Page 83 - Drumul_socialismului_1985_10

=1
DUMINICA, 27 OCTOMBRIE 1085 Pag. 3

tice, pe măsura numărului
VIZIUNE Copiii mun elevilor, depune eforturi B u n ă v o i n ţ a • in fruntea întrecerii
stăruitoare pentru ca vo­
99
lumul de cunoştinţe pre­ i socialiste pentru mai m u l t
date să fie cel prevăzut cărbune, la mina Lupeni,
iIINICA Preluînd genericul unui aşezată la intrare, e cu­ de programa şcolară, cp Fără să pătrundem în cum ţi-o faci şi tu ic locul |
film documentar dedicat sută de mină. detalii teoretice şi nici în tău de muncă. Deci, ceva s menţine colectivul
e
rnal nimic mai prejos decit al
iua recoltei Ţinutului pădurenilor, drept „Acordăm o mare a- oricărei şcoli din mediul moralizări, noţiunea de firesc, care n-ăr trebui * sectorului III. De la în­
intuia cmteeu- titlu . al reportajului, încer­ tenţie educării prin mun­ bunăvoinţă vrea să desem­ băgat in seamă, - cu care ceputul lunii octombrie,
nânesc (color) căm să ne oprim, de a- că şi pentru muncă a ele­ rural şi urban din judeţ. neze acţiunea voit de bine să nu-ţi încarci conştiinţa. * minerii de aici au extras
i populară ceastă dată la propriu şi vilor noştri, ne relatează Un alt aspect elocvent
i copiilor. Tc- al calităţii procesului in- a omului pentru alt om, Dar, de fa.pt, regretul 1 peste plan mai mult de
iteca ele gliioz- nu la figurat, asupra co­ directorul şcolii, tovarăşul făcută în mod dezinteresat. vine de la repetatele pro- ®
„Prietcnii văi- piilor şi specificului activi­ Aurel Delagramalica. Nu­ _ structiv, al eficienţei acti- 2 500 tone de cărbune.
erzi" (color) . vităţii de educaţie prin Ba mai presupune chiar să be‘ ale lipsei de bunăvoinţă | Contribuţii mai mari au
i duminical tăţii educaţionale ce se meroase ore afectăm prac­ te bucuri cînd poţi şi faci pe care ţi le-a oferit alt
e
desfăşoară cu tinerii locui­ ticii pe lotul şcolar unde muncă şi pentru muncă bine unora dintre semenii si alt om în diferite îm­ brigăzile conduse de
Ie Jnmei cltib- tori ai Cerbălului. Păşind cultivăm cartofi, sfeclă, realizate, il constituie reu­ tăi. prejurări. Şi, atunci îţi . I Costică Ene, Mihai Blaga
( -■) pragul şcolii generale de ceapă pentru aproviziona­ şita absolvenţilor de aici şi Laszlo Matyus ® Ac-
crea progra- Gestul ar trebui să. fie zici : uite cum ţie ţî se
aici, prima impresie pe rea cantinei din internat. in prima treaptă de liceu, ţionînd in spiritul hotă-
rnal care ţi-o conturezi e aceea Dorim pentru perioada de unii dintre ei ajungind, in firesc, neostentativ, pentru poate cultiva grija de a nu ririlor Congresului al III-
1
Internaţional a spiritului de vrednici gos­ iarnă o cămară bogată, final, muncitori cu înaltă că e o normă morală, ne- agasa pe cineva, de a nu *
îşti (color) calificare in combinatul si­ impusă de vreo lege juri­ exagera prin exigenţe de 1 lea al .consiliilor popu­
ca României podari în care cresc şi se încărcată cu toate cele moft, iar altul, sau alta, • lare, privind intensifica­
formează elevii. Chiar dacă necesare. ., împreună cu derurgic hunedorean, în alte dică, dar statornicită în­
irtistic : „Cîn- sediul nu e deloc nou, el elevii am cules, de ase­ unităţi economice, profe­ tre oameni printr-o selecţie nu are prudenţa şi dorinţa i rea şi îmbunătăţirea cali­
“ (color) sori, medici, ingineri. Ma­ a valorilor etice săvîrşite de a-şi insuşi bunăvoinţa, 9 tăţii prestaţiilor de ser­
cui muzicii este întreţinut cu grijă. menea, in cursul toamnei, bunâcuviinţa.
Miini harnice de fete, ce cantităţi Însemnate de fruc­ joritatea dintre ei revin de-a lungul a sute şi sute vicii, Cooperativa meşte­
mal vădesc certitudinea conti­ te de pădure : 500 kg mă­ in fiecare an, in perioada de ani. Un om a scris redacţiei ^ şugărească „Unirea" Pe­
crea progra- concediilor, in satul natal
nuării in timp a minuna­ ceşe, 250 kg porumbele, __________________ I troşani a redeschis într-o
telor tradiţii creatoare planul economic fiind rea­ şi în haine de lucru dau • formă nouă, modernă, u-
UNI populare locale, au cusut lizat, la această oră, in o mină de ajutor celoi Î N S E M N Ă R I nitatea nr. 47 radio-tv,
rnal cu migală şi pricepere tot proporţie de 90 la sută. rămaşi acasă, la truda pă- I din cadrul complexului
t Ichnico- ceea ce putea fi scris cu Elevii sînt văzuţi mun­ mintului, îngrijirea ani­ ------------------------------ - •
ic unelte . adecvate — pano­ cind pe lotul şcolar, dar şl malelor. I Lonea • Ne-ar lua prea
folcloric (co- Bunăvoinţa nu se vinde, că i-a fost pusă la giea ^ mult spaţiu dacă am
uri, orarul, materialul di­ acasă, alături de părinţii Aşadar, ,,Copiii munţilor"
foLlcton : Cl- dactic, feţele de masă, lor, in cîmp sau Îngrijind nu şi-au uitat obirşia şi nu se cumpără, pentru că încercare răbdarea, fiind înşira toate numerele de
Ultimui epi- Împodobite cu motive loca­ animalele, fără a neglija menirea, precum şi cele nu are preţ, o dată cişti- băgat într-un labirint de înmatriculare ale auto­
olor) le. Pină şi acea urare de Învăţate in şcoala primilor gată. Are însemnătate şi şicane ca să obţină un act • vehiculelor (îndeosebi din
■nai insă preocuparea lor de faptul că de cele mai multe simplu, fără implicaţii şi I
trea progra- „Bine aţi venit", semn al bază — Învăţătura. Colecti­ ani ! categoria de transport
ospitalităţii permanente, vul redus de cadre didac­ MINEL BODEA ori existenţa şi manifesta­ consecinţe pentru cei ce • marfă) pe care le-am
rea ei nu depinde de mine, trebuiau să-l elibereze. I
văzut înecînd în fum dru-
de tine, căci şi eu şi tu Bunăvoinţa, în starea ei, •
le-am găsit în viaţă, în nepoluată, spuneam, că l
„exerciţiu" pe cînd ne nu se vinde, nu se cum- •
Dacă la Deva, Oradea, Cluj, Călan. năşteam. in consecinţă pâră. Cum intră însă în |
ri I: 7,00 Ac- ■■ ne-o însuşim prin truda cîmpul obligaţiei şi inte­
ji 60 de mi- resului capătă culoare, mi­ R e m e m b e r
ojurnal * Re- altora, a părinţilor, a şco­
; 8,00 Ratlio- •O fi oare şi azi o aşa Nu e uşor şi nici de lui R. Vlad, dar, parcă lii, a colectivităţii. Nu o ros şi formă. Şira spinării *
satclo’" 9,30 duminică fotbalistică fru­ dorit, cînd ai un lot s-ar bucura mai mult dată ea trece prin bună- ii devine mai flexibilă, mai •
minic 12,00 moasă ca cea trecută ? restrâns numeric, din care dacă echipa lor ar cuceri îndoielnică, mai nesigură. I
ttru to, , 13,00 cuviinţă şi bun simţ. Trece
13,15 Din Din cîteva puncte de ve­ lipseşte şi un om de nă­ primul punct în depla­ de la vîrste la vîrste, mult Integritatea ei se clatină, «
orchestrei de dere ar putea să fie. dejde ca Mircea Marian, sare. Chiar în faţa unui iar sub tălpi se simt seis- ! murile publice. Oare fac-
iră a Razlio- Adică, tot trei meciuri de să joci şi să cîştigi în hunedorean de-al lor... depărtate sau identice, trece me şi mişcări de nisipuri. ( ţ torii tehnici din auto-
13,30 Radio- divizia B pot şi trebuie de la sex la sex, de Ia ţ coloane poartă ochelari
cmcilor; 14,00 faţa unui partener de ta­ • In divizia C, Dacia Mai rău e cînd cel că­
; 14,30 Fotbal să se încheie cu victorii lia lui F. C. Maramureş Orăştie şi Victoria Călan grad la grad de cultură şi ruia îi pretinzi bunăvoinţa i cu lentile.„ f u m u r i i ? •
Llnut ; 17,00 ale echipelor noastre. Baia Mare. Dar cum nu joacă tot acasă. Că orăş- aşa mai departe, adică nu gestionează bunuri ale* ) in calendarul pe acest
ar ; 18,00 Bu- tienii au avut (meciul
1 ; 18,05 Pu- • Mecanica Orăştie tre­ e altceva de făcut, ju­ are, sau mu ar trebui să statului, nu personale. De I 1 an, tipărit de Antrepriza
,30 Muztcotc- buie să-şi continue cursa cătorii pregătiţi de B. s-a jucat ieri) o misiune aibă graniţe, ci să circule atîtea ori ajung! să te • j tuneluri căi ferate Bra-
tţi ; 20,00 Ra- pentru menţinerea titlu­ Vlad — sperăm la fel de mai uşoară, cu Unirea
10,15 Rezulta- exemplar mobilizaţi şi Sîimicolau, e clar. Vic­ liber, fluent, degajat, să fie umilească, fără pic de I i şov, am putut citi :
excepţlonale lui de lider al eficacităţii. o cupolă a comportamentu­ jenă. • / 1 IX 1971 - este fabri-
Hanul vese- Cu jocul său avîntat la dăruiţi jocului ca dumi­ toria însă va trebui să lui în raporturile dintre noi. — Caut o carte, recent I
umeul mclo- mijloc şi în atac, echipa nica trecută —, vor reu­ joace — şi să clştige — I cat primul scut romă*
Conseninărl ; şi să tranşeze victoria cu liderul serici, Strun­ Am Intrat într-un maga­ tipărită şi sosită — îmi • ţ nesc. Noi adăugăm :
irnal ; 22,10 lui I.. Cotruţ poate să se zin- să-mi cumpăr o pere­ spune un om. Există şi în t „ ...folosit cu succes la
porllv ; 22,35 impună net în faţa Unirii în acest meci ce va fi gul Chişineu. Mai ales che de ghete. Aveam de librăria asta, în faţa că- ( ’ săparea, în acelaşi an, a
ans ţ 23,5j ■ Alba Iulia, formaţie ce arbitrat de unul dintre că nici duminica trecută
de ştiri. ales, evident, numărul, cu­ reia ne aflăm, dar nu vrea* ' primului tunel de la Bâ>
nu prea a avut realizări loarea, forma şi comodita­ să mi-o dea. Nu vrea, i niţa, judeţul Hunedoara"
1
în deplasare. Se vorbeş­ ItarniM......... ; ||J pur şi simplu. • j • 1,90 la mie... olcoole-
te, însă, că după schim­ tea ţa purtare. Se ocupa — Mă duc cu nevasta în I
barea lui Al. Moldovan W\ S w*\ de noi, mai mulţi cum­ piaţa din Deva şi, la un • ) mie avea Florin Mateica,
s-au... schimbat multe în m părători, o tînără vînzătoo- i în timp ce gonea cu
atmosfera de lucru a e- re. îmi pare rău că nu chioşc de-a! C.L.F. — se * autoturismul 1 - HD -
chipei din Alba. Avem cei mai buni (deci Şi n-a cîştigat. Să credem i-am reţinut numele de pe plînge un alt om - găsim * / 9990 pe străzile V. I. Le-
mîinile cu- sever) arbitri — Nicolae că s-a rezervat, şi-a me­
; Provocarea însă toate motivele să ecuson. Fiecăruia îi dă­ pere pentru compot, toc-^. ţ nin, Karl Marx şi Gheor-
;Arta); HU- Dinescu, din Vîlcea. Cu najat forţele pentru as­ dea o gheată, un pantof, ^ ghe Bariţiu, din Hune-
Sandokan, credem în cei de la Me­ optimism, cu încredere mai ce căutam.
zlel (Modern, canica, în dorinţa lor tăzi I... • Derbi local la un bocanc, aşteptînd cu — Vă rog să-mi puneţi 1 doara. „Aventura" il cos-
io--' <Mo- fierbinte de a se afirma că vom asista la un meri Vulcan : Minerul Ştiinţa răbdare încercările, privin- / tă un an închisoare, cu
1
> V - bun, cu toţii la stadion, — Minerul Paroşeni. Două şi mai bune - zice ne- (
ml
hwara,.,< Ne- continuu ca divizionară unde vor răsuna încura­ du-ne cu calm şi parcă cu ) executarea ped.epsei prin
astelul Cor- B de... cursă lungă, de şanse — una la Călan, un interes ca ceea ce-ţi vasta — că fac compot. 0 ţ muncă corecţională • Prin
v
’ETROŞANI : durată şi bună rezistenţă. jările „Hai Mureşul 1". alta ca şi.,. acasă — pen­ La care Vînzătorul repli- |
irglnt (Pa- • Jiul va juca la în­ dă să corespundă gustului. ^ cele cinci puncte de co-
mul şi extra- • Aurul Brad are oare­ tru Minerul Paroşeni să Unora le-a dat spre încer­ că : « , lectore ale sale, Ocolul
alrca); Joe cum, un meci mai uşor, frăţirea Oradea. Dacă depăşească pe Strungul
Noiembrie); este o echipă care se res­ care încălţămintea şi de — Şi cei vrei mata să l | silvic Petroşani o cules
asă (Cultu- cu Armătura Zalău, decît Chişineu în clasament. 4—5 ori, păstrîndu-şi ace­ fac cu ălelalte ? Să le* i şi predat, în campania
N : Pledone cel de săptămîna trecută. pectă, cum o credem, Nu şi pe U.M.T., care; laşi calm, ba însoţit şi de mănînc eu ? Am eu vreun | } din această toamnă, 11
Luceafărul) ; Jiul nu trebuie să piar­ după jocul cu Unirea
iese păsările Dar, cum nici un meci dă I Atît în folosul pro­ cîte o sugestie. într-o a- păr aici lingă mine să cu-* 1 tone de afine, opt tone
incrul); PE- nu e uşor, jocul trebuie Tomnatic, poate deveni tare stare ai, uneori, sen­ leg ce vreau ? la aici ce-ţi | ^ de zmeură, 3,5 tone de
y II (Munci- privit cu toată seriozita­ priu, cît şi pentru... terţi.
SIOASA: De- tea şi să aducă Aurului lider. Dacă la Călan timentul de regret că, fără dau şî taci din gură ! * ^ ghebe, cîte o tonă de
i dragoste • In divizia A, Corvi- flăcările (încă) nestinse să vrei, pui la încercare — Poftim probă de bună- |
i; URICANI: o victorie clară, nece­ nul joacă la „U“ Cluj- t mere pădureţe şi de
viată (Rctc- vor lumina drumul Vic­ răbdarea unui om, răbda­ voinţă — conchide amărît } mure, trei tone de plante
#
: Rămăşagul sară pentru ca echipa Napoca şi mare bucurie toriei spre... victorie. re care are şi ea limi­ omul. ) medicinale • in incinta
C) ; GURA- brădeană să-şi poată re­ ar trăi suporterii hune-
0
sando — se- cuceri suporterii, care, doreni dacă jucătorii lor Dacă, dacă... Dacă ar fi tele ei fireşti. Aşa se întîmplă cînd o ţ şantierului noii preparaţii
(Minerul) ; Dacă stai un pic şi te valoare morală ajunge să | ^ a cărbunelui din Uricanî ş
: Piedone din păcate, au corn pă­ favoriţi ar uita că an­ aşa uşor şi pe gazon ca gîndeşti, însă, ajungi Ia ţ a fost deschis un chioşc
tria); Săp- răsit-o. Să auzim de... trenorul clujenilor este pe hîrtie... Am avea ia­ fie vîndută şi cumpărată, *
tllor (Flacă- fostul lor antrenor... Si­ concluzia că regretul este l de desfacere a produselor
U-BAl: Vul- brădeni fericiţi. răşi bucurii şi satisfacţii. nejustificat, pentru că acea mijloc de umilire. |
dc cultură); • Mureşul Deva este gur, că hunedorenii, toţi / agroalimentare • Se mal 1
îăşagul (Da- vînzătoare îşi face datoria, CORNEL ARMEANU ţ pot pune gogonelele ta |
Glissnndo — din nou la mare examen. se bucură de succesele NICOLAE STANCIU ij murat. Sînt şi în piaţa
CALAN :
oilor tîrzii ^ Devei. A venit şi sare în I
ură); SIME- ) magazinele alimentare din
(Mureşul) ;
divers (RU­ ţ municipiu... • în perioa-
LĂRI Sin- Balasz au ieşit din schim- | Bun doar pentru recepţie ? / da care a trecut din a-
(Mii'crUl); bul de lucru cu diverse' cest an, colectivul între-
REFLECTOR produse alimentare : zahăr,! In luna august, blocul cu vinacct, uşile de la tuală aerisire. In reali­ i prinderii de confecţii Vul-
carne, legume şi fructe. I
C100
din
Pentru această „confuzie" ' construcţie a Aninoasa — apartamentul nr. 4 erau tate, aceasta nu există ^ can a livrat la export
I.A.C.M.M.
„prevăzute" cu găuri prin
vor suporta consecinţele. . | Pentru că c evidentă lip­ (| cu 17 milioane lei mai
• Fugeau de muncă. 1 Petroşani — a fost dat care intra cu uşurinţă sa coşurilor de ventilaţie l multe mărfuri faţă de
în folosinţă. Cum a fost
jabil pentru Întrucît au refuzat în re­ • Răi platnici, lancu ] pumnul, instalaţiile de a coloanei şi a clapetelor I întreaga cantitate expe-
nbric 1985 : petate rînduri să se înca­ Mustaţă, locatar al apar- J dat ? E o întrebare la care apă din apartamentele reglabile. Locatarii — 1 diată partenerilor externi
tenţine fru- trebuie să răspundă con­ din dreapta casei scări- numeroase familii cu
noaptea şl dreze în cîmpul muncii, tamentului nir. 33 de pe i structorul, cel care a cau­ rilor I au fost înfundate ^ în a n u l 1934 • Azi, 27
Serul va fi Mihai Donici şi Ion Mariş strada Ştrandului din Hu- I zat atîtea necazuri fami­ copii mici — nu benefi­ ţ octombrie 1985, luptătorii
mult senin, din Hunedoara, au făcut nedoara a încercat să sta- ! ciază de căldură. Noua
tla slab pî- cunoştinţă cu’ prevederile bilească un record în... | liilor de mineri şi alte ca­ instalaţie de încălzire are l „de libere" din cadrul
t din nord- / C.S.Ş. Petroşani - antre-
aturile mi- Decretului 153/1970. Timp neplata chiriei, avînd o ! tegorii de oameni ai mun­ o seamă de defecţiuni,
îuprinse în- de şase şi, respectiv, trei cii care s-au mutat în majoritatea caloriferelor ' naţi de Vasile Făgaş —
;ero grade, luni au vreme să reflec­ datorie de 15 000 lei la | noile apartamente. Pentru chiar de la recepţie. La ţ intră in competiţie cu cei
me între 10 asociaţie. La concurenţă se < curg, iar în unele aparta­
Frecvent se teze la ceea ce înseamnă... aflau şi Işvan Hiristoi şi | că nu a fost instalaţie sa­ unele baterii şi sifoane mente acestea au provo­ ţ de |a cluburile similare
rumă şi lo- fuga de muncă. nitară care să nu fie ale instalaţiilor sanitare, cat hiar inundaţii. ^ Dinamo Braşov şi Viito-
sol. Pe a- Ştefan Histef. S-au con- < defectă de Ia început, c
a semnala în loc de garnituri s-a Lipsa de răspundere i rul Cluj-Napoca. Fiind
• Mica ciupeală. Con- vins că această practică | n-a fost geam şi uşă care pus chit (pentru gea­ cu care unii lucrător ai
1
Vremea pre- fundînd cantina I. M. Pe- trebuie abandonată. ■ să se închidă ca lumea, muri I), rezişti nd doar I.A.C.M.M. şi-au îndepli­ ' ultima întrecere inter — J
moasă şi n-a fost... Dar ce a fost, \ serii - a Vl-a — le dorim 1
triabil. Vînt trila cu cămara proprie, Rubrică realizată la... recepţie. Instalaţia,, nit mandatul de construc­ ^ succes deplin şi califi-
intensificări Paraschiva Movilean, Ro- de fapt ? de aerisire e inexistentă tor nu poate fi tolerată.
km/h din cu sprijinul ^ carea în etapa finală,
ic. (Motco- zalia Lorinţ, Ema Herin- Inspectoratului judeţean Cerccvelele şi binalele la scară I. în z a d a r ' î n Conducerea întreprinderii
ziciu : P. dea, Lucia Alba şi Maria de interne au fost vopsite cu... val­ interiorul a pa r ta m en toi or trebuie să aibă un cu- ^ pentru titlurile naţionale ! ţ
sau în cel mâl bun caz "o nişă ar sugera o even­ vînt de s p u s !
i i