Page 102 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 102

Pag. 2                                                                                                                         DRUMUL socialismul:





                                                                                                     Unirea lumină                               I *         Scena

                                                                                                      Acest poem e distanţa dintre azi şi mîine   I                             13,00 Te
                                                                                                      Neodihna ce se-adună-n sîngele meu         S                              13,05 La
                A t i W i i .  m                                                                      Clipa-aidoma unei bucăţi de pîine          I      si oamenii ei
                                                                                                     Desăvîrşitele culori din curcubeu.          s                                  an
                                                                                                                                                       20  de  ani  în  slujba  artei.   din
                                                                                                                                                 I    O  perioadă  de  eforturi  in­  te(
                                                                                                     Acest poem e însuşi începutul de cărare     K    tense,  care,  desfăşurate  pe
                                                                                                     Mugurii aprinşi în zori de zi                    un  teren  fertil,  pot  să  con­  It&
                                                                                                     Visul cc-1 visează fiecare                  I S  tureze  o  personalitate  ar­  gr:
                                                                                                                                                      tistică.  In  cazul  nostru  este
                       Hotarul iluzoriu                            veniseră, fără conştiinţa că      Dc-a avea o iubire, iubire de a fi.         I    vorba   de  Gheorghe   David,   pc
                                                                                                                                                                          şi
                                                                                                                                                               compozitorul
                                                                                                                                                                                    r
                                                                   trec  vreo  frontieră,  de  pe
                                                                                                                                                      dirijorul
                                                                                                                                                                                    I
                                                                   ambii versanţi ai muntelui.       Acest poem e însemn de omenie               s    de  la  Teatrul  de  estradă   14,30 V.
                  Vreme  de  cileva  bune   dit  apoi  şi  rostul  de  lea­  Aici pe plai, in locuri ferite   Interiorul deschis în cuvînt,      I    din  Deva.  Un  om  cu  reale   ta»
                                                                                                                                                      acumulări
                                                                                                                                                                          şi
                                                                                                                                                                cantitative
                sute  de  ani,  Carpaţii  au   găn  şi  adăpost  al  unui   ori  pe  drumurile  care  du­  13 Unirea lumină, eterna Românie      S    calitative  în  timp,  confir­  lf*'! Ne
                despărţit politic neamul ro­  neam  in  care  zăcea  încă   ceau la ele, s-au ivit stine,   Rcspirînd mioriticul pămînt.         I    mate  de  locurile  fruntaşe   • ca
                                                                                                                                                                                   liti
                mânesc in cele trei provin­  obscură, latentă conştiinţa   mori,  hanuri  şi  mănăstiri,                          MIRON ŢIC      s    în  concursurile  profesiona­  19.00   Te
                                                                                                                                                      le,  în  Festivalul  naţional
                cii istorice. In ciuda lungu­  unei  uimitoare  unităţi.  A-   toate  locuri  de  răgaz,  de                                     I    „Cintarea   României",   care   19,15 Şt.:
                lui  răstimp  insă,  ei  n-au   ceasta este epoca in care,   popas  şi  intilnire,  în  care                                          au  generat  în  final  un  nu­  tri
                lost niciodată altceva decit   printr-un proces îndelungat,  s-au schimbat ginduri, do­                                               me  în  muzica  uşoară  ro­   ce-
                                                                                                                                                      mânească,  întilnit  frecvent
                un hotar iluzoriu. Concepţia  dar  dirijat  de  legi  tainice   ruri, aspiraţii, cintece, ba­  CRONICA FILMULUI FUftUflci“            pe  posturile  naţionale  de   19,25 Te
                                         şi riguroase, cuvintul roman  lade, poveşti, snoave, mai                                                     radio  şi  televiziune.  In  ul­  (P.
                Carpaţilor ca hotar nu este                                                                                                           timă  instanţă,  cel  mai  au­  19.50 In
                de provenienţă românească   terra, care insemna pămînt,  apoi  cărţi.  Cuvintele  prin   Cinematografia  chineză,   Aflat  într-un  fragil  echili­  torizat  reprezentant  al  ac­  tin
                                                                                                                                                                                    ta.
                şi  nici  nu  putea  să  fie  in-   s-a transsubstanţializat in  care  toate  acestea  dobîn-   pe  care  am  regăsit-o  prin   bru  între  comedie  şi  dra­  tivităţii  de  creaţie  liuncdo-   20,10 E
                trucit intreaga noastră isto­                      deau  expresie  erau  ale  a-   intermediul  micului  ecran   mă,  filmul  "curge  spre  fi­  rene  în  domeniul  muzicii   Ui
                                                                                                                                                      uşoare.  In  articolul  „Re­
                rie, toată evoluţia civiliza­                      celeiaşi  limbi,  nouă,  dar   intr-un  proces  de  apropie­  nalul  cu  tentă  melodrama­  vista  încotro",  conţinind  o-   20,35 Te
                ţiei şi culturii noastre dove­                     cu  structura  intimă  lati­  re  a  subiectelor  şi  viziunii   tică  în  care,  asemeni  lui   pinii   ale   muzicologilor   şi   Se
                desc  că  românii  sint  un                        nească, născută tot la piep­  celei  de  a  şaptea  arte  de   Oedip,  eroul  principal,  in­  compozitorilor după festi­  zii
                                                                                                                                                                                    dc
                produs  al  Carpaţilor,  care                      tul  ocrotitor  al  Carpaţilor,   ale  altor  cinematografii,  V  capabil  să-şi  mai  suporte                   „F
                                                                   pe tărimul ospitalier al pla­
                au  concentrat  de-a  lungul                                                  valorifică,  în  paralel,  dra­  tragedia,  se  pedepseşte,  nu                       (c<
                versanţilor lor, au întreţinut   cuvintul  român  Ţară,  care   iului.  Cu  plaiurile  lor  feri­  maturgia   marilor   autori   scoţîndu-şi  ochii,  ci  luîn-   21.50   Tc
                şi  au  ocrotit  una  şi  ace­  înseamnă totul. Aşadar, apa  te  şi  primitoare,  Carpaţii   chinezi.  „Furtuna"  —  film   du-şi zilele.                       22.00   Mi
                eaşi realiţate etnică. Pen­  a  trecut,  dar  pietrele  au   ne-au  binecuvintal  naşte­  de  autor  (Slin  Daolin),  e-   Jocul  actorilor,  într-un               <c«
                tru daci, Carpaţii n-au lost   rămas la adăpostul Carpa­  rea  ca  popor,  ajutindu-ne   cranizare  a  piesei  omo­  crescendo  de  teatralitate
                                         ţilor.  Fenomenul,  pe  care   apoi  in  toate  vremurile  să
                nicăieri  şi  nicicind  un  ho­  unii îl consideră miraculos,   răminem  adunaţi  in  aria   nime  a  lui  Cao  Yu  (autor   speculată  regizoral,  acope­
                tar. Un ax vital in schimb,   a  lost  posibil  graţie  unei   lor binefăcătoare, nepieri­  contemporan  —  n.  1910   ră  bine  textul  dar  lasă  in­          Jtj
                da. Adăpostind printre cul­                        tori  tocmai  graţie  acestei   —  „Furtuna"  fiind  ope­  suficient  exploatate  sensu­
                                         particularităţi specifice Car­                       ra  sa  cea  mai  aprecia­  rile  subterane  ale  piesei
                mile  lor  piscul  enigmatic   paţilor şi anume plaiurilor,   indestructibile  unităţi  ci­  tă  şi  jucată  în  China  şi  în   şi  transformă  o  posibilă    dioţ:
                al  Kogaionului  şi  cetăţile   aceste  întinderi  netede  sau   mentată prin veacuri.  străinătate)   îşi   plasează   replică  orientală  a  trage­           6,30
                cele  tari.  Toată  civilizaţia   in  pantă  foarte  domoală,   Carpaţii hotar ? Nicioda­  acţiunea  la  începutul  se­  diei  oedipiene  în  dosarul           în î
                dacilor  mai  apoi,  o  civili­  bogate  in  păşuni  înconju­  tă.  La  1  Decembrie  1918,   colului  nostru  şi  se  con­  unui  caz  concret,  situat  cu    dioj
                                                                                                                                                                                nă
                zaţie  a  lemnului,  care ştia   rate ocrotitor de păduri, si­  pină  şi  ideea  aceasta  re­  stituie  în  nararea  filmică   destulă  exactitate  într-un     onoj
                insă supune şi piatra, a e-   tuate  la  altitudini  prielnice   fuzată de logică şi de ele­  a  sfirşitului  unei  familii   timp  social  al  începutului     Nic
                voluat  pe  temeiul  a  ceea   vieţii.  Plaiurile  sint  poate   mentarul bun simţ s-a pră­  avute  care,  în  întreţeserea   de secol.
                ce dăruiau Carpaţii. Roma­  elementul cel mai de sea­  buşit  definitiv  in  ruinele   destinelor  dirijate  de  ra­  Vom  regăsi  în  acest  film              DC
                nii,  la  rindul  lor,  solari  şi   mă  graţie  căruia  au  fost   propriei  sterilităţi.  Am  ră­  ţiunea  înavuţirii,  îşi  con­  o  imagine  văzută  din  alte
                practici,  n-au  avut  nici  un   zădărnicite  orice  tentative   mas  noi,  uniţi  in  jurul  a-   sumă tragicul sfîrşit în care   unghiuri  decît  cele  cu  care
                interes să împartă printr-un   de transformare a Carpaţi­  celoraşi Carpaţi, deasupra   se  împletesc  iubirea,  inces­  nc-am  obişnuit  ca  euro­
                hotar  inutil  acea  Dacie   lor  intr-un  hotar  eficient.   cărora  scapără  aceeaşi   tul  şi  moartea.  Zeii  nU  vor   peni  şi  o  muzică  în  care
                Felix  pe  care  o  rivneau  in   „PE-UN PICIOR DF. PLAI"   stea  în  care  n-am  încetat   interveni,   ca-n   tragedia   parfumul orientului şi ilus­
                întregime. De-a lungul în­  s-o  născut  intiia  capodo­  a crede.            greacă,  în  curmarea  des­  trarea  tramei  se  îmbină   valul  naţional  dc  muzica
                tunecatului  mileniu  al  mi-   peră a spiritualităţii româ­                  tinelor,  Locul  este  luat  de   expresiv.             uşoară   şi   concursul   tea   n.
                                                                                                                                                      trclor  şi  secţiilor  de  estra
                graţiilor, Carpaţii au dobîn-  neşti, ai cărei protagonişti  RADU CIOBANU     un fir electric rupt de vînt.     VERONICA PALADE       dă,  din  1982,  Georgc  Gr.   Bulcu
                                                                                                                                                      goriu afirma:   Jj' .m,,  Alba
                                                                                                                                                      paraţie eu „profes onLU   Marii
                                                                                                                                                      de la Tănase şi  FalU ,,„‘,   (partea
                                                                                                                                                                                române
                                                                                                                                                      caro s-au profesionalizat
                       VIAJA CULTURAL-ARTISTICĂ                                                                                                       intr-atit incit s-au rutinat...   Wfi« i
                                                                                                                                                      la Deva şi Dala Mare, . ..   /:.u (se
                              „Stelele cetăţii"                                                                                                       numai orchestrele, soliştii  ' ictin (1
                                                                                                                                                                               zică p<
                                                                                                                                                      au fost la înălţime, dar ş
                 Spectacplul-concurs  de  ne,  avînd  ca  preşedinte                                                                                  dirijorii  Gheorghe  Da\  W  şl   Orele î
                muzică uşoară „Stelele ce­  al  juriului  pe  compozito­                                                                              Ivan  Fcchcte,  care  au  ales   nai *
                                                                                                                                                                                că int<
                tăţii",  cu  participare  in­  rul  Petre  Magdin  şi  pre­                                                                           o muzică proaspătă tmc_  nală *
                                                                                                                                                      rcască, in perimetrul mo
                terjudeţeană,  se  reia,  du­  zentator  pe  poetul  Geor-                                                                            demităţii".. In acea ediţie   naiului
                pă  o  perioadă  de  între­  ge  Ţărnea.  Atît  concuren­                                                                             a întrecerii, teatrele    maţii;
                rupere,  avînd  ca  organi­  ţii,  cît  şi  solistele  invita­                                                                        Deva şi B» 1 »  Mll . r .. c ° CUpa "   *  Sea»
                                                                                                                                                                                sugesti
                                                                                                                                                                  ră
                zator  Clubul  tineretului  te,  Angela  Ciochină  şi                                                                                 seră locul i i» j* 1 ”•   dio.jurr
                                                                                                                                                          Cine este, de fapt, Glicor
                Deva.  Fapt  binevenit,  aş­  Gabricla  Florescu,  vor  fi                                                                                                     22,20 IV
                teptat.  Noua  ediţie  la  ca­  acompaniate  de  binecu­                                                                              & ra?
                re  au  confirmat  partici­  noscutul  grup  vocal-in-                                                                                * cr î ft  dta  11  Cliii-Napoca, fa-
                parea  interpreţi  din  jude­  strumental   „Brevis"   al                                                                             “ullal^
                ţele  Arad,  Bacău,  Bihor,   Clubului  tineretului  din                                                                              cologic, f""Ycoaîa popu-   mLtn
                Covasna,  Mureş,  Timiş,   Deva,  formaţie  laureată                                                                                  fară'de ariă ^ dirijor Jn   Siv.
                Constanţa,  Braşov,  Gorj,   cu  locul  I  pe  ţară  în  ca­                                                                          cadrul filarmonicii şi *
                Sibiu,  Argeş,  Alba,  Dolj                                                                                                           saniblului tineretului Jm   Masca
                şi  municipiul  Bucureşti,   drul  Festivalului  naţional                                                                             Oradea. In aceastaperioa   —  sal;
                                                                                                                                                         «ici, a luat funţa
                se desfăşoară azi şi mîi­  „Cîntarea României".                                                                                       tivalul mterjudeţean J c    viaţă  i
                                                                                                                                                                               Toată
                      Salonul de toamnă al umorului"                                                                                                  muzică uşoară " F > 0 “ re “ dus  —  ser
                                                                                                                                                                                Aventi
                 Valea  Jiului  rămîne  în  Octavian   Bour,   Mihai                                                                                  o°scrioasâ  contribuţie,  unde   vvycr
                                                                                                                                                      “ , . lansat interpreţi cu
               continuare  un  centru  de  Boacă,  Alexandru  Bart-                                                                                                             Indian
                                                                                                                                                      noseuţi ai
                talie  naţională  al  umoru­  feld,  Constantin  Ciosu,                                                                               romaneşti. Angtia  T<m s_ c’iochi-  ŞANI
                lui.  La  ediţia  din  acest  Daniel   Ionescu,   Mihai                                                                                                        ring) ;
                                                                                                                                                                                (Unire
                                                                                                                                                              ffi Cla  WC« C  Aliint.»
                an al „Salonului de toam­  Stănescu  ş.a.,  la  care  se                                                                              şl pentru activitatea din-  gint  (
                nă  al  umorului",  organi­  alătură  hunedorenii  Mir-                                                                                                        PENI:
                                                                                                                                                                               VULC.
                zat  de Comitetul  judeţean  cea Bâtcă, Constantin Ne­                                                                                                 5» -    (Lucea
                de  cultură  şi  educaţie  so­  grea  Gavrilă,  Ion  şi  Mi­                                                                          tU Dbi  ’  lSlT  U  înlilnim  ca   rcasm.
                cialistă,  Consiliul  munici­  hai  Barbu.  Expoziţia  de                        In  etapa  republicană  a  e-   măsurată materializată in nu­  dirijl  «a  teatrul  de  es­  norul)
                pal  Petroşani  de  educaţie  caricatură,  amenajată  în                       diţiei  recent  încheiate  a  Fes­  mele frumuseţii artistice.  tradă din Deva- Sa ne ^  ,.Z“  (
                                                                                                                                                                               CÂNI:
                politică  şi  cultură  socia­  foaerul  Teatrului  de  stat   Laureaţii        tivalului   naţional   „Cintarea   In  culisele  scenei,  trăind   STsSin bună Par-  BRAD
                listă,  Comitetul  munici­  „Valea  Jiului"  Petroşani                         României",   zona   Haţegului   momente  de  mare  emoţie,                      călăto:
                pal  Petroşani  al  U.T.G.,   cuprinde  60  de  lucrări.                       oferea  o  plăcută  surpriză  —   atît  pentru  formaţia  din  Pău­  a tas^fisCe  ORAŞ'
                                                                                                                                                                               cioarc
                participă  nume  cunoscute                               noştri ,              formaţia  de  dansuri  populare   cineşti  cît  şi  pentru  obice­  ars h       dc
                ale  .plasticii  româneşti  j   Vernisajul  —  mîine,  du­                     mixte  a  căminului  cultural   iul  din  Sarmizegetusa  se  a-   v .,«   Deva   rîde,   ciuta   ş   CEO A
                Nell Cobar, F.ugen Taru,  minică, orele 11.                                    din  Păucineşti  cucerea  locul   fla  Rozalia  Merian,  o  fiică   dansează",  „Basmele  revis­  Otilia
                                                                                                                                                                               sa  dc
                                                                                                                                                      tei", „Tom şi Jcrry la ?
                                                                                               I  pe  ţară  şi  titlul  de  laureat.   a  comunei,  care  după  şapte   vistă", „Muppets a estra   _  Ciulea
                                                                                              La  fel,  obiceiul  „Cerbului"   ani  de  om  al  catedrei  la   dă“ etc. Deci, 12 ani i“   BRAZ
                                                                                                                                                                               xapciu
                      Cronică plastică                              Cârjoi,  sînt  abordate  pro­  din  Sarmizegetusa  împlinea   Deva>  s-a  reîntors  in  satul   Deva, unde a scris m   la  Pai
                                        „Ridendo"                   bleme  de  stringentă  actua­  fericit  „intilnirea  cetelor  de   natal  ca  secretar  adjunct  cu   plete. Afirmarea în cau   dc  ci
                                                                                                                                                      pentru balet, solişti, eu
                                                                    litate  —  pacea,  deziderat   cerbi"  de  pe  raza  C.U.A.S.C.   probleme  de  propagandă  al   tale de compozitor s-a da   Dedat
                                                                                                                                                                               (Mure
                Caricatura  izbutită  din   ră  şi  de  peste  hotare  (Bul­  vital  al  omenirii,  economi­  Toteşti,  obţinind  alături  de   comitetului  comunal  de  partid   torat meritelor personale,   (Lumi
                                                                                                                                                      dar nu in ultimul rînd co
              punct  de  vedere  tematic  şi   garia,  Iugoslavia,  Turcia,   sirea  de  materii  prime  şi   cel  din  Ciula  Mică  şi  Peş-   şi  director  al  căminului  cultu­  laborării cu colegii de or   ProbU
              ca  redare  plastică  repre­  Japonia,  S.U.A.,  Canada,   energie etc.“.        teana  invidiatul  titlu  de  Lau­  ral  de  centru.  A  dorit  să  facă   chestră, Instrumentişti c“   n crul'
                                                                                                                                                      calităţi deosebite,  n ’u>t;
              zintă  o'  mică  bijuterie,  al   Franţa,  Italia).  Expoziţia,   Timid,  dar  e  bine  că  şl-a   reat.   mult  pentru  satele  comunei,   dintre el făcînd paşi ce*' 1
              cărei  rol  formativ  nu  poa­  deschisă  la  Casa  de  cultu­  făcut  apariţia,  intră  în  ex­  in  prima  formaţie  evoluau   atît  în  domeniul  muncii  edu­  în domeniul  C0 ®P° Z '^.  V
                                                                                                                                                      (Alexandru Dobondi. Ge
              te  fi  pus  nici  un  moment   ră,  Iată  vine  în  sprijinul   poziţie  fotografia  umoristi­  cinci  generaţii,  tineri  şi  virst-   caţionale  cit  şl  a  celei  artisti­  ge Eftlcl, Ştefan Moţăţăia
              la  îndoială.  Ne-am  convins   mai  bunei  lor  „cunoaşteri"   că,  nu  ca  divertisment,  ci   ntci,  care  se  reuneau  pentru   ce,  Folosind  experienţa  acu­
              o  dată  mai  mult  de  acest   de  către  publicul  larg  lo­  ca  realizare  artistică.  De   a  aduce  din  vatra  satului   mulată  ca  interpret  in  an­  C £ulu 0li !aur, Ir  Laura  Tini
              lucru  participînd  la  verni­  cal.  Fapt  cu  atît  mai  lău­  fapt,  trăsătura  dominantă   Briul  bătrinesc;  Poşovoaica,   samblul  folcloric  ,,Silvana"  al   ^tork C prSlt S dln J    Partea   azi,  :
                                                                                                                                                                               Vrem 1
              sajul  expoziţiei  pe  care  or­  dabil  din  partea  organiza­  a  întregii  expoziţii  o  con­  Locul  de  doi;  Ardeleana  şl   Casei  de  cultură  din  Deva,   cunoscutului regizor Eugen  rece
              ganizatorii,  respectiv  Co­  torilor  care  şi-au  propus   stituie  calitatea  artistică  a   loane-loane;  dansuri  de  o   Rozalia  Merian,  atît  de  apre­  Aron, om de înaltă pro  Cu  tc
              mitetul  municipal  Deva  de   ca,  începînd  de  anul  viitor,   lucrărilor,  cu  o  notă  aparte   neasemuită  frumuseţe  şi  va­  ciată  de  oameni,  cunoscînd   slbile
                                                                                                                                                                               vea  ş
              cultură  şi  educaţie  socia­  să  iniţieze  un  salon  al  u-   pentru Mircea Bâtcă, mem­  rietate;  paşi  şi  mişcări  sce­  bine   obiceiurile   şi   datinile   să.  Vi
              listă,  au  intitulat-o  semni­  morului  la  Deva,  care  cu   bru  al  U.A.P.,  plastician   nice,  costumul  specific  zonei   comunei,  a  început  cu  con­  rat d
              ficativ  „Ridendo".  Lucrări­  timpul  să se  afirme în plan   recunoscut,  prezent  în  ca­  de  interferenţă  Hunedoara  —   stituirea  formaţiei  de  dansuri   semnată de timp.  pcrati
              le  sînt  semnate  de  Mircea   naţional.             taloage  şi  albume  de  ca­  Caraş-Severin.  Aproape  şap­  din  Păucineşti,  cu  aducerea   20 dc ani în slujba ar   cuprli
                                                                                                                                                                               grad,
              Bâtcă,  Constantin  Negrea   în   expoziţia   propriu-   ricatură  editate  în  plan   tezeci  de  Interpreţi  redau  in­  în  scenă  a  obiceiului  „Cer­  tel, la care se vor adăuga   tre  o
                                                                                                                                                     mulţi alţii, pe care U «°
              Gavrilă  şi  Iloria  Crişan  din   zisă  se  impun  lucrări  eu   internaţional.  tr-un  mod  aparte  spectaculo­  bul",  Prin  măiestrie  le-a  ur­  rim pentru compozitorul .şl   La
              Deva.  Un  fapt  mai  puţin   tematică  ce  vizează  com­  Ne  exprimăm  convinge­  zitatea  şl  dinamismul  crea­  cat  printre  cele  mai  bune   dirijorul Gheorghe Dav'd   ce  ct
                                                                                                                                                                               cădea
              cunoscut  —  toţi  trei  sînt   portamentul  oamenilor,  mai   rea  că  la  Deva  actuala  ex­  ţiei  unei  vetre  folclorice  bo­  colective  artistice  din  ţară.   tot mal bogaţi In împlinii   Vîntu
                                                                                                                                                      artistice.
              posesori  ai  unor  premii  şi   precis   îndreptarea   unor   poziţie  nu  va  rămîne  o   gate,  atît  de  cunoscute.  Ceea   Şi  sîntem,  siguri  că  nu  se  va   cu ir
               medalii  obţinute  în  urma   trăsături  negative  de  ca­  floare rară.       ce  i-a  situat  in  prim-planul   opri aici. Spre lauda ei,   MINEL BODEA       km/li
                                                                                                                                                                               leoro'
              participării  la  saloane  de   racter.  „Cu  acelaşi  interes,                  întrecerii  a  fost  calitatea  in­                                             L. P
              caricatură şi umor din ţa-  remarca artistul plastic Ion              M. B.      terpretării ţi o ambiţie ne­   ,       B. CĂTĂLIN
   97   98   99   100   101   102   103   104