Page 93 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 93
EFORTURI SUSŢINUTE PENTRU AMPLIFICAREA
REZULTATELOR IN PRODUCŢIE
Discuţiile au fost limpezi mai mare parte a metale tul că s-a putut realiza
şi angaja.nte, reflectînd do lor din program — consti planul în carieră, chiar
rinţa minerilor de a fixa tuie şi dovada existenţei în şi numai într-o lună, faptul
—• printr-o analiză per cadrul colectivului de că toate celelalte sectoare
spicace şi la obiect — căi muncă a unui potenţial ale întreprinderii se mo
le sigure pentru îndeplini corespunzător de forţe. bilizează la maximum pen
rea sarcinilor mobilizatoare „Prin conducerea nemijlo tru a încheia cu bine ul
de plan ce le revin în 1986. cită, sublinia în cuvîntul timul an al actualului cin
Din această cauză se. poate cinal — şi a mai adăuga
spune că adunarea genera alte cantităţi suplimentare
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. lă a reprezentanţilor oame Adunările generale la nietale — exprimă certi
nilor muncii din întreprin ale oamenilor muncii tudinea că la IM Barza
ş l A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N derea minieră Barza —■ se va produce o trecere fi
dedicată special chiar dez — expresie a rească în îndeplinirea in
baterii şi aprobării indica democraţiei dicatorilor de plan pe 1986
torilor de plan pe primul şi autoconducerii Aceasta înseamnă., de fapt,
Anul XXXVII, nr. 8 697 JOI, 31 OCTOMBRIE 1985 4 pagini — 50 bani an al cincinalului viitor — muncitoreşti eliminarea dăunătoarei „pe
a fost o adevărată tribună rioade de tranziţie", de la
a democraţiei muncitoreşti, un an la' altul: ritmurile
o expresie a maturităţii său, Viorel Popa, secreta de producţie şi rezultatele
Toate contractele-onorate la termen coleotive pe plan politic şi rul comitetului de partid al înregistrate în trimestrul
profesional.
IV 1985 vor fi la nivelul
Dialogul viu a avut, în întreprinderii — de către celor impuse de indicatorii
organizaţia de partid a în
primul rînd, ca bază rezul tregii activităţi de extracţie anului 1986 ! „Am pregă
— Confirmarea tot mai tat să relevăm cîteva din roului export, şefii uzine tatele obţinute pe perioada tit deja fronturile de lucru
puternică pe piaţa Inter tre principalele căi care lor de oţelării şi laminoa care a trecut din acest şi prelucrare a minereuri pentru 1986 — arăta ing.
naţională a prestigiului de au condus la înregistrarea re, şefii serviciilor C.T.C. an, expuse în raportul pre lor, s-a determinat recupera Gheorghe Roşea, şeful sec
care se bucură colectivul acestei dinamici. „Implica şi tehnic, specialişti. Deci, zentat de preşedintele con rea a peste 6 milioane lei torului Musariu I Sarci
nostru — aprecia ing. A- rea ou responsabilitate a o cuprindere largă, un răs siliului oamenilor muncii, din restanţele acumulate nile . ce ne revin au fost
lexandru Drago ta, directo tuturor colectivelor din puns concret recentelor ing. Nicolae Dungu. ' Pro la producţia marfă în pri dezbătute în raioane şi re-
mul
al
trimestru
anului
rul tehnic al Combinatului secţiile care concură la măsuri adoptate în şedinţa ducţia de utilaj minier Aceasta dovedeşte atît for vire, .sînt cunoscute de toţi
siderurgic Hunedoara — o Comitetului Politic Execu realizată (188 tone supli ţa de mobilizare a colecti oamenii. Ele exprimă po
aduce continua îmbunătă obţinerea produselor des tiv al C.C. al P.C.R. pri mentar), piesele de schimb vului, cît şi posibilitatea sibilităţile reale ale secto
ţire ă parametrilor calita tinate pieţei externe este vind intensificarea activi fabricate (un volum total reală ca pînă la finele lui rului nostru şi vor fi în
tivi ai produselor pe care una dintre aceste căi — tăţii de export, creşterea de peste 35 milioane lei), 1985 să realizăm indica deplinite cu fermitate":
le realizăm şi atingerea, remarca interlocutorul. Ast- cointeresării şi răspunderii diverse subansamble şi alte Vorbind despre activita
colective pe toată scara ie piese recuperate şi recon torul respectiv şi chiar
wm rarhică, faţă de îndeplini să-l depăşim". tea sectorului Brădişor,
; ACTIVITATEA DE EXPORT rea, la înalt nivel calita diţionate în scopul refo- terne" explică şi depăşirea maistrul principal Mircea
Aceleaşi
„argumente
in
losiirii (6 611 000 lei peste
calitate o dinamism * eficienţa tiv şi în termenele prevă sarcina planificată), alţi în septembrie 1985, pentru Miheţ sublinia depăşirea pe
zute a producţiei destinate indicatori îndepliniţi: cu prima oară, a planului M. LIVEZEANU
exportului. maximum de răspundere lunar la cariera Valea
în acest fel, a unui înalt fel, la nivelul conducerii O altă oaie este aceea a şl îndeosebi depăşirea can Morii, de unde se extra
nivel de competitivitate, coleotive a combinatului mutaţiilor structurale, re- tităţilor planificate la cea * II ge minereu cuprifer. Fap (Continuare în pag. a 3-a)
precum şi onorarea ou acţionează „Comisia de
1
promptitudine, la terme export a C.S.H.' , care a- marcîndu-se în mod deose
nele stabilite, a fiecărui vizează din punct de ve bit creşterea ponderii pro
contract încheiat cu parte dere tehnic şi calitativ co duselor din oţel carbon de
nerii externi. De altfel, în menzile în vederea accep calitate slab aliat şi aliat.
aceste direcţii sînt orienta tări lor şi lansării în fa
te, cu prioritate, toate ac DAN MIRCESCU
ţiunile prin care se vizea bricaţie. Din această comi
iacul. Depinde
ză... ieşirea noastră în lu sie fac parte directorii teh
me şi pe care o dorim să nic şi comercial, şeful bi (Continuare in pag. a 3-a) Picătură cu picătură se face
fie, întotdeauna, cu frun
tea sus.
Afirmaţiile directorului de noi dacă e plin cu... risipă
tehnic al combinatului nu
reprezintă doar . o dorinţă EVOLUŢIA EXPORTULUI în jurul autogării Iac tru se fierbeau la... plită
care îşi aşteaptă împlini M LArUP/jTE (PP) Am continuat raidul or electrică. „Vasele acelea
rea. Spicuim din datele ganizat în oraşul Brad, pe comerţ mai multe unităţi sînt numai pentru ieşiri la
puse la îndemînă de eco tema consumului de ener de alimentaţie publică — tîrguri" — ne spune sen
nomistul Ovidiu Tănăses- gie electrică, în unităţi de ale I.C.S. mixtă, ale tenţios • o vînzătoare.
cu, adjunct al şefului bi servire socială şi în locuin C.P.A.D.M. Toate — dota Da restaurantul „Zarand",
roului export al C.S.H. i ţe. te cu plite electrice. Dc în spaţiile anexe, nu e nici
„Numărul ţărilor în care în piaţa oraşului, nimic altfel, aproape fără excep un fel de lumină naturală
produsele combinatului sînt deosebit de semnalat în ţie, unităţile de alimenta şi în consecinţă ard lămpi
cunoscute 'este de 54, ou afară de faptul că la gru ţie publică din Brad sînt cu neon. „Noi — spune şe
dotate cu astfel de utilaje.
23 mai multe decî-t la în pul sanitar al hanului a- Două chioşcuri din auto ful de unitate Nicolae Jur-
ceputul actualului cincinal ; flat lîngă recepţie un bec gară cumulează astfel o căr — ne orihntăm după
producţia totală de export a fost uitat aprins. „O pi putere instalată de consum repartiţia de curent care
a sporit, faţă de 1981, cu cătură într-un lac" va spu ni s-a dat mai de mult. în
34,6 la sută, creşterea pe ne cineva. Să nu ne gră de peste 100 kW. Plită fiecare dimineaţă citim con
relaţia devize convertibile bim. Pe strada „Moţilor", electrică pentru fiert vir- torul. Dacă într-o zi s-a
fiind de 50,22 la sută ; va lingă autogară, se află un şli, plită electrică pentru depăşit repartiţia, !a doua
loarea medie a produselor 2 5 1 .4 chioşc de mărunţişuri. Co prăjit .langoşi, plită elec zi luăm măsuri de redu
exportate este mai mare, merţ particular cu tot fe trică pentru fript mititei.' cere a consumului^ la pli
faţă de anul trecut, cu 12 //J-JLLLL ---- —------- lul de nimicuri, multe cu Nu-i prea mare luxul ? tele electrice, la mesele de
dolari/tonă — la profile pretenţii de artă, lipsite de Grătarul cu mangal a fost menţinere a înfocării în
grele; ou 11 dolari/tonă — 100 7\ Jf Li i orice gust. Mă rog, Petru dat la „obiecte de muzeu" ? stare caldă. Acolo este coh-
Ia profile mijlocii şi uşoa Vîju, cel autorizat să prac Da chioşcul C.P.A.D.M., sumul mare". „Vi sra-U dat
undeva
dăm
într-un
colţ,
re, cu 8 dolari/tonă — la tice acest comerţ, .se încăl noile repartiţii ’de con
oţel beton". zeşte la un reşou cu două peste două recipiente de sum" ? „încă nu".
f 1 aramă, a căror destinaţie
împreună cu directorul 1 ________ rezistenţe însumînd 1000 W. o ghiceşti la prima vede Da barul de zi „Union"
uzinei nr. 4 — laminoare, II e atît de cald îneît a re : în ele se fierb vir.şli ; pătrundem direct în spa-
ing. Ionel Cîndea, am cău- deschis uşa chioşcului. la foc de mangal. Fără nici ION CIOCLEI
un fel de pericol de incen
diu. Virşlii care se vin
deau în ziua raidului nos (Continuare în pag. a 3-a)
ÎN C.U.A.S.C. ORĂ ST IE
Eliberarea terenului se apropie de sfîrşit;
arăturile adînci trebuie intensificate!
Acţionînd în lumina sar Eliberarea terenului este prafeţe de teren. O astfel noastră au făcut parte şi
cinilor cuprinse în Mesa rămasă în urmă la C.A.P. de formaţie a acţionat, în din formaţiile. ce au acţio
jul tovarăşului Nicolae Beriu şi C.A.P. Dineu Ma noaptea de luni spre marţi, nat la Dineu Mare, Jele
Ceauşescu adresat ţărăni re, conducerile unităţilor într-o tarla a I.C.I.T.B. 6- dinţi, A.E.I. Orăştie şi al
mii cooperatiste, lucrători respective avînd datoria să răştie. Aici, un număr de tele, lucrînd şi aici în
lor din întreprinderile a- ia cele mai urgente măsuri 30 de tractoare ale secţii schimburi prelungite şi de
gricole de stat, mecaniza în vederea grăbirii acestei lor şi formaţiilor ce deser noapte.
torilor şi specialiştilor, tu activităţi pentru a se asi vesc unităţile agricole din Singurele unităţi unde
turor oamenilor muncii din gura frontul de lucru nc- Mărtineşti, Turda.ş, Orăştie arăturile adînci de toamnă
agricultură,' cu prilejul n-au început încă sînt ce
„Zilei recoltei", lucrătorii le din Orăştioara de Sus
ogoarelor din C.U.A.S.G. CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ şi Ocoliş. Consiliul popu
Orăştie muncesc cu o pu lar al comunei Orăşticara
ternică mobilizare de for cesar efectuării arăturilor ş.a. au arat la lumina fa de Sus, Consil'ul unic a-
ţe la eliberarea terenurilor adînci de toamnă. rurilor o suprafaţă de 40 groindustrial Orăştie sînt
ce au fost cultivate c u Mecanizatorii de la S.M.A. ha. datoare să intervină pen
porumb şi transportul co Orăştie sînt preocupaţi în — Pînă în prezent — tru a fi urgentetă efectua
cenilor într-un timp cît aceste zile de efectuarea ne spunea Ilie Roşu, şeful
mai scurt în bazele fura ogoarelor. Conducerea formaţiei de mecanizare rea arăturilor si în aceste
jere. Bine s-a acţionat în G.U.A.S.G., pentru a asigu din Pricaz — am ogorît unităţi. în alte unităţi — tm WmmSSmm c
această direcţie la asocia ra un ritm înalt acestei 90 de ha la unitatea pe C.A.P. Beriu, Orăştioara Jcfeî m llî
ţiile economice intercoope- lucrări, a organizat forma care o deservim. Am lu de Jos, Sibişel şi altele —
crat
zi
pînă
în
fiecare
ratiste din Orăştie şi Be- ţii mari de tractoare care noaptea tîrziu. Totodată, lucrarea se cere a fi acce
au acţionat la C.A.P. Din
iriu, la G.A.P. Orăştie. eu Mare, Mărtineşti, Jele mecanizatorii noştri s-au lerată deoarece la nivel de
E. M. Gheţari. Şeful de brigadă loan Lupu transportă
C.A.P. Mărţineşti şi C.A.P. dinţi şi în -alte unităţi un străduit şă efeotueze o a- C.U.A.S.C. s-au ogorît pî minereu cu maşina dc încăr cat eu siloz.
Jeledinţi, unde marţi sea de, ea urmare a acestui rătură uniformă, la adîn- nă marţi seara doar 405
ra tăierea coconilor de po fapt, au fost efectuate a- cimea stabilită, fără gre ha. Foto GELU IZBAŞA
rumb s-a încheiat. rături adînci pe mari. s-u- şuri, Oamenii din unitatea TRAIAN BONDOR
