Page 78 - Drumul_socialismului_1985_10

1. * DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 693 9\l

PATRIA ÎN TOAMNĂ atît de aproape e coacerea fructelor
în mîinile ce ating adevărul iubirii.
Se scutură ziua de păsări şi cîntcc
ca o fereastră desehisă-n cuvînt,, E drumul spre zi, prilej de înalt,
lingă liniştea frunzei, încoronată de la bobul de grîu şi pînă la stea
toamna alunecă între noi şi pămînt. culorile toamnei repetă doar patria 13.00 Tel
frumos arcuită în inima mea.
X W A th  - Atîta lumină cîntăreşte octombrie 13,05 La
raît
o lecţie scrisă-n culoarea zidirii, LILIANA PETRUŞ
14.45 Săţ
15.00 Inc
Ca un candelabru geo­ mu
„Aş reveni cu bucurie logic, munţii ai noştri, ai 19.00 Tel
Orăştiei,
Apusenilor,
19.30 Tel
Poiana Ruscăi şi Retezat, 19--*5 Ste;
Pasiune şi competenţă în Hunedoara" un candelabru gigantic, în • Em:
(col
care jăruie cetăţile. Spaţiu
— Stimate Glicorgho Vi- nal şi internaţional. Şi privilegiat, al Ardealului, pen
mu:
„cel mai binecuvîntat din­
î Se află de curînd în li- şat, au extras din surse bi­ poate. Au mai dovedii-o şi tanidis, cum vi se pare Piţa, şi Veroiu, şi Dane- tre toate", cum spus-a 20.45 Filr
l brării o toarte interesantă, bliografice, şi-au notat, au alţii, dintre care ne bucu­ cinematografia anului 1985 liuc sint foştii noştri stu­ mul
I aş zice chiar captivantă, copiat şi au verificat date ră să-l amintim pe profe­ faţă de cea a anului în denţi, asemenea altora care Bălcescu. Munţi şi cetăţi (col
ale patriei. Un judeţ este,
\ lucrare de lingvistică, ME- şi informaţii, sub îndruma­ sorul Dumitru Susan cu ex­ care aţi debutat ca regizor ? azi sînt regizori de presti­ într-un fel, un cosmos mai 20,20 Tel
l TAFORE ALE GRAIURILOR rea dascâlului lor de a- celentul său volum SUB — Mai matură. Cu un giu ai cinematografiei na­ mic al acesteia. Universul 22.30 Inel
I DIN BANAT (Ed. Facla), tunci". Ni se oferă astfel CREANGA DE AUR, pe potenţial profesional per­ ţionale. Deci există loc patriei, restrîns într-un mul
) semnată de profesorul reşi- un exemplu superior de care-l semnalam la vremea fecţionat şi, sper, animată pentru toţi şi aş fi fericit microunivers numit judeţ.
i ţean Va sile loniţâ. Rindu- concepere a cercurilor de sa aici. Iar cu cartea de de aceleaşi idealuri ca să capete prioritate cei ta­ Hunedoara... istorie, fior al
■ rile de faţă nu se vor o elevi, de orientare a lor care ne ocupăm, Vasile lo- acelea cu care noi de­ lentaţi. Urmează apoi o său. Aici a fost Şira Spi­
1
i recenzie, deşi nici aceasta înspre cercetarea ştiinţifică nifă se află la a doua apa­ butam. firească selecţie făcută de nării Daciei. Coloana Ver­
ţ n-ar ti lipsită de interes, autentică, finalizată şi prin riţie editorială, după ce se — Ce v-ar fi plăcut să cel mai exigent şi mai ri­ tebrală, coloană infinitului,
i cu atit mai mult cu cit au- făcuse cunoscut încă prin faceţi de la debut şi pînă guros examinator, publi­ răşfrîntă într-o metaforă...
> torul tace numeroase rete- numeroase studii apărute acum ? cul. Hunedoara, norocul alor săi BUCUI
dioprogr.
) riri şi la graiul din sud- in revistele de specialitate. — Aproximativ filmele pe — Ce proiecte aveţi ? de a se fi născut aici. Fii 0,30 La
1 la zona etnoling'vistică bine ^PRIVELIŞTI neînţeles, prin adecvarea te cîteva din tomul meu ar putea constitui subiec­ ai judeţului. Trup din jurnal;
l vestul hunedorean, implicit Cercetarea ştiinţifică - bi­ care le-am realizat şi poa­ Viaţa oamenilor de aici agricultu
) individualizată a pădure- mijloacelor şi a scopului — nepublicat, intitulat „Fil­ tul filmelor dumneavoastră? angajam
ţ nilor. Dincolo, însă, de va- aceasta, utilă, de sădire e posibilă deci şi in pro­ mele pe care nu le-am — în prezent, cu spriji­ Ri s p n
toi
rilor
i loarea intrinsecă, aliată în în conştiinţa elevilor a sen­ vincie atunci ciad profesiu­ făcut". nul colegilor cu care am CemdeScsbî’uS Ceauşcsc
1 afara oricărui dub'u, a lu- timentului atit de important nea nu este o chestiune de — Cum împăcaţi cele realizat şi „Masca de ar­ integral
să
\ crării, ea e capao'iă să al propriei utilităţi. Fireşte, serviciu, ci una de viaţă. două ipostaze ale persona­ gint", lucrez la „Colierul nul pregă
anul
1 reţină atenţia prin două autorul nu s-a limitat nu­ Atunci cînd pasiunea e sus­ lităţii dumneavoastră, pro­ de turcoaze". Sper să pot trupul ţării. între un mun­ Revista
caracteriza pe peliculă mă­
\ aspecte echivalente cu tot mai la roadele colaborării ţinută de competenţă. Pg- fesor Ia I.A.T.C. şi regizor? car o parte din scenariile te şi un deal/ în ţara Ha­ rierul i
— Nu am visat să fiu
ţegului, cea cu aer albastru
Buletin i
ţ atitea surse de reflecţie cu elevii. Acestea reprezin­ siune-competenţă, iată un profesor. Ştafeta do pro­ care aşteaptă intrarea în dienţa r:
cobaltiu
avut
i pentru cei cărora condiţia tă doar unul dintre pilonii binom obligatoriu, ştiut fesor şi, mai apoi de şef producţie. Mă pasionează a veni am patrie. norocul lin de ş
„Sacra
în
ta
litera
i lor profesională nu le este de susţinere ai cărţii. Ce­ ■fiind că pasiunea singură de catedră, mi-a predat-o filmele cu eroi ai zilelor împrejurare de a te naşte Orchestr:
\ indiferentă. lălalt ar fi cercetarea sa naşte doar focuri de arti­ fostul meu profesor. Victor noastre şi, sigur, aş reveni într-o patrie". Din părin­ populară
ţ Primul aspect rezidă in proprie, singuratică, tena­ ficii care-i semnalează de­ Iliu. Am datoria de-a cu bucurie în judeţul Hu­ ţii cu străbuni, din străbunii tului"
11,00 -
i mărturisirea pe care auto- ce, Îndelungată, guvernată riva pe apele diletantis­ transmite tinerilor, genera­ nedoara, leagăn de mit, cu străbuni... Din Streiul ll.e
1
/ rul însuşi o face cu loial - deopotrivă de pasiune şi mului, aşa după cum com­ ţiilor viitoare, tot ceea ce legendă şi mari împliniri care, poate paralel cu vă­ r
a
pentru
\ tâte in prefaţa cărţii şi a- competenţă, atestată atit petenţa fără pasiune eşu­ şi noi am dobîndit de la contemporane, peliculă eroi zutul, ne curge prin inimi.. lt,Uu
readuce
pe
înaintaşi, de-a o face cu
ează in rutină.'
Din co.
\ nume că marea majoritate de impresionantul capitol sentimentul înnoirii per­ din acest minunat colţ de Viaţa mea, viaţa noastră 13,00 De
l o materialului lexical ana- al surselor bibliografice, cit METAFORE ALE GRAIU­ petue şi al formării şcolii ţară. Cunosc în mare este, sînt — restituiri. A Meridian
} lizat a fost colecţionată cu mai ales de rezultatele RILOR DIN BANAT este una naţionale de film. parte aceste locuri pentru te restitui patriei. A trăi letin de
) ajutorul cercurilor de elevi, muncii sale. Dar, vorbind dintre cărţile acelea care, — Cum apreciaţi condi­ că aici am debutat cu pentru şi intru ea. Mama lcidoscop
nesc ; 15
\ multe din problemele de despre pasiune şi compe­ elaborate „in provincie", ţiile şi şansele de afirmare „Băieţii noştri", aici am noastră din lacrimi, steaua ştiri ; 17
|j specialitate aduse ulterior tenţă, sîntem de fapt la dar eliberate de orice com­ ale promoţiilor de regizori revenit încercînd să sur­ noastră, din respiraţie. Ine­ adresa ★ d
fabila stea. A trăi pentru
serii
plex al provinciei, du ni­
i în paginile studiului de cel de-al doilea aspect de­ velul de competenţă şi, im­ pe care le pregătiţi ? prind pe peliculă mărturii a te răscumpăra, a năzui „Săptămî
toană şi
I faţă fiind „(. . .) comenta- spre care aminteam. plicit, de valoare care le — Cinematografia româ­ ale existenţei : celor care să ai mor mint într-o Aripă. Muzică, i
au
prima
pagină
1 te pc larg, vreme de doi Trăieşte şi înfloreşte în aşează printre cele mai nă se poate lăuda, pe bună eroică semnat poporului nostru, Aripa Păsării Măiestre, care eă o * S)
a
ţ ani, în şedinţele periodice unele sfere blazate preju­ serioase lucrări de specia­ dreptate, cu debuturi pres­ cei care au fost dacii în nu este decît însăşi Pasă­ diojurnal
tigioase şi cu mari împli­
rală ţ 22,
i ale cercului amintit, sau in decata că în provincie nu litate. rea Phoenix, în versiune 22,10 Pai
J orele de cursuri. Elevii, se poate face cercetare niri semnate de foştii noş­ vremea lui Burebista. românească I Să mă ierte 22,20 M
Convorbire realizată de
ţ membri ai cercului, au fi­ ştiinţifică, lată că totuşi se RADU CIOBANU tri studenţi. astăzi colegi specialiştii, dai - prin poe­ 23.55 — 24,
de reputaţie pe plan naţio­ GHEORGHE POGAN ştiri.
zie se vede mai clar lu­
mina... Ferice de locul care
CRONICA LITERARĂ îşi naşte oameni pe potrivă.
Cu simţul datoriei celei
I. MUŢIU, L.P. BERCEA sublime, de a se dărui, de
a statornici sub oblăduirea
a ceea ce anticii numeau DEVA :
Exerciţii de gramatică „geniul Pămîntul hunedorean dragonuh
locului, al ţinutu­
rate
(Pat
lui"...
este acasă la el, în sine şi NEDOAR.
MMM tigrul Mai
Au apărut în ultima vre­ se rezolvă) probleme de în simţămintele noastre.
me numeroase culegeri de lexic ori fonetică. Chestiu­ Iar noi sîntem conştiinţa
exerciţii de gramatică, cu­ nile respective rezolvate, Măriei Sale. Să veghem în
legeri care încep să se­ volumul devine un compen­ -această revelaţie a fiecărei v te
mene ca două picături de diu util tuturor în special zile, să înfăptuim, să în­ M .‘îvX,'cl i
apă. Găsim în majoritatea candidaţilor la concursurile trupăm, din cuget, realita­ ring); Jan
lor cam aceleaşi texte, ana­ tea, deci să realizăm. tereştrii
Limonada
lizate corect din punct de de admitere. Dincoace de cuvinte sîntem LUPENI:
vedere sintactic şi morfo­ în mod deosebit trebuie Noi. Dincoace de fapte, ral); VU:
logic, mai găsim informaţii subliniată o altă calitate a rămînem Noi. Iar pentru în Egipt
LONEA :
pe care le ştiam din Gra­ volumului.. După ce s-au armonie, pentru echilibru, călătoare'
matica Academiei ori chiar evidenţiat. particularităţile există şi un dincolo : acolo NINOASfţ
din manualele de gimna­ strict gramaticale ale tex­ — deci dincolo de cuvinte dragoste !
URICANI
poezia.
ziu, un didacticism exage­ tului, în majoritatea situa­ şi de fapte, e colectiv. viaţă (Re
nostru
Sufletul
rat ori o terminologie im­ ţiilor, textul este comentat Sufletul — popor. Ordona­ Rămăşagi
OR/
provizată din bucăţele teh­ din punct de vedere stilis­ toare, anotimpurile vor şic); Egipt
în
nice. avea grijă să îşi săvîr- tămina ti
tic. întrebările cer eviden­ şească rigorile cosmice,
De aceea nu putem decît ra); GEO
ţierea metaforelor, a epite­ dînd sens Timpului, şi canul (C:
să salutăm apariţia cărţii Candelabrul se roteşte, o HAŢEG :
telor, a comparaţiilor. La
semnate de I. Muţiu şi L. P. dată eu patria, o dată cu cia); BR: a
pagina 62, poezia lui Blaga seriile
Bercea, carte care se in­ este un adevărat model de Fanfara sindicatului C.F.It. Simcria. planeta... Mireasma
titulează simplu „Exerci­ comentare a textului Ca­ EUGEN EVU (Casa de
toţi
ţii de gramatică" aşa după Laureaţii noştri Bineînţeles vor nu ajunge aceşti en­ HIA : Ac
ILŢA : F;
tuziaşti
instrumen­
cum un poet, care e con­ tegoriile semantice nu sînt CU exista o Îndelungată tra­ tişti, dar truda lor c un semn mina); (
doar enunţate, ci urmărite
ştient de valoarea poeziilor diţie la nivelul judeţului nos­ în perioada de vară, evoluăm că in ansamblul lui, acest co­ gur de '(
în parcul oraşului, apoi în ca­
şansa
are
de
lectiv
artistic
în organizarea lexicului, tru in domeniul formaţiilor Tabără de creaţie
sale, şi-ar intitula volumul de fanfară nu mai este nici o drul manifestărilor „Cintecele a duce mai departe o frumoasă
încadrate în universul tex­ Streiului", alături de colegii tradiţie. în repertoriu a fost In organizarea Comitetului
Poezii. îndoială. Vorbeşte despre acest mei Ludovic Havaletz, Nicolae inclus un mare număr de Central al Uniunii Tineretului
Mu-
Dintr-un anumit punct tual. Elevjii ar avea nevoie lucru numărul însemnat de Vasiu, Ioan Pleian, Ioan Petre piese : marşuri, potpuriuri, Comunist, cenaclul litcrar-ar-
colective
asemenea
artistice,
reşan,
valsuri, polci şi chiar arii din
Stelian
David,
de această raportare a fi­ tistic „Confluenţe", condus de
de vedere privită, cartea se calitatea interpretării şi, nu Oprcscu, Ion iUunteanu. Pe opere. criticul Constantul Sorescu, a
în ultimul' rinei, vechimea lor.
lingă ci, astăzi mai ciută
dc
turneu
docu­
propune ca o antologie de gurilor de stil la întreg, de- Un exemplu grăitor îl oferă Perseverenţa, calitatea inter­ întreprins şi un creaţie în judeţul Timpul
mentare
ceferiştilor
texte literare semnificative motivarea lor în context, fanfara aflată în al din Sime- Galaţi. Cenaclul a avut ca azi, 26
ria,
110-lea
an
în toate situaţiile. De a- invitaţi, scriitori liuncdoreni, Vremea ■
ca valoare ; autorii au fost, de activitate. membri ai cenaclului „Rit­ dar rece
ceea, la următoarea ediţie, In „sala trofeelor" clubului mineaţa.
de asemenea, preocupaţi sindicatelor am întîlnit două muri" Deva, printre care Va-
sugerăm o abordare ex­ leriu Bârgău, Dorina Brîndu- riabil r
să ofere texte care poartă diplome, şterse de timp, avind şa, Daniela Drăghia, Stejărel Vintul va
haustivă a textelor, fapt consemnat anul 1951, acordate lonescu, Daniel Mareş, Ioan din secte
amprenta personalităţii u- de Confederaţia generală a Dumitru Buşneag, Viorel Rcsi- pretativă, prezenţa scenică au Vasiu, semnatara acestor rîn- Temperat
care ar sublinia, credem, muncii — Consiliului sindical ga, Ioan Rişcu şi mulţi alţii. făcut ca fanfarei ceferiştilor
nui autor, ceea ce ne în­ regional acestei formaţii pen­ In toată această perioadă am dim Simcria să i se acorde d ri şi artistul plastic Ion la —5 la i
valoarea acestei cărţi cu o Carjoi. Tabăra de documen­ xima înti
I-aş
foarte
dreptăţeşte să considerăm formulă inedită. tru locul I pe raion şi locul avut dirijori Sigismund buni. Toduţă, titlul de Laureat în cadrul edi­ tare s-a bucurat de o deose­ de. Dimin
aminti
pc
ţiei a V-a a Festivalului na­
regiune.
Privim
pe
al
Il-lea
din
partea
cartea o antologie posibilă aceste plăcut o a mintiri îm­ Eftimie Bugariu care a acti­ ţional „Cintarea României". bită» atenţie de partid şi orga­ produce
îngheţ la
locale
ale
nelor
perioadă
îndelungată,
o
a literaturii, române A- „Exerciţii de gramatică" preună cu unul dintre inter­ vat 1943—197G, Victor Gaier Este distincţia pe care o merită U.T.C., iar vizitele la Combi­
între
ni se pare o lucrare care preţii de atunci şi de acum, din plin, spre lauda compo­ natul siderurgic, Şantierul na­ La mui
cesta ar fi materialul, punc­ Vasile Ciobanu, fost strungar şi Mihai Drîmbăreanu, ultimul nenţilor ei. „Sala trofeelor" val, Universitatea şi Liceul ce, cu cc
interesează atît pe cei preo­ la I.M.M.R., actualmente pen­ dirijînd şi acum". clubului ceferiştilor s-a îmbo­ sanitar din Galaţi, Staţiunea tul va st
tul de plecare. Textele sionar. „Activez în fanfara Ei, dirijorii, au fost cei care găţit astfel cu cel mai preţios intensifici
cupaţi de gramatică cît şi trofeu — recunoaşterea ei în de cercetare şi producţie po­
alese sînt abordate din noastră, a ceferiştilor, încă s-au ocupat de întinerirea for­ micolă Tg. Bujor, I.A.S. Iveşti, porare d
pe iubitorii de literatură. din 1943. Au fost ani în care maţiei, de îmbogăţirea reperto­ cadrul celei mai ample ma­ întîlnirile cu oameni ai muncii, din sectoi
punct de vedere sintactic, nu am încetat nici un mo­ riului. An de an, sînt pregătiţi nifestări r. spiritualităţii româ­ cu scriitori gălăţeni au fost teorolog
ment activitatea. Am cîntat 15—20 de copii care să aducă neşti. Proneenct
morfologic, se propun (şi MIRCEA MOŢ în judeţ şi in ţară. Săptămînal, infuzia de tinereţe necesară. MINEL BODEA deosebit de fructuoase. (LUIZA
LANDT).