţională, antifascistă şi anti-
Politica lizat în proporţie de 81,78 cial cu nisipuri cuarţoase teristică, definitorie, a adu­ nu există palmă de pămînt nuate, dezvoltate şi ridica­ knperialistă din , august
re apăr şi nării anuale de dare de te la noi cote în epoca mo­ 1944, se constituie intr-un
mea. Pro- la sută. Cauze : condiţiile şi argiloase, asigurării co­ — arăta tovarăşul Nicolae
18,00 O- grele generate de iarna a- menzilor la nivelul planu­ seamă. Ceauşescu — care să nu fi dernă a evoluţiei ţării. în­ autentic corolar al îndelun­
idio jurnal; cestui an şi întreruperea lui. De asemenea, eu răs­ fost udată cu sîngcle mo­ sufleţită de ţolurile drepte gate! lupte a poporului
•rnaţională
atrul tlnc- activităţii pe o anumită pe­ punderea şi exigenţa pro­ VALENTIN NEAGU şilor şi strămoşilor noştri ale războiului pentru cu­ român pentru dreptul de
diojjrrnal ; în lupta pentru libertate cerirea independenţei de
ar .vfltăto- a fi pe deplin stăpîn pe
ţcstia dv.; şi neatîrnare, pentru pro­ stat ^ a României, armata glia străbună.
-o oră * Pentru economisirea kilowaţilor gres economic şi social". română a dat pilde de
1.00 Noc-
23,55—24,00 (Urma'e din oag i) vor ţine de -cUvînt. Lucră­ mecano-energetic, ne spu­ Din rîndurile poporului eroism fără de seamăn în . Prof. dr. MIRCEA VALEA
rile sînt întârziate... nea că în octombrie a.c.
Ing. Ladislau Petric, res­ Al doilea consumator ve­ s-au economisit peste 200
ponsabilul compartimentu­ rificat a fost E.M. Dâva, MWh. încadrarea în cotele
lui investiţii, a precizat : care preia zilnic din sistem prevăzute, pentru fiecare
— în cursul lunii decem­ •150 MWh. Fără să-şi dere­ loc de muncă şi grup de
brie şe va finaliza prima gleze buna funcţionare a utilaje, este strict respecta­
iiinile cu- etapă a termoficării fer­ secţiilor şi atelierelor, a tă. în vîrfurile de sarcină,
’rovocarea melor de la Bălata. O dată minelor, conducerea exploa­ dispecerii exploatării, con­
ta); J1U- cu aceasta consumurile de tării şi comisia energetică ducătorii proceselor de pro­
Sandokan, ducţie, ofiţerul de serviciu
'^odern, energie electrică aici se vor au găsit modalităţile opti­
0 (Mo­ înjumătăţi. Evident, dacă şi me de folosire a energiei pe exploatare, în funcţie
li jomi— constructorii — T.A.G.C.M. repartizate. Ing., Emil Giur- de îndeplinirea planului şi
ăra); Ne­ puterea aprobată, coordo­
gelul Cor- şi G.I.G.C.L. Deva — se că, şeful compartimentului
’ROŞANI : nează întreaga activitate e-
int (Pa- nergetică. în minele Deva
1 şi cxtra­ // şi Muncel, în orele cu ce­
ca) ; Joe 6. Bonificaţiile şi alte „izvoare
jiembric); le mai ridicate consumuri,
\ (Cultu- pompele de evacuare a a-
: Picdone pci din subteran la supra­
ceafărul) ; ale producţiei de cărbune faţă sînt oprite (1000 kWh).
1 meu pe
(Minerul); (Urmoie din pag. <) La uzina de preparare, a-
undă de O scurtă concluzie care se răta ing. Ioan Frîncu, şef
citorcsc) ; impune : fiecare mină are de secţie-schimb, se opreş­
:y II (Re- De fapt, pentru acest căr­ specificul său în ce priveşte
Nick Car- bune — ce se livrează pre- dispunerea şi felul abataje­ te o. linie de antezdrobire
v (Steaua (350 kWh), la alimentarea
VBARZA : paraţiei prin galeria de lor, condiţiile naturale de cu apă se lucrează cu o
(Minerul); coastă — s-au primit .cele zăcămînt, dotarea tehnică,
iedone in mai multe „bonificaţii" : fluxurile interne de transport, singură pompă (300 kWh),
Săptămî- iar cînd situaţia o cere se
(Flacăra) ; 10 596 tone pe primele 9 căile de livrare a cărbune­ scot din funcţiune o parte
Talisman luni ale anului 1985. „Aici - lui, situaţia numărului me­
ră) ; ITA- sublinia Zaharie Parasca, pre­ diu scriptic ş.a. Dacă toate dintre mori şi liniile de
ea drago- şedintele comitetului sindica­ celule. Din oră-n oră, la In cadrul programului de desfăşurare a consfătuirii „Forme şi metode de educaţie
BRAZI : acestea ' sînt studiate prin E.M. Deva contoarele sînt sanitară, de prevenire a acei deîi te lor şi îmbolnăvirilor, in scopul întăririi sănătăţii şi
a nepot ; tului — îndeosebi în abata­ prisma „sporirii numărului citite, consumurile de e- capacităţii de muncă a muncitorilor siderurgişti" care a avut loc (marţi 22 octombrie)
’ul albas- jele cameră, minerii trebuie de posturi în cărbune", este la Hunedoara, participanţii au asistat la o amplă demonstr aţic de prim-ajutor a unor
cultură) ; să aleagă şisturile vizibile de la sine înţeles că iniţia­ nergie electrică — echili­ grupe sanitare din combinatul siderurgic. Foto NICOLAE GHEORGHIU
nturi în brate.
i (Murc- din cărbune şi să le depozi­ tiva cu acest titlu poate fi
ipt divers teze pe poditură. Cercurile îmbogăţită cu noi „izvoare"
lias. de creştere a producţiei de
de calitate ale sectoarelor
vor insista pe această pro­ cărbune, O parte din uni­
blemă şi pe menţinerea con­ tăţile miniere ale Văii Jiului „PAZNICI"...' PĂZIŢI ? l-a condamnat la opt luni închisoare, va îndrepta. Dar I. L. devine din nou
Ai diţiilor create pentru creşte­ au înţeles sensurile multiple cu executarea prin muncă corecţională sclavul lui Bachus, nu are puterea sa
rea calităţii cărbunelui : se­ ale acţiunii declanşate la întreaga colectivitate a unei unităţi in aceeaşi unitate, dar la un alt loc lupte cu propriul viciu şi se prezintă ta
pararea fluxurilor de steril Lupeni. Şi au aplicat-o, Iar economice sau instituţii, a unei locali­ de muncă. Stăpînit de viciul beţiei, schimb sub influenţa efectelor vizibile
bil pentru şi de cărbune, instalaţiile rezultatele n-au întîrziat să tăţi rurale învesteşte multă încredere în I. B. n-a învăţat nimic din demenţa ale paharului cu alcool, lată-l din nou
ric 1985 : pentru reducerea posibilită­ se vadă. Alte întreprinderi persoana căreia i s-a încredinţat misiu­ legii. Nu rămăsese definitivă sentinţa acuzat, din nou condamnat la un an
1
rece cu ţilor de pătrundere a apei insă se zbat „pe uscat' , iar nea să păzească bunurile obştii. Mal de condamnare, and s-a prezentat la şi şase luni închisoare cu executarea
Izolat se producţia de cărbune — ţelul
toi slabe, în cărbune (s-au cîştigat me­ mult, paznicul nu numai că păzeşte prin muncă corecţională.
t moderat reu ci te 1,8 puncte, la acest suprem a] fiecărui om din bunurile materiale, ci trebuie să sesi­ Cei doi foşti „colegi" au ajuns la
locale de Valea Jiului, cu răsfringeri zeze abateri de orice natură săvîrşite ora întrebărilor, a reflecţiilor despre
î sectorul capitol) ş.a. Numai în acest asupra ţării întregi — rămî- de persoane rău intenţionate. Dar iată Fapte din instanţă
•.urile mi- fel vom reuşi aşa cum ne-am comportamentul la locul de muncă şt
prinse în- propus, să imprimăm iniţia­ ne la un nivel scăzut. Des­ că sînt şi cazuri, izolate, cînd omul în in societate. Din şirul acestora spe­
iar cele tivei „Sporirea numărului de pre toate acestea şi despre core s-au pus speranţe, omu| care-i răm că nu lipseşte nici întrebarea’:
şl 11 gra- posibilităţile concrete de re­ salutat cu respect de sute de oameni serviciu în aceeaşi stare. Astfel, prin- „Ne oprim aici, sau vom ajunge |a
ineaţa pe posturi în cărbune" un pro­ vigorare a activităţii din toa­
cal ceaţă. nunţat caracter calitativ. Dar, ai muncii la ora intrării şi ieşirii din tr-o nouă sentinţă judecătorească, a penitenciar ?" Dacă, în sfîrşit, nu vor
tă Valea Jiului — prin spo­ schimb, încalcă el însuşi normele de fost condamnat la un an şi şase luni înţelege că respectarea prevederilor le­
:cme rece, există şi alte direcţii care pot rirea posturilor în cărbune comportare, punînd astfel în pericol închisoare. gale este obligatorie, că abaterile lor
rar noros. fi adăugate acestei acţiuni.
ea preci- De exemplu, pregătirile, do­ şi pe alte căi ia înderriînă — securitatea întreprinderii. Dar, se vede că „boala" lui a fost au fost cu atît mai grave cu cit ei în­
aă de la- am aflat la Comitetul munici­ în urmă cu cîteva luni, Ioan Bo- molipsitoare, Colegul său, Ioan Lupu, şişi au fost puşi să controleze şi să
iare. Vîn- meniu legat direct de căr­ pal de partid Petroşani. Lo­ bora, paznic la întreprinderea minieră i-a călcat pe urme pas cu pas. După oprească astfel, de manifestări, vor
intensifi- bune, unde avem o expe­ cul unde se încheie, de fapt,
km/h din Hunedoara, s-a prezentat la post în ce a fost condamnat pentru aceeaşi a- ajunge în postura de „paznici"... pă­
ig de ser- rienţă bună şî am realizat şl întîiul nostru periplu pe stare de ebrietate, încâlcind prevederile batere la un an închisoare, idtă-l din ziţi.
nccnco). un plus de 140 ml, de ta urmele iniţiativei din Lupeni. Decretului 400/1981. Pentru această nau atrăgînd asupra sa oprobriul celor A. BOTEZAN,
începutul anului". Deci, pe mîine ! abatere, Judecătoria din Hunedoara care au sperat că în acest mod se procuror