Page 85 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 85
PROLETARI DIN TOATE TARILE. U N I Ţ I - V A I
Deplină racordare la re şaua...
ţUL ML'W£D060fl
bunei gospodăriri
jCoinbj hatul lor sporite de energie „pro gaz de furnal şi cocs;
ducătorul", respectiv uzina 60 994 tone combustibil e-
tre marii consumatori de nr. 6 ? chivaîent, cu. 6 654 tone
energie electrică din jude —- După nouă tuni şi peste prevederile de plan,
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al PC ţul nostru. Tocmai de a- două decade din acest an, am realizat prin folosirea
colectivul
raportea
-nostru
temperaturii
gazelor
arse
P
$1 A l C O N S I l I U I U I P O IAR J U D E Ţ E A N ceea, în discuţia purtată ză însemnate economii, de la cuploarele tehnologi
cu tovarăşul. ing. Constan
tin Nagy, directorul uzinei Concretizate în nep'rcluarea ce. Dincolo de aceste cifre
nr. .6 — energetic, ne-arrt din sistemul energetic na se regăseşte hărnicia şi dă
propus, să insistăm nu a- ţional a. 72 561' MWh şi ruirea în muncă de care
Anul XXXVII, nr. 8 695 MARŢI, 29 OCTOMBRIE 1985 4 pagini — 50 bani ţît asupra' aspectelor lega producerea suplimentară, fac dovadă colectivele ce
te de „consumatorul" care ' prin centralele proprii, a lor două centrale termoe
este C.S. Hunedoara, ci 10 800. MWh. lectrice, din rîndul cărora
mai ales asupra producă — Realizări notabile, ca i-aş aminti pe ing. Aurel
re au fost posibile datori
torului de energie electrică
Florian
Transporturile auto — la C.S. Hunedoara, prin gru tă căror factori ? Miţaru şi Constantin Stoian,.
Popes-
maiştrii
purile sale energetice. — Prin extinderea utili cu şi Constantin Brebenel,
— Acţiunile noastre, ale zării resurselor, energetice dispecerul Gheorghe Puelii-
procesul
în
de
capacitate, operative, eficiente celor ce ne desfăşurăm ac secundare a energiei ter liţă, -maşinistul Emil Rus,
în
pro
tivitatea
sectorul
producere
operatorii turbine şi caza
ducerii, transportului şi mice, respectiv a aburului ne TitUs Dănilă şi Gheor
distribuirii energici electri necesar obţinerii energiei ghe Hăulieă, mulţi alţii.
în ansamblul lor, lucră .şi dăruire pentru . îndepli dau garanţia că vom înde
rile adunării generale a. nirea obligaţiilor faţă de plini şi depăşi planul pe ce, ale, întregului colectiv electrice, am reuşit ca, la — Ca distribuitor al în
această
dată,
de oameni ,al muncii din
de
gazele
reprezentanţilor, oamenilor beneficiari şi, cu sprijinul trimestrul IV al anului, furnal şi cocs să deţină tregii cantităţi de energie
îndreptate
muncii din cadrul între acestora, au dobîndit une că vom recupera din res Combinat sînt deopotrivă ponderea în amestecul electrică necesară bunei
cu
precădere
prinderii de transporturi le rezultate bune. Vorbi tanţe şi vom aborda anul spre creşterea producţiei combustibil folosit la că- funcţionări a tuturor uzi
auto Deva s-au desfăşurat torii au fost însă unanimi 1986 de pe poziţii solide, de energie, cît şi spre goş- zanele de abur, gazul mo nelor şi secţiilor C.S. IIu-
într-un climat de temei în aprecierea faptului că îneît să ne realizăm inte godărirca cu maximum de tan fiind utilizat pumai în nedoara, care sînt direc
nică analiză a activităţii — printr-o mai temeinică gral planul", arăta Con responsabilitate şi eficien completare. Rezultatele sînt ţiile prioritare de acţiune
pe cele nouă l u n i ale anu organizare a lucrului (în-' stantin Lupu, şeful auto ţă a fiecărui kilowatt pro edificatoare: nepreluare ale colectivului pe care îl
lui, de înaltă responsabi ccpind de la conducerile bazei din Brad. Recunos- dus în combinat sau ab de gaz metan din sistemul conduceţi ?
litate şi plenară angajare cînd că au ,avut şi o serie sorbit din sistemul naţio naţional — 24 118 mc; D. MIRCESCU
pentru înfăptuirea neabă de deficienţe în propria ac
tută a măsurilor adoptate Adunările generale tivitate — de organizare nal. 621 921 inii tone combusti (Continuare in pag. a 2-a)
bil echivalent obtinut din
—t Cum răspunde nevoi
de Comitetul Politie Fxe- şi conducere, de slabă pre
c u t i v al CC. al P.CR, în ale oamenilor muncii ocupare faţă de întreţine
şedinţele din 4 septembrie — expresie a rea şi folosirea autobascu
lantelor,
disciplină
—,
de
şi .17 octombrie a.c.. refe democraţiei Sever" Vida, de la autoba Sînt asigurate condiţiile
ritoare la îmbunătăţirea şi autoconducerîi
muncii în transporturi, 're za nr. 1 Deva, sublinia cu
să-şi
îm
posibilitatea
ducerea substanţială a muncitoreşti au pentru desfăşurarea optimă a stabulaţiei
•cheltuielilor şi creşterea bunătăţească sub toate as
eficienţei in acest impor pectele activitatea, să se
tant sector al economiei autobazelor şi pină în fie înscrie în măsurile recent Sectorul zootehnic a] sigurate temeinic şi . cu de sfeclă furajeră. Acest
care atelier şi pe fiecare
naţionale. luate de conducerea parti C.A.P. Peşti.şu Mare se simţ de răspundere. Subli ultim sortiment nu-1 vom
maşină), printr-o riguroa
înainte de a intra în or să disciplină ă muncii şi dului în sectorul transpor înscrie de mai multă vre niind acest fapt vom arătă putea asigura la nivelul
T
dinea de zi pro'priu-zisă în relaţiile cu beneficiarii, turilor în general, al celor me în rîndul celor care modul în care a fost pre necesarului. Insă, consider
— respectiv prezentarea realizările, puteau fi supe auto în special. Da rîndul obţin rezultate bune în ac gătită* aici stabuiatia 1985-— că cclc peste 130 tone de
cifrelor de plan pe anul rioare. , ior, Ioan Moraru, do la tivitate. în perioada trecu 1986. grosiere şi fibroase pe ca
1980 si a programului spe Refleetînd la cifrele" de autobaza nr. 2 Deva, con tă din acest an în dome — In primul rînd — re le-am asigurat în plus
cial de măsuri, menite să plan pe 1986 — primul an sidera necesar să -se pe niul creşterii, animalelor, preciza inginerul şef — acoperă, în unităţi nutri
asigure realizarea acestora ăl celui de al 8-lea cinci daleze cu insistenţă şi res cooperativa a reuşit să ,îh- am acţionat cu cea mai tive, minusul de la sucu
—, Iosif Butea, directorul nal, fundamentat de Con ponsabilitate pe. toate pîr- lente.
întreprinderi; a relevat, în gresul al XlII-lea al parti ghiile de creştere a pro Deci, Ln privinţa asigu
materialul supus dezbate d u l u i — participanţii la ductivităţii muncii, să se PREGĂTIRILE DE IARNA rării furajelor. ' ia C.A.P.
rii participanţilor, modul dezbateri au apreciat că pregătească temeinic con Peştişu Mare, situaţia este
în -c-are s-a muncit în acest ele sînt extrem de mobili diţiile de lucru pentru pe temeinice, în toate localităţile, clară. Nu vor fi probleme
iar
rioada
centrala
iernii,
an, rezultatele obţinute, zatoare, îndeosebi la pro de specialitate să fie mai la a'cest capitol, chiar dacă
iarna se va lungi mai mult.
dar şi greutăţile întîmpi- ductivitatea muncii (o creş severă faţă de calitatea in toate sectoarele de activitate "La fel de bine s-a acţionat
nate, neajunsurile din ac tere de 16 la sută faţă de reparaţiilor capitale execu şi în vederea pregătirii ;a-
tivitatea colectivului. S-a acest an), ia călători—km tate la I.R.A. Tg. Mureş, dăposturilor, Astfel, ani
subliniat cu. justeţe că — şi la beneficii, şi au soli Gheorghe Găldeanu, de la registreze îndeplinirea, mare grijă pentru asigu putut constata, la faţa . lo
în pofida aprovizionării citat reprezentantului cen autobaza Haţeg, menţiona chiar depăşirea sarcinilor rarea furajelor la nivelul cului, că toate grajdurile
necorospunzătoare. în a n u tralei de resort să intervi că, printr-o colaborare per dc plan la toţi indicatorii. necesarului şi adăposţirca au fost dezinfectate şi vă
nă la organele competente* In ce priveşte producţia lor în condiţii cît .mai bu
mite perioade, cu cantită manentă cu beneficiarii, ruite. Ţiglele şi ochiurile
ţile necesare de carburanţi pentru fundamentarea dor prin mai buna organizare de lapte destinată fondului ne. Am căutat, şi am reu de geam sparte au fost în
temeinică, pentru corela de stat, faţă de un plan a- şit, să recoltăm la timp şi
şi lubrifianţi, de anvelope rea lor realistă, cu forţa * nual de 700 hl, au fost li să punem la adăpost în locuite, instalaţiile de ali
şi diferite piese de schimb do muncă şi resursele ma DUMITRU GHEONEA vraţi Piuă în prezent a- treaga cantitate de fibroa mentare cu apă revizuite
—, membrii colectivului teriale asigurate. „Realiză proape 600 hl. Cum evolu se, atît de pe pajiştile na .şi reparate. Aşadar, la a-
au acţionat cu insistenţă rile din luna octombrie ne (Continuare in pag a 2 a) ţia producţiei de lapte se turale cît şi de pe terenu ceastă gata oră, adăposturile
sînt
pentru
'pregătite
situează la aproximativ rile cultivate. Acelaşi lucru iernatul animalelor.
230—240 litri pe zi, există l-am făcut şi cu grosierele Iar, la toate acestea,
şanse certe ca unitatea şi suculentele. în prezent mai adăugăm faptul că in
CAMPANIA AGRICOIA DE TOAMNA ÎN ZIARUL DE AZI : să-şi îndeplinească preve avem depozitat*; în baza sectorul zootehnic al uni
derile .şi la acest indicator. furajeră (care este foarte tăţii lucrează un colectiv
■ Adunările anuale de Ba mai mult — preciza bine organizată — n.n.) 220 de îngrijitori harnici, pri
Duminica, în straie de lucru, dare de seamă ale Ioan Furca, inginerul şef tone de fibroase, cu 20 to- cepuţi şi conştiincioşi —
organizaţiilor de partid şi preşedintele cooperativei ■ ne peste necesarul prevă din rîndul cărora se deta
la eliberatul terenului ■ Jubileu „Omul şi pro — se depun toate efortu zut în balanţă. Din aces şează prin vrednicie fa
direcţia
rile
creşterii
în
tea, 100 tone sînt trifolic-
ducţia" producţiei zilnice de lapte ne. Mai avem 355 tone de milia Năstnţn şi Gheorghe
Letiţia
şi executarea arăturilor ■ Fotbal * Cronica etă şi depăşirii planului la in grosiere — cu 115 tone în Nistor, Vesa şi Marin, Fe-
Sigismund
licia
dicatorul
Condiţii
marfă.
Mobilizaţi de Mesajul Ion Jibeteaii, Alexe Bolog, ţi pei * Rezultate * Cla le necesare îndeplinirii a- plus —, 380 tone de sucu B alint.
lente, la care se vor adău
adresat ţărănimii, tuturor Petru Raita şi alţii. samente cestui deziderat au fost a- ga" aproximativ 150 tone M. LIONEL
oamenilor muncii din a- La C.A.P. Banpotoc am
grlcultură, de tovarăşul întîlnit o bună mobilizare
Ni colac Ceauşescu, secre la muncă. Numeroşi coo
tarul general al partidului, peratori, in frunte cu Au „Ziua
cu prilejul „Zilei recoltei", rel Lupa.ş, preşedintele u- :
mecanizatorii, cooperatorii nităţii, se aflau în tarlaua
şi specialiştii dLin unităţile „Luncă" la eliberatul te recoltei
C.U.A.S.C. Deva au ieşit renului de cocenii de
duminică la lucru pc o- porumb. Şi aici transpor Mesajul adresat de se
goare, tranşformînd aceas tul cocenilor spre baza fu cretarul general al parti
tă zi de sărbătoare a agri rajeră se făcea cu atela dului, tovarăşul Nicolae
culturii, într-o zi de m u n jele. într-o altă tarla, eauşescu, ţărănimii coo
că record. S-a muncit pc „Roşii" o formaţie de cinci peratiste, lucrătorilor din
mal multe fronturi, în tractoare, la volanul căro întreprinderile agricole de
funcţie, de urgenţele ci in ra se a f l a u mecaniza stat, mecanizatorilor, tutu
fiecare unitate. Octavian Sav, Liviu Luca, ror oamenilor muncii din
La C.A.P. I-Iărău un Alexandru Bob. Teodor agricultură, cu prilejul ,,Zi
mare număr de cooperatori Flored . şi Cornel Magda, lei recoltei“ % găsit un
se aflau în tarlaua" „Păşu executa arăturile. Acţio- larg ecou în rîndul lucră
ne". Veniseră cu atelajele nînd cu răspundere şi în tor ogoarelor, care sînt
proprii ' şi cele ale coo ritm susţinut, cei cinci — hotărîţi să-şi amplifice e-
perativei la strînsul şi preciza Ioan Lăcătuş, pri forturile pentru dezvoltarea
transportul sfeclei- fura marul comunei I-Iărău, care agriculturii noastre socia-
jere dizloeate de pe cele şi duminică a ţinut să fie ste şi înfăptuirea neabă
15 ha cultivate. Lucrarea prezent la toate punctel.e tută a hotărîrilor Congresu
era coordonată de Mia unde se muncea — au reu lui al XlII-lea al partidu
Achita, economista fermei şit să încheie lucrarea pe lui privind realizarea noii
zootehnice. Trai-an Ursan, mai mult de 11 ha. revoluţii agrare.
preşedintele unităţii," evi O altă formaţie puter Aducind prinosul lor de
denţia hărnicia dovedită nică de tractoare am găsit recunoştinţă celor care prin
de" cooperatori ca Iosif MIRCEA LEPĂDATU . Duminică, în piaţa muni eipiului Deva, s-au va
MOTnar, Adalbert şi Ru- mc şi fructe. (Continuare în pag. a 2-a)
dolf Korosi, Petru Maica, (Continuare in pag. a 2-a)
