Page 9 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 9
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
Două unităţi învecinate şi un singur
ţel: activitate spornică pe ogoare
Pestişu Mare şi Pestişu din vară şi din această pe 25 de ha, - din cele 05
Mic sînt două sate înveci toamnă. O schimbare ce cultivate, ei fiind hotărîţi
nate, care prezintă simili ni s-a impus şi marţi, în ca în maximum trei zile
tudini în multe privinţe, cursul raidului efectuat să-l culeagă în totalitate.
dar şi deosebiri. Una din pe ogoarele cooperativelor Tot de dimineaţă au in
tre deosebirile remarcate agricole din satele respec trat la recoltatul porum
documentărilor
în
timpul
ş l a t C O H I S I U M t U I P O P U L A R J U D E Ţ E Anoastre consta în modul în tive. Iar cele pe care le Pestişu şi Mic. Se muncea
I V
bului
cooperatorii
din
continuare
vom
relata
în
care se mobilizau şi ac se vor un argument al în toate trei brigăzile uni
ţionau cetăţenii din cele afirmaţiilor noastre. tăţii. La „Leu“, o tarla
două sate pe ogoarele coo Era puţin trecut de ora
Anul XXXVII, nr. 8 673 JOI, 3 OCTOMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani perativelor agricole. Cei opt şi în tarlaua „Bogaţi" Întinsă din apropierea sa
tului, sc aflau la strîns po
din Pestişu Mare se do a C.A.P. Pestişu Mare gă rumbul aproximativ 50 de
vedeau mai harnici, mai sim peste 40 de coopera oameni. Cu ei, brigadiera
conştiincioşi, mai prompţi tori la recoltatul porum Maria Gruniţan. In briga
U.H.E. Ostrovu Mic Masivă mobilizare şl responsabili, mobilizin- bului. In fruntea lor, mo- da Josani, în tarlaua „Ho-
du-se permanent în număr
fusese
cu
mare la toate lucrările din bilizîndu-i, mai ales Adam tărăle", de unde oame
recoltat
porumbul,
aflau
fapta,
se
fiind
ei
agricultură,
de
pentru punerea în funcţiune regulă, cu un pas, dacă Raita, vrednicul brigadier nii tăiau cocenii şi-i trans
de la cultura mare şi La-
portau din cîmp cu atela
nu chiar cu doi, înaintea dislau Demeter, vicepre jele proprii. Porumbul a
• Sc finalizează ultimele gera secretarului comitetu rente. Depinde însă şi de celor de la Pestişu Mic. şedintele unităţii şi secre fost strîns de pe 30 de ha.
lucruri lui de partid de pe ame unele lucrări pe care le Iată însă că de cîtva tarul comitetului de partid. In amîndouă unităţile
• Accent major pe ca najare, Ioan Dabelea, mai mai are de executat timp lucrurile au căpătat O parte din oameni cule se muncea intens, cu mare
litate în glumă, mai în serios, T.A.G.C.M. Bucureşti. o nouă turnură. Mai exact, geau ştiuleţii, alţii tăiau grijă pentru calitate. Ia
• „Sigur, luna aceasta să ia de la gazeta de pe Este adevărat, pe şan se pare cu membrii con cocenii, eliberînd terenul pregătitul terenului şi se
-
pornim". rete articolul de ziar afi tier sînt concentraţi mulţi siliului de conducere al pentru a crea front de lu mănatul griului. Lucrările
Scriam în ziarul din 18 şat, în care se făcea pro oameni, la principalele o- C.A.P., cooperatorii clin cru plugurilor. Dintre cei erau coordonate direct da
august a.e., că pe şantierul misiunea punerii în func biective care condiţionează Pestişu Mie acţionează cu care munceau cu multă Ileana Radu şi Ioan Furca,
primei uzine hidroelectri ţiune la sfîrşitul lui sep punerea în funcţiune, însă mai multă hotărîre şi am rîvnă distingem pe Ladis- inginerii şefi ai coopera
ce de pe amenajarea Rîu ritmurile de lucru trebuie biţie, străduindu-se să nu lau Barezi, despre care tivelor. La C.A.P. Pestişu
Mare-Reţezat, respectiv cea tembrie. Promisiunea nu intensificate la maximum, mai rămînă în urma ve toţi spun că este unul din Marc se aflau-cu pluguri-,
de Ja Ostrovu Mic, se' con fusese respectată, articolul într-o colaborare mai strîn- cinilor, să lină pasul cu tre cei mai harnici coo le în brazdă mecanizatorii
sumase. cu o zi în urmă. era depăşit... de timp. să, permanentă, a construc ei, dacă nu chiar să-i peratori, mereu primul la MIRCEA LEPÂDATU
torului, montorului şt be întreacă. Este o realitate muncă. Mai notăm că
neficiarului. „Şi din' par
Ritm şi calitate în realizarea tea cadrelor noastre de care ni s-a evidenţiat în pînă marţi, cooperatorii de Continuare in pag. a 2-a)
conducere se impune, în zilele campaniilor agricole aici au strîns porumbul de
I N V E S T I Ţ I I L O R aceste momente de finali
zare a obiectivului, o mai
bună organizare şi coordo
0 premieră: devierea ape — Am făcut tot ceea ce nare a activităţii, urmări
lor Rîu lui Mare peste ba am putut să ne încadrăm rea zilnică a stadiilor de
rajul dovorsor-, perm iţind în termen, în angajament, execuţie şi luarea opera
constructorilor Brigăzii nr. dar ăm mai intîmpinat u- tivă a măsurilor ce se im
1 a A.C.U Păclişa efec pun, cu accent deosebit pe
tuarea lucrărilor de închi nele greutăţi, ne-au plecat calitatea lucrărilor şi pe
dere a digului drept şi. mai mulţi oameni şi n-am gospodărirea materialelor,
prin aceasta, începerea a- terminat ceea ce ne-am releva tovarăşul Ioan Da
cumulării apei în lac şi propus — arăta tovarăşul belea, secretarul comitetu
apoi inaugurarea întîiului Nicolae Pantea. Acum a- lui de partid al A.C.II.
izvor de energie electrică vem mobilizate . forţe spo Păclişa. Timpul este bun,
din această epopee a lumi rite la Ostrovu Mic, lu forţă de muncă avem, mij
nii din Retezat. „Paralelul" crăm intens la închiderea loace tehnice — de aseme
cu sistemul energetic na nea, aşa îneît nu trebuie
ţional urma să fie făcut breşei- în digul drept, la decît să ne mobilizăm e-
— după afirmaţiile ingine izolaţiile de la peree şi Ia xemplar, cu toţii, să pu
rului Nicolae Pantea. di betonarea ghidajelor pen nem efectiv mintea şi u-
rectorul A.C.H. Păclişa —- tru batardou şi vanele de mărul la treabă pentru ca
în primele zile ale lunii priză, la bazinele de liniş în această lună să putem
octombrie a.e. tire a apelor. în 10 zile raporta prima victorie pe
Dar iată, sîntem în pri Amenajarea hidroenergeti
mele zile ale lui octombrie- vrem să terminăm aceste că Rîu Mare-Retezat: pu
şi pe Rîu Mare nu curg lucrări, îneît pînă Ia 15
încă primii kilowaţi. octombrie să putem acu nerea în funcţiune a Uzi
Discutam deunăzi la se mula apa în lac la an ni nei hidroelectrice Ostrovu
diul A.C.H. Păclişa despre vel minim pentru punerea Mic, cu o putere instala
stadiul real al lucrărilor, tă, în cele două hidroagre-
In
in
despre data concretă a pu în funcţiune a obiectivului. gate, de 15,9 MW. bine C.A.P. Rădulcşti. permite tarlaua „Mălăiţtc", semănatul secarei şi se execută stabilite teren
pen
ce
a
densităţii
întocmai
pregătit,
respectarea
fapt
aciîncimii
nerii în funcţiune a U.H.E. In mod cert aceasta va tru această cultură. Acest lucru este verificat de inginerul şef al C.U.A.S.C. Ilia, Nicolae
Ostrovu Mic. Cineva îi su avea loc în cursul lunii cu DUMITRU GHEONEA Nicula şi de inginerul şef al C.A.P., Trandafir Mihoc, la semănătoarea cu care lucrea
ză mecanizatorul Adrian Moise. Folo NICOLAE GHEORGHIU
w.vw.vw.vriYiVrtVriY/.V.v.Vi’.v.v.v.v.VrtVwriV.v.v.ViV/Wi’ww/.
efolosire
Intr-o scurtă discuţie
cu tovarăşul Dumitru In. schimburi prelungite
I vani că, secretarul comi
tetului de partid de la Dovedind o înaltă răs cuit au lucrat cu dăruire
uzina nr. 7 — transpor Muncă rodnică, rezultate pe măsură pundere faţă de soarta tractoriştii Cavrilă Mititea-
turi, din C. S. Hunedoa recoltei viitoare, mecani nu, Ion Borodi, Nicolae
ra, am [ost informaţi, zatorii sînt prezenţi zi şi Lupuţ, ion Nodiş, ion Asi-
că oamenii muncii din La început, în primii ani cunoscutelor cojoace de O- Deşi prin destinaţia şi noapte la datorie, stră mionesei, Vasile Andreucă
de la intrarea în funcţiu răştie. începuturile activi profilul său, în secţia „Vi duindu-se să folosească şi alţii. De asemenea, o
ne a Secţiei de blănărie tăţii Secţiei au fost, fireş dra" din Hunedoara cu- din plin timpul bun de reuşită acţiune la arături
Hunedoara, din cadrul în te, mai timide. Numărul vîntul do ordine trebuie lucru in cimp şi mijloacele pe 12 ha a fost organizată
„CĂRĂUŞII" treprinderii „Vidra" Orăş- redus de personal (s-a în să fie cel al refolosirii de mecanizate pentru a în şi la C.A.P. Şoimuş, unde
COMBINATULUI- tie, deşeurile din blană ceput cu 10 muncitoare în pline a materiei prime, a- cheia in timpul cel mai s-cru remarcat tractoriştii
reprezentau materia primă 1071), lipsa de experienţă, eeasta nu înseamnă că se scurt insăminfarea griu iosii Răbulea, Ion Pantea
HARNICI, din care se confecţionaţi dar şi cea de comenzi au diminuează cu ceva contri lui. Această dorinţă este şi Horia Cuteanu.
ECONOMI mesade, carpete, huse pen făcut ea despre „Vidra" buţia pe care şi-o pot adu atestată şi de iaptul că în Urmărind la faţa locului,
tru scaune ş.a. Hunedoara să se cunoască ce oamenii muncii din fie serile trecute pe ogoarele in mai multe puncte de
foarte puţine lucruri. care sector al fluxului de
*— întrebaţi pe oricare fabricaţie la găsirea unor a numeroase unităţi agri lucru, modul cum s-o or
reţeaua de transporturi, muncitoare din secţie cum — Astăzi, creşterea sec modalităţi noi, cit mai efi cole, mecanizatorii au arat ganizat activitatea ş' cum
s-a acţionat în schimbu
„cărăuşii" combinatului, se numeşte materia primă ţiei noastre este o realita ciente de utilizare a fiecă şi pregătit teienul, la lu
cum li se mai spune, au pe care o folosim astăzi 1 te de necontestat — afir rei bucăţi de blană. Dim mina Ierurilor, asigurînd rile de noapte, directorul
obţinut de la începutul — ne îndemna mg. Bia ma tovarăşa Elena Drago- potrivă, cele relevate în astlet front de lucru pe Trustului judeţean pentru
anului, succese deosebite I-Ieger, şeful secţiei. Răs mir, secretarul comitetului urma discuţiilor avute cu sute de hectare destinate S.M.A., ng. Antoniu fuga,
remarca, ntre altele, re
:
în realizarea sarcinilor. punsul va fi, invariabil, a- de partid. Nu doar prin mai mulţi interlocutori de insămînţărilor de toamnă. zultatele bjre inreg'Strate
Astfel, planul de trans celaşi: „merereuri" (M.R.R.)' numărul personalului mun monstrează că, de la con Dintre numeroasele ac la C.A.P. Pui, Haţeg, Ro-
citor încadrat, sau prin vo
port este îndeplinit şi respectiv materiale recupe ducerea secţiei la munci ţiuni de acest iei care au mos, Romoşel, Cigmău,
depăşit, ca şi la repa rabile şi refolosibile. Pen lumul însemnat de confec tor, aici există o preocupa lost organizate pînă acum,
raţii vagoane — şi repa tru toţi cei peste 1 200 de ţii pe care ie executăm re permanentă în acest consemnăm pe cele din Mărtineşti, Băcia, Timpa,
raţii locomotive. oameni ai muncii din sec (lunar, aproximativ 24 000 sens. seara zilei de 1 spre 2 Gurasada, A.E.I. Bărăşti şi
ţie, cuvlntul nu mai are as de bucăţi), ci în primul octombrie a.e. In toriaua Beriu, precum şi in alte
In acelaşi timp, s-au tăzi nici un fel de aco rînd prin calitatea produ Ing. Elisabeta Baciu con unităţi, unde in seara zi
înregistrat însemnate e- perire, deviza sub care ne selor obţinute am reuşit duce „un nucleu de crea ,,La Leşnic" a C.A.P. Veţel, lei de I spre 2 octombrie
conomii şi s-au colectat desfăşurăm întreaga acti să confirmăm în mare ţie", adică trei muncitoare pînă aproape ia ora 22 au lost arate, in sclvmbur
suplimentar sarcinilor vitate este: „Nimic nu se măsură atît investiţia ma care, în frunte cu şefa lor, mecanizatorii au arat o prelungite, supraleţe ce re
stabilite iniţial I 11G to pierde, nimic nu se aruncă,, teriala care s-a făcut (din au reuşit ca intr-un an de suprafaţă de 14 ha, care prezintă Irontul de lucru
ne fier vechi, 31,5 tone 1983 avem o secţie nouă, zile, cit a trecut de la în ieri a lost discuită. Pre necesar pentru o zi de lu
material lemnos, 25,G totul se întrebuinţează 1“.. modernă), cit şi investiţia fiinţarea nucleului, să zent aici, alături de meca cru cu cite una sau două
tone ulei uzat, 350 kg De fapt, aveam să aflăm de încredere pe care con „scoată" 50 de modele. nizatori, inginerul şei al semănători. De notat că
hîrtie şi cartoane, 260 în continuare de la şeful ducerea întreprinderii a Ideile lor, ale inginerei C.A.P., Ioan Nistor, a ţinut la locurile de muncă s-o
kg cupru, 150 kg bronz, secţiei că tocmai acesta a avut-o în talentul şi hăr Elisabeta Baciu şi munci- să-i evidenţieze pe tracto asigurat şi asistenţa tehm-
alte materiale refolosi- fost şi scopul principal al nicia colectivului nostru, riştii Aurel Cătălina, Lu
bile. (VASILE GRIGO- înfiinţării unităţii din Hu în frunte cu cei peste 270 MIRCEA DIACONU cian Bobaru, Flori:, Buştea N. TÎRCOB
RA.Ş, corespondent). nedoara: refolosirea restu şi alţii. La. C.A.P. Deva, la --------- —■—
:
rilor de blană rezultate în de comunişti din cele şase aratul a 18 ha şi la dis- (Continuare in pag. a 2-a)
urma .confecţionării bine organizaţii de partid. (Continuare in pag. a 2-a)
