Page 73 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 73
■fOffc Un nou bazin colector
în exploatare CAMPANIA AGRtCOtA DE TOAMNA %
Minerii din brigada con
dusă dc Nicolae Petrea, Arăturile adînci de
din cadrul sectorului de
investiţii al Exploatării mi
niere Glielari, prin lucră toamnă — la baza
rile de pregătiri pe care le
execută sînt deschizătorii
drumurilor ce duc la’ spo sporirii producţiei
rirea continuă a cantită
ţilor de minereu de fier
brut extras din Poiana agricole viitoare
Ruscăi. Obiectivul deosebit
de important la care sînt O lucrare agricolă de tind o creştere a rezervei
RG4N Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. angrenaţi acum aceşti har actualitate, cu rol hotărî- de umiditate a solului atît
nici mineri — evacuarea tor asupra nivelului pro do necesară plantelor în
I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N apei pro.venită din ram- ducţiei la toate culturile timpul verii următoare.
blceri — se apropie cu paşi care urmează să se însă Dc asemenea, sub acţiu
siguri de finalizare. Recent, mânţeze în primăvara vii nea gerului se refaec struc
ci au dat în exploatare toare, în primul rînd pen tura, una din proprietăţile
Anul XXXVII, or. 8 692 VINERI, 25 OCTOMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani bazinul colector nr. 3 din tru cele de sfeclă, legume, fizice importante ale so
orizontul XVI, iar în aceste cartofi şi porumb, o con lului. Totodată, lucrarea
zile eforturile sînt concen stituie arăturile adînci care reprezintă o măsură de
PE URMELE INIŢIATIVEI trate la executarea bazi trebuie să se execute pe bază în cadrul acţiunii de
nului nr. 4, din acelaşi toate suprafeţele. Expe combatere integrală a bo
orizont şi a bazinului de lilor, dăunătorilor şi bu
„Sporirea numărului de posturi în cărbune" decantare, din frontul 2. rienţa a numeroase coo
perative agricole. printre ruienilor.
care amintim pc cele din Arăturile de toamnă se
1. Valea Jiului - spaţiul de înflorire Haţeg 'şi altele, care an de execută la uşoare, subţiri
do
adinehnea
Ostrov,
Romos,
Orăştic,
25—30 cm, mai superficial
Măsuri concrete —
pe
solurile
an obţin recolte sporite la
rezultate optime,
pentru acţiunile rodnice Eliminarea mersului în hectar La toate culturile, şi pe cele erodate situate
pe pante şi mai adine pe
şi
demonstrează
necesitatea
gol la maşinile-unelte din importanţa efectuării în solurile grele şi profunde.
O dată cu aratul se vor
Am văzut cum colectivul cuvîntul „fertil" î Care sînt, reprezintă I.M. Lonea, care cadrul atelierelor de pro-. cele mai bune condiţii a încorpora în sol îngrăşă-
arăturilor adînci de toamnă.
I. M. Bărboteni a preluat, cu de fapt, condiţiile optime se situează în fruntea uni ducţie, scoaterea totală din mintcle organice, precum
bune rezultate de producţie, pentru aplicarea iniţiativei de tăţilor din Valea Jiului cu funcţiune în orele vîrfului Prin afînarea solului, rea şi cele chimice pe bază de
iniţiativa aplicată la mina la Lupeni într-o altă unita un plus, la 9 luni, de 8 543 de sarcină a utilajelor lizată o dată cu arăturile fosfor şi potasiu. Pen-tru a
Lupani. Şi nu doar atît, ci te minieră ? tone de cărbune. La această mari consumatoare de e- adînci, se acţionează favo corespunde calitativ, ară
i-a descoperit noi resurse — Fiindcă în acest caz unitate, în ziua de 4 oc nergie electrică (ex. com- rabil asupra unor proprie tura trebuie să fie uni
fi i-a adăugat noi laturi — „fertil" ar exprima, contrar tombrie ou fost asigurate în presoarele de 100—120 tăţi alo solului care con formă ca adâncime, nive
îmbunătăţirea calităţii căr sensurilor sale pozitive — plus 46 posturi în cărbune, kWh), programarea execu tribuie la sporirea gradu lată, fără greşuri şi bine
bunelui, a fluxului de trans mănos, bogat etc. — o sumă in ziua de 5 — un număr tării tratamentului termic lui de fertilitate. Această încheiată, cu îngrăşămintele
port, a activităţii de pregă de lucruri negative. De pildă, de 50 de posturi, iar în 6 doar în 4 zile pe săp- lucrare creează condiţii Dr. ing. IOAN POP,
tire etc. la I. M. Petri la numărul pos octombrie — 16 posturi su ţămînă, organizarea schim foarte bune de reţinere a cercetător
— Dar Valea Jiului — ne-a turilor în cărbune este mai plimentare în cărbune. Deci, burilor dc lucru în aşa apei* rezultate din precipi
declarat Aurel Nicola, se mic, în medie, cu 110 pe zi, la Lonea se acordă o aten fel îneît. să se ajungă, zil taţii sau din topirea zăpe la S.C.P.P. Geoagiu
cretar al Comitetului mu iar producţia de cărbune se ţie deosebită sporirii numă nic, la un consum linear zii şi înmagazina rea ei în (Continuare in pag. a 2 o)
nicipal de partid Petroşani — realizează doar in procent rului de posturi în cărbune. de electricitate — sînt cî- straturile profunde, rczul-
Repet, nu punem toate re teva din măsurile concrete
zultatele în cîrca numărului pentru creşterea eficienţei
de. posturi, dar, aţi văzut în întregii activităţi, aplicate
mod concret • ce bine se în această perioadă de că
leagă succesele de numărul tre colectivul I.P.I.C.C.F.
mare al oamenilor care ac Deva. Rezultatul : sporirea
ţionează în cărbune. ! economiilor de energie e-
reprezintă o unitate geogra de 85,7 la sută. La I. M. Li- — Ce alţi factori influen lectrică, care au atins ,.la
fică a cărbunelui românesc, vezeni sînt neasigurate, zilnic, zi“ un volum de 100,4
un spaţiu bine delimitat cu cîte 63 de posturi in căr ţează producţia de cărbune MWh I
suficiente forţe pentru căr bune, sarcinile de extracţie şi - dacă se poate stabili -
bune şi pentru dezvoltarea fiind îndeplinite în proporţie ponderea fiecăruia ? Apoi, ce
pe toate planurile. Din a- de 74,9 l sută, iar la I.M. măsuri vor fi luate în con
a
ceastă cauză ceea ce se în- Aninoasa lipsesc în fiecare tinuare pentru asigurarea cu TN ZIARUL DE AZI :
oamenii necesari a fronturi
tîmplă la una din minele zi cîte 54 de oameni în căr
Văii Jiului — cum este cazul bune, producţia realizată a- lor din cărbune ? • Eficienţa este depen
aplicării cu succes a iniţia tingînd 88,5 la sută faţă de — Este greu de precizat dentă de--conţinutul
tivei „Sporirea numărului ăe plan. Aceste lipsuri repre exact în ce „cantitate" 'un muncii fiecărui mem
posturi in cărbune" la mi zintă condiţiile care cer în factor sau altul se regă bru al organului dc
nele Lupeni şi Bărbăteni — mod imperativ aplicarea ini seşte în cărbunele extras. partid
Dar, gradul de calificare şi
se transmite ca o undă pu ţiativei. Trebuie să se în
ternică în toate unităţile. ţeleagă faptul că nu punem de pregătire profesională al • Pregătirile de iarnă
Concret, aşa se produce acel totul pe seama posturilor oamenilor, calitatea produc — temeinice, în toate
(atît de necesar) transfer de în cărbune, dar neasigura- ţiei, starea utilajelor şi a localităţile, în toate
experienţă pozitivă. Terenul rea acestora conform^. planu maşinilor de extracţie, a flu sectoarele de activita
pentru generalizarea pe în lui influenţează decisiv gra xurilor de transport, situaţia te
treaga Vale a iniţiativei de dul de realizare a produc geo-tectonică a cîmpurilor de • „Săptămîna econo
clanşate la Lupeni şi sus ţiei de cărbune. Unele în cărbune — specifică fiecărei miei"
ţinută de ziarul nostru ju treprinderi miniere au în mine şi aproape fiecărui •_ Ea intervenţia ziaru
deţean este acum destul de ţeles' acest lucru şi rezul abataj — şi, în primul rînd, lui
fertil. Mai bine zis, există tatele sînt vizibile. C.S. Hunedoara, laminorul de profite mijlocii. Controlo
condiţii prielnice pentru — Să alegem, pentru citi MARIN NEGOIŢĂ • Săptămîna viitoare la rul de calitate Alexandru Rczcmcş verifică un nou Iot de
aplicare. tori, un exemplu... televiziune laminate. Foto N. GHEORGHIU
\ — De ce aţi renunţat la — Cel mai concludent îl (Continuare in pag. o 2-a)
Restanţele au fost recuperate ik Howam di mi outiA i Ziua Armatei
ENERGIA ELECTRICA
integral, producţia de minereuri — S-0 KOHOMISIM K TOATE CAlU! Republicii Socialiste România
în creştere Acţiuni cu eficienţă
înscrisă definitiv in istoria
Comitetul de partid, con şi a personalului tehnic, e- poporului român ca o sărbă la istoricul Congres al IX-leo
al partidului — eveniment de
siliul oamenilor muncii şi conomic şi de altă specia sigură excepţională însemnătate, în
comitetul sindicatului de la litate în realizarea planu toare cu adînci semnificaţii, scris cu litere de aur în noua
I.M. Barza mobilizează e- lui de producţie pentru ca o expresie a înaltei pre istorie a patriei — cînd, prin
nergic în producţie atît export şi a pianului de La întreprinderea „Mar prin măsurile luate numai ţuiri pe care partidul, întrea voinţa unanimă a comunişti
colectivele cu rezultate bu producţie în industria ex mura" Simeria, între acţiu în luna octombrie am eco ga naţiune o acordă fiilor
ne, dar mai ales pe cele tractivă, minerii din secto nile de primă urgenţă care nomisit 6,5 MWh. Cota re lor, a întregului popor, în
care,"dintr-un motiv sau rul Brădişor, condus cu sînt în curs de desfăşurare partizată pc zi este dc 591 ei care s-au jertfit şi s-au funcţia supremă de secretar
altul, rămîn, în anumite pe competenţă de ing. loan în aceste zile se situează kWh, iar noi utilizăm circa acoperit de glorie nepieri- general al Partidului Comu-
rioade, sub plan. Berindei, au hotărit ca la analiza tuturor consuma
Sprijiniţi să depăşească orizontul -290, cel mai a- torilor de energie electri 550 kWh. In toate secţiile
greutăţile intimpinate în dinc al sectorului, să pre că, în vederea realizării şi atelierele, la fiecare loc 25 OCTOMBRIE
activitatea din • subteran, gătească in cel mai .scurt unui consum constant şi în de muncă s-a creat un cli
minerii din sectorul Brădi- timp trei panouri, in care limita puterii aprobate pe mat de maximă răspundere
şor — unul dintre colecti să se lucreze cu metode întreaga durată a zilei. î.n folosirea chibzuită a toare in luptele purtate pen nist Român a fost ales to
vele fruntaşe ale întreprin de exploatare de Înaltă energiei. Risipa nu este tru apărarea fiinţei naţionale, varăşul Nicolae Ceauşescu,
Tehnicianul
Bela
Szente,
derii — au reuşit, la sfirşi- productivitate. ■din cadrul compartimentu pentru neatârnarea ţării, ilustru conducător de part d
:
lul lunii septembrie, să re Prin măsurile luate la ni admisă sub nici o formă.
cupereze ultimele 50 tone velul orizontului - tehnice lui mecano-energetic, sub S-a pus accentul îndeosebi Ziua Armatei Republicii So şi de stat, personalitate
linia :
de minereu din restanţa pe şi organizatorice - se pe utilizarea la capacitate cialiste România evocă mo proeminentă a lumii contem
iunile anterioare, iar de Io scontează ca, din a doua —• In spiritul măsurilor a utilajelor şi instalaţiilor, mentul istoric de acum 41 porane.
1 octombrie îşi Îndeplinesc jumătate a lunii curente, stabilite de Comitetul Po iar reviziile şi reparaţiile de ani, cînd ultima braz.dă Continuatoare a unor mă
zi de zi planul. Eforturi a acest colectiv să obţină re litic Executiv al C. C. al curente se . realizează în
tăcut întregul colectiv al zultate care să-l situeze pe P.C.R., în unitatea noas orele vîrfului de sarcină, de pămînt românesc a fost reţe şi eroice tradiţii, purtă
sectorului, dar cu deose treapta cea mai de sus în tră se acţionează cu fer cînd, de fapt, activitatea dc eliberată de sub dominaţia toare a unor străvechi vir
bire harnicii mineri din o- tre formaţiile sectorului, mitate pentru reducerea producţie este mai redusă horthysto-hitleristă. tuţi ostăşeşti, oţetite de pro
rizontul -j-17, coordonaţi de contribuind substanţial la consumurilor energetice, în intensitate. Vom de- Devenită tradiţională, săr funda dragoste de ţară,
maistrul principal Nicolae depăşirea planului extrac pentru încheierea cu rezul
Rişcuţa. ţiei de minereu pe acest tate cît mai bune în pro ifiostra prin fapte că la bătorirea Zilei Armatei are transmise de-a lungul veacu-
In ultima vreme, stimulaţi sector fruntaş şi pe între ducţie a anului 1985 şi „Marmura" Simeria s-a în loc în atmosfera înălţătoare,
de prevederile din Decretul prindere. Rezultatele sînt pregătirea temeinică a ac ţeles pe deplin importanţa de puternic entuziasm şi vi Colonel GHEORGHE TICHIE,
cu privire la noi măsuri aşteptate cu interes şi în tivităţii din anul viitor. economisirii energici, care brantă angajare revoluţiona comandantul Centrului
pentru aplicarea mecanis credere. Cu toate că nu sîntem mari constituie o înaltă înda ră, în care partidul, întregul militar judeţean
mului economico-financîar consumatori de energie, torire patriotică. Hunedoara
, şi creşterea răspunderii MIRCEA MIHEŢ, popor au aniversat, cu pro
personalului de conducere corespondent fundă mîndrie patriotică, îm
(Alte relatări în pagina a ll-a) plinirea a două decenii de (Continuare în pag. o 3-a)
