Page 103 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 103
IMBĂTÂ, 30 NOIEMBRIE 1985 Pag. 3
Evenimentul de rezonan
Problemele localităţii — în permanenţă Producţii agricole superioare ţă naţională — Congresul
/IZIUNE ştiinţei şi învăţămîntului,
iile cărui lucrări s-au în
(Urmare din pag. 1)
utilajele
asigurînd
agricole,
în atenţia organizaţiilor de partid din vreme seminţele şi pesti- cheiat ieri — este marcat
şlt de săptâ- în cuvîntarea secretarului cidele necesare. De aseme prin numeroase manifes
tări.
Wclodil popu- general al partidului sînt ja nea, in fermele zootehnice
ala desenului Asemenea tuturor loca electrică şi multe alte ma rea de activ, făcând, critic • „Cînd cataloagele su-
; selccţiunl lităţilor . judeţului, comuna teriale. Pînă la sfîrşitul a- şi autocritic, aprecieri a- lonate cu precizie direcţiile se cere o atenţie maximă
ivalul de cîn- de acţiune pentru a obţine la gospodărirea furajelor, rîd" este genericul acţiunii
jentru copii Băiţa a cunoscut în ultimii nului vom extrage însem supra propriei activităţi, rezultate superioare la toate respectarea programului de cu care elevii de la Şcoa
io D’oro“ — ani o dezvoltare amplă. nate cantităţi de minereuri vorbitorii s-au angajat să la generală nr. 1 Ciâşcior
1983; „Foto- Au fost puse în funcţiune în plus. Aşa cum nc-am acţioneze cu mai multă culturile şi in toate sectoa lucru, întărirea ordinii şi
de la Galtlu" rele producţiei agricole in disciplinei. au întîmpinat marele eve
rtaj; moment noi capacităţi de produc angajat în adunarea noas dăruire şi fermitate revo anul viitor. Sporirea produc Deoarece producţii mari niment al forumului ştiin
atlas muzi- ţie, s-au asigurat noi locuri tră generală de dare de luţionară pentru rezolvarea ţei şi învăţămîntului. Ac
esport; auto- de muncă, a sporit zestrea seamă, comuniştii, toţi mi sarcinilor ce le revin la ţiei de cereale, creşterea mai şi stabile se pot realiza nu
uzical (p.c.) puternică a producţiei în mai cu oameni care au o ţiunea a cerut şcolarilor
— documen- edilitară a comunei. Sînt nerii sîntem angajaţi să ne locurile lor de muncă, an horticultura şi în zootehnie temeinică pregătire politică strădanii mai mari la în
lor) doar eîteva dovezi ale ac facem cît mai bine datoria, gajare pe care am reţi constituie obiective de im şi profesională, trebuie fruc văţătură şi respectarea dis
'ie — eroni- tivităţii bune, responsabile să extragem minereuri mai nut-o şi din luările de cu- ciplinei în aşa fel ca nici
1 .lentelor po- portanţă deosebită, pentru tificat cu eficienţă maximă
pe care a desfăşurat-o co multe pentru Iară". vînt ale comuniştilor Geor- înfăptuirea cărora organiza cadrul oferit de învăţămîntul o notă sub 7 să nu fie în
îal mitetul comunal de partid, ge Mateş, preşedintele ţiile de partid de la sate agrozootehnic pentru ca toţi scrisă în catalog şi nici un
— forţă mo- biroul său, multe dintre C.P.A.D.M. Băiţa, Laurean trebuie să acţioneze în per lucrătorii ogoarelor să-şi în elev să nu lipsească de la
progresului acestea subliniate cu juste Lucaciu, directorul şcolii,
leo-social Adunări ale activului Ioan Radu, preşedintele manenţă, cu toate forţele şi suşească şi să aplice teh cursuri. în acelaşi timp s-a
lolopedia ţe în darea de seamă şi de partid pentru dări mijloacele activităţii politico- nologiile înaintate în fiecare desfăşurat şi „Spiritul gos
în cuvîntul participanţilor C.A.P. Sălişte. organizatorice. In această sector de activitate. Stă in podăresc în acţiune" —•
3 ale unui la dezbaterile din adunarea de seamă anuale Mulţi dintre cei care au perioadă, cînd sînt suficien posibilitatea lucrătorilor din lăudabilă întrecere pentru
oie — repor- activului comitetului co participat la dezbateri, a- te forţe disponibile, trebuie cea mai curată şi îngrijită
lor) munal de partid. După ce vind şi calitatea de mem agricultura hunedoreană ca, clasă şi pentru hărnicie în
pe tricolor Au luat cuvîntul în con făcută o susţinută mobiliza acţionînd pentru infăptuirea
color) a prezentat realizările co tinuare comuniştii Aurel bri în comitetul comunal re la lucrările de îmbunătă imperativelor noii revoluţii colectarea materialelor rc-
muniştilor, ale colectivu
Tv.: „Fraţii" de partid, în biroul aces ţiri funciare şi de ameliorare agrare, a hotărîrilor Congre folosibile, întrecere care a
n de televl- lui de mineri de la mina Botiei, secretarul organiza tuia, s-nu referit In medul a pajiştilor, la ridicarea fer sului al XIII-1ea al partidu
e Ioana Vuş- Troiţa, de pildă, minerul ţiei de partid din satul
'rima parte : Fabian Ieneiu, spunea: I-Iărţăgani, inginerul Mir- în care s-a implicat orga tilităţii solului, prin aplicarea lui, să-şi aducă o contribu Manifestări
i nestinsă" nul comunal de partid în îngrăşămintelor organice pe ţie tot mai însemnată la
„Muncind bine organizat, cea Bordean, şeful carie suprafeţe cit mai mari. in creşterea producţiei agricole,
lai în ordine şi disciplină, bi rei de calcar Crăciuneşti, soluţionarea problemei o r acelaşi timp, este necesar să la constituirea fondului de poiitiGO-edu^atîve
populară ne coordonaţi şi îndrumaţi medicul Nieolae Popa, Ni- comunei. A fost subliniat fio pregătite temeinic însă- stat şi a fondului de aulo-
de biroul organizaţiei de colae Iovaşi — secretarul faptul că nu toţi membrii mînţările de primăvară, efec- aprovizionare teritorială, la condus la depăşirea anga
partid, de conducerea mi organizaţiei de partid din jamentului de muncă pa
E3232ESSKB3 nei, colectivul de la Troiţa satul Căinelu de Sus, Ni- biroului se implică cu în tuînd în cele mai bune con progresul general cconomico- triotică cu ] (i la sută. For
o== a raportat zilele trecute colae ITogman, din satul treaga capacitate, în rezol diţii reparaţiile şi reviziile la social al patriei. maţiile artistice ale şcolii
îndeplinirea planului anual llărţăgani. Vorbind în nu varea problemelor pe care a rjtua nas ivswt cama essm mesa taxa busa bbb i — montaj Iiterar-coregra-
'I I: 6,00 Ra- şi pe întregul cincinal, în Ic ridică activitatea eco fic, grup vocal, recitatori
[ dimineţii ; condiţiile cînd am econo mele comuniştilor pe ca- nomică, socială şi culturală — au susţinut în faţa pă
rdinea zilei misit 135 000 lcVVli energie re-i reprezentau la aduna- rinţilor spectacolul „La cea
ă ; 7,00 Ra- a localităţii. sul sărbătorii".
7,30 Sarci- Concluziile formulate în
ajament de ® „Să respectăm codul
mnzînd che adunarea generală, conclu o în ziarul nostru din incintă. în răspunsul tri etic al pionierului" a fost
ra r ă ş u i u i
şescu, să in* ziile reieşite şi din con- j 24 octombrie a.c., a apă mis redacţiei, semnat de tema dezbaterii organizate
egral planul Luna preparatelor culinare troalele făcute în comuna * rut articolul „Stabulaţia a- tovarăşul Liviu Cranciova, la Şcoala generală nr. 5 Pe
pregătim te troşani. Peste (iii de purtă
iului vii- Băiţa au constituit tot a- nimalolor se apropie. Cum secretarul Comitetului co
. resci ; o intîmpină fermele zoo munal de partid Turdaş, tori ai cravatelor roşii cu
iilor ; Luiîa preparatelor culina legume, preparate culinare tîtea idei şi, sperăm, ac tehnice in care erau primarul localităţii, sîntem tricolor au participat la o
i; 9,03 re, organizată în perioada în stare congelată etc. ţiuni viitoare pentru biroul informaţi că deficienţele utilă dezbatere în care co
«,00 Bu- noiemprie — decembrie, Filiala Asociaţiei bucăta prezentate aspecte din câ
. . : t»5 Revis- comitetului comuna) de teva ferme zootehnice din semnalate au fost remedia legii şi-au argumentat in
o; 10,40 se desfăşoară sub semnul rilor şi cofetarilor acţio C.U.A.S.C. Orăştio. în ar te. în prezent — precizează tervenţiile cu fapte din ac
, muzică cerinţelor puse în faţa co nează prin cei mai expe partid, care este dator să ticolul respectiv a fost cri tivitatea de zi cu zi.
13,3.3 Fotbal merţului şi prestărilor de rimentaţi bucătari şi cofe se implice mai mult şi mai răspunsul — adăposturile
linut; Vt>,00 ticată starea necorespunză corespund pentru perioada ® „Prietenii adevărului
ştiri:, 16,05 servicii de către cel de-al tari pentru întocmirea de activ în rezolvarea proble toare a adăposturilor din ştiinţific". Membri ai cer
— orologiul 111-lea Congres al consi noi reţete prin care să se brigada Spini, a C.A.P. de stabulaţie, şirele de fin
, Reportaj liilor populare. gospodărească judicios fon melor comunei. şi jiaie au fost acoperite cului „Prietenii adevărului
L6,35 Opereta Turdaş. dezordinea ce dom ştiinţific" de la Şcoala ge
„Eternele iu- Transpunînd în practică dul de materii prime, dar GH. I. NEGREA nea in baza furajeră şi în cu polietilenă. nerală nr. 5 Vulcan aU
;Orge Grigo- sarcinile ce revin comerţu şi pentru realizarea, în
p; 17,00 Bu- lui, unităţile de alimentaţie paralel eu aceasta, a unui participat la o reuniune
17,05 Mu- desfăşurată sub genericul
sa dv.; 18,00 publică şi de desfacere a schimb de experienţă în „Adevăr şi ficţiune". Dia
* Radiojur- mărfurilor alimentare şi-au domeniul calităţii şi diver
mîna poîiti- sporit în acest an preocu sificării preparatelor, al pozitive, secvenţe din do
i internaţio- cument;! re cinematografi
izările cinci- parea pentru organizarea perfecţionării programului ce, experienţe demonstra
[uzică, infor- de expoziţii de preparate de alimentaţie ştiinţifică, tive au răspuns inspirat
Radiojurnal culinare cu vînznre, venind asigurării bunei serviri a
turală * Ea populaţiei. temei, sporindu-i eficienţa.
; 22,00 Ra- astfel în întîmpinarea con
22,10 Sport ; sumatorilor cu un sorti Cu rezultate remarcabile o „Contribuţia cadrelor
de dans ment diversificat de prepa în marcarea tradiţionalei didactice la sporirea efi
rate si de produse cu un acţiuni de amploare, „Duna cienţei procesului instruc-
sassESSflB grad superior de prelu preparatelor culinare", s-au tiv-educativ" a fost tema
crare. înscris pînă în prezent u- simpozionului organizat joi,
gaJESSKKCT
în perioada care a trecut nitatea .^Gospodina" nr. 39, la Liceul industrial din Că
"umul spre de la începutul lunii no aparţinînd l.C.S. Alimen lan, în prezenţa a numeroşi
• Secven- iembrie, l.C.S.A.P. Deva şi tara Deva, restaurantul eu profesori. în cadrul dezba
DOARA: linie de autoservire de la terilor la temă, intervenţii
. (Modern Ifunedoara au organizat un
Rîdeli ca-n număr de 395 expoziţii cu Complexul comercial „Cen le profesorilor Nieolae Pă-
î — sala B) ; linare în 38 de unităţi, tral- Deva, complexul de noiu („Politica P.C.R. pri
este a mea alimentaţie publică „Union" vind dezvoltarea .şi rolul
I (Flacăra) : I.C.S.A.A.P. Petroşani 102
ii Tom Sa- expoziţii în 13 unităţi de şi cantina restaurant „Si- ştiinţei şi învăţămîntului
rlea lui Joe alimentaţie publică şi ali derurgistul" — ambele din în făurirea noii societăţi"),
La); PETRO- Hunedoara, restaurantul ■Adriana Tudor („Dezvolta
e şarpe (Pa mentare, l.C.S. Mixt Brad
nul fintînilor şi Călan eîte 40 de prezen „Central" Petroşani, . com rea creativităţii la elevi în
\sea de ar- tări, in 11 şi, respectiv, plexul de alimentaţie pu studiul chimiei"). Marcel
mbrie); LU- cinci unităţi, O.J.T. Deva blică din Vulcan ş.a. Negru („Ştiinţă, tehnolo
(Cultural) ; în prezent, colectivele la gie, cercetare"), Mioara Ra~
Rămăşagul 40 expoziţii, iar U.J.Coop
LONKA: Mi- 60 expoziţii în ,15 unităţi boratoarelor de producţie koezi („Problematizarea în
ir tîrzii (Mi- comerciale. Acestea au cu ale alimentaţiei publice ştiinţele matematicii"), ca
OASA: Ziua sînt preocupate de prepa şi referatele responsabililor
►resc); URI- prins localităţile urbane şi
i (Retezat) ; rurale ale judeţului. Au rarea şi pregătirea unor catedrelor la toate disci
esc păsările fost prezentate, cu acest dulciuri specifice „pomului plinele do învăţămînt au
caua roşie); de iarnă", pînă la sărbă I.L.p.p. Deva. Muncitorii Hiena Popa şi Victor Tirca intr-un singur schimb iuibu- relevat contribuţia cadre
Răpirea fe- prilej, produse de cofetărie tcliază circa 800 litri (lc ulei pentru motoare, asigurintl din aceasta staţie a depozitului
tria); Stele şi patiserie, preparate cu torirea căruia ne mai des lor didactice la sporirea
(Flacăra) ; linare tip „Gospodina", pre parte puţin timp. Deva aprovizionarea cu lubrifianţl a staţiilor „PECO- din judeţ. eficienţei procesului in-
.I: Felix şi structi v-ed ucati v.
ile I-Il (Ca- parate pe bază de peşte şi ESTERA ŞINA
i); HAŢEG:
( D a c i a ) ;
icu Jianu
AN: Atenţie Legătura proiectanţilor cu şantierul
Vultur (Casa Concurs naţional de protecţia muncii
S1MERIA : Recent s-a desfăşurat Ia Centrala minereurilor Baia
o \îragostc (Urmare din pag. 1) re mare : 9x9 m), la Com rior, să găsească un sis însă că numai una este op
LI A*. Tirgul Mare concursul naţional pe teme de protecţia muncii plexul din piaţa Devei nu tem elastic în comparti timă şi aceasta poate fi a-
GHEEART: — organizat de Ministerul Minelor, în colaborare cu — Dacă „Ulpia" este un s-au mai folosit grinzile şi mentare, din elemente mo flată numai de un proiec
•sonale (Mi- Comitetul Uniunii Sindicatelor din mine, petrol, geo începui de drum, ce a de au apărut capitelurile dulare prefabricate cart tant care este şi practician
logie şi energie electrică. clanşat ea în judeţul nos (deschidere mijlocie ; G x 6 să poată fi montate rapid foarte bun. Deci, legătura
Concursul a fost organizat pentru următoarele me tru ? m), iar la blocul 7 din De — şi chiar locatarul să le stiânsă cu şantierul, cu oa
EA serii : miner subteran, electrician subteran, lăcătuş — Din punct de vedere va — cu deschidere mică : poată aşeza unde îi este menii lui. Există tendinţa
subteran, miner cariere şi preparator. Au participat al proiectului, o serie de 3,60 x 3,90 m — au dispă necesar. în instalaţii tre naturală a omului de a-şi
primii 3 clasaţi din cadrul centralelor şi întreprinde detalii de la îmbinările de rut şi grinzile şi capitelu buie să se gîndească la fel. uşura munca, avînd şi idei
babil pentru rilor miniere, faza finală pe ţară totnlizînd 1G0 de structură (cx. îmbinarea rile, luînd naştere alte pre Nu trebuie uitat că noi în acest sens. Acest bagaj
nbric 1983 :
I in general concurenţi. grinzilor) au fost preluate fabricate specifice. construim şi pentru gene de păreri trecut prin ana
:ul variabil, Spre cinstea lor, reprezentanţii Centralei minereu de toţi proiectanţii şi apli — Ce ar mai trebui pen raţiile viitoare. Construc liza şi filiera tehnică duce
at sînt po- rilor Deva au obţinut cele mai multe premii: 3 pre cate la alte construcţii. A- tru înfiinţarea şantierului ţiile sînt pentru 100 de la descoperiri. A poi, în
care vor a- mii I, 4 premii II, un premiu III şi 3 menţiuni. poi, industrial, la S.U.T. de... montaj clădiri ?
er de aver- ani ! în plus, ridicarea u- crederea că ai găsit o so
sufla mode- De la unităţile de pe raza judeţului nostru au ocu Deva, executarea prefabri — Sînt necesare eforturi nui bloc obişnuit s-ar re luţie bună ţi-o dau u>£
-vest. Tem- pat primul loc ; Traian Cristea (I.M. Barza) — la mi catelor a luat o anvergură şi din alte părţi... Struc duce la o săptămînă, cu oamenii şantierului. La noi
nlme vor fi neri subteran, Petru Parastie (I.M. Hunedoara) — Ia deosebită, s-a trecut la tur tura, despre care am vor finisare cu tot. există o conlucrare pro
î —G şl —1
maxime îrt- electricieni subteran şi losif Avram (I.M. Barza) — la narea pe convcier. Lucru bit reprezintă doar 35—40 — Pe ce se bazează mai fundă şi dc tradiţie cu
ade. operatori preparare. Pe locul II al podiumului a urcat rile au evoluat şi putem la sută din ansamblul va mult descoperirea unor so constructorii. Colaborăm şi
Vreme re- Vasile Vădan (E.M. Deva) — la lăcătuşi de mină, iar vorbi azi de 3 game de loric al construcţiei. Res luţii şi tehnologii noi în cu Facultatea de construc
ariabil. Vor
)rl locale, menţiuni au obţinut electricianul Dumitru Tuhuţ soluţii ce pot fi folosite, tul de procente îl au în construcţii ? ţii din Timişoara şi, în
fia moderat (E.M. Deva), operatorul preparare Florian Pasculea practic, pentru orice tip de chiderile, compartimentă — Un exemplu referitor genere, cu toţi factorii
rl de 40—50 (E.M. Mintia-Veţel) şi minerul carieră Gheorghe Cer- construcţie civilă : la „tll- rile, finisajele, instalaţiile la o îmbinare dc elemente preocupaţi de aceste minu
[l-vest. (Me- nescu (E.M. Coranda-Certej). pia" s-a aplicat tehnologia etc. Ar trebui ca proiectan
scrvleiu ; prefabricate : 10 proiectanţi nate arhitecturi care dau
)• IOAN SIMION, corespondent cu planşeu dală şi reţele ţii să ofere cel puţin 10 pot adopta 10 variante de măsura epocii măreţe pe
de grinzi (pentru deschide tipuri de apartament inte îmbinare I Trebuie spus care o trăim.