Page 11 - Drumul_socialismului_1985_11

MlNlCĂ, 3 NOIEMBRIE 1985 Pag. 3

— Un dialog cu dum­
neavoastră cn cei care vă Eleganta simplitate ţie trebuie să aibă trei Meciul Corvinul — Univ.
neavoastră (şi despre dum­
pătrimi fire bărbătească.
ZIUNE Adică trebuie să fie om de
îndrăgesc — şi sînt mulţi acţiune, capabil dc decizii
şi în judeţul nostru cei rapide. Şi să ştiţi, cînd Craiova în imagini
ICA care ne-au mărturisit a- om la al GO-lea an al nie. Cel mai greu este'însă am văzut spectacolul, am
ceasta) ne conferă o stare vieţii sale. că trebuie să devii Intr-un fost nemulţumită. De la
fel psiholog, pentru a reda
— Cum aţi reuşit să vă
•piilor. Te­ interioară pe care nc-o apropiaţi atît de mult de şi ceea ce femeile nu di­ mine aş fi cerut o vervă,
ii de ghioz- dă lectura unei cărţi cu un ritm mai mare. Roiul
etcnii văi- eroi ce respiră puritate noi, cei ce formăm publi­ vulgă. Pentru că ele su­
(color) cul dumneavoastră? portă şi duc cu eroism mi-a plăcut foarte tare, cu
ui a cîntc- morală, forţă stenică, inte­ — M-am străduit şi m-am multe situaţii. Şi se des­ replici splendide, frumoase,
lânesc — ligenţă, nobleţe, generozi­ adevărate.'
o pii Iară tate. obişnuit să caut un filon curcă! M-am bucurat că, — Sînteţi fiică de ar­
duminical : •— Vă mulţumesc dar cred de sensibilitate care să a- în cîteva rînduri, am reuşit tistă, aşadar...
jungă la — şi să mulţu­
să sintetizez variantele di­
e altădată; că-j prea mult. Eu sînt un — Da. Mama mea a fost
sc o ean- om ca dumneavoastră şi mească — sufletul celui feritelor personaje — fe­ artistă, la un moment dat
cascadorii care mă iubeşte. Eu iu­ mei pe care le-am inter-
)opas mu- toţi ceilalţi, cu bucuriile am fost chiar colege de
Hanul Co- şi necazurile lor, care teatru (la Botoşani). Sînt
cspopiţ> în- trăieşte pe aceleaşi străzi INTERVlU CU ARTISTA născută .şi crescută în tea­
noteV P a ~
istoria fil- şi în aceleaşi blocuri ca MARGARETA POGONAT tru şi era normal să-mi
letul Tea- toată lumea. Cum să vă fie inoculat microbul pen­
lare din spun ? Mă consider nici tru el. Dar dacă viaţa ar
secvenţa drăgesc foarte tare publi­ pretat. îmi amintesc cum,
arului mai deşteaptă nici mai pu­ cul, că pentru el fac, de după „Drum în penumbră", fi fost mai puţin bulversată
ale unui ţin deşteaptă decît cci care 25 de ani, această meserie. m-a acostat o femeie, în dc război şi de altele, aş
ic. Casa mă înconjoară şi-mi duc fi urmat medicina şi mi-aş
suris (co- Şi m-am căznit să fac fie­ oraş, să-mi spună cit de
diurn misiunea de a în­ care lucru cinstit, pentru aproape este viaţa ei de fi făcut meseria cu aceeaşi
cheia ziua cu ceva reali­ mine şi pentru el. Nu pot acest rol. Mă considera fe­ dragoste cu care slujesc
azi (color) zat. Uite, îmi dau scama teatrul.
României cit c de complicat să vor­ să-l mint, să-i fur aplau­ meia care ştie tot şi-mi — Ce promite hunedo-
cerea sfatul în problemele
tic : „Un beşti despre tine. Eu sînt zele. grave de viaţă pe care renilor Margareta Fogonat,
>rmidabil“. un om care mă iubesc — în creaţiile dumnea­ artista pe care o îndrăgesc
a studiou- foarte puţin. Iar omul pe voastră, rolul femeii con­ le trăia. atît şi despre care vor
îoslovacc temporane — cu persona­ — Şi noi, gazetarii, v-am Un gol care... I-a ridicai pe IVIircca Luces. u în picioare..
care-1 judec cel mai aspru afla acum că este bunică
omânească sînt eu. litate, cu autoritate, neli­ simţit foarte aproape în — bunica Ilincăi, nepoţica
uşoară — Ce vă reproşaţi ? niştite, frămîntate de în­ rolul pe care ni I-aţi ofe­ de 4 anişori care vorbeşte
— Tot. trebări, cu bucurii, cu ne- rit, pe micul ecran, în cu „sticla" ecranului cînd
— Cei care vă preţuiesc împliniri — ni l-aţi oferit „Frumosul cotidian". Cit îşi vede bunicuţa la tele­
şi vă îndrăgesc n-ar crede? mereu. A fost o şansă în timp aţi zăbovit într-o re­ vizor ?
— Poate. Totuşi e sim­ meseria dumneavoastră? dacţie ca să-i simţiţi atît — Niciodată, chiar dacă
nico-ştiin- plu. Eu aleg ce-i mai bun — Da,. pentru că, sigur, de bine pulsul ? un hunedorean va fi la
— Nici măcar o oră. Din
•loric (co- îrt mine, dau publicului mi-a fost mult mai uşor. scrierea lui Bucheru mi- Constanţa, n-am să fac dc
ce-i mai strălucitor. Toţi Cu asemenea roluri sursa dinăuntrul meu nici un fel
foilcton : oamenii fa,c aşa. De aceea mea de inspiraţie este ne­ am dat seama care e at­ de economie de dăruire,
^producţie se spune că descoperi un limitată şi palpabilă. Zil- mosfera la un ziar, cum indiferent cit şi ce anume
ală. Epi- trebuie să acţionez pen­
■olor) voi interpreta. Voi da din
tru ca cei din colectiv să mine tot ce pot mai bun.
răspundă prompt comanda­ N-am să-l înşel niciodată.
mentelor, cum toate trebuie
53E3@fla
calculate. Şi-am mai în­ Interviu consemnat de
Undeva, între nenumăra- sau ripostezi cumva, trece ţeles că femeia în redac­ LUCIA LICIU
tele relaţii dintre oameni, la ameninţări, Te mai tî-
nan — se- apare uneori şi această şo- răşte şi prin judecătbrie
ia); Stele Speologia — ştiinţă,
i; IIUN" -- pirlâ veninoasă, care se nu- să-ţi argumenteze că palma
e la ~ meşte şicana. De obicei, aceea de pămînt a fost a
ara) este crescută, cultivată şi Iul de cînd e lumea. Şi, ia- artă, pasiune
draj, .e
A) ; Ac- practicată de tipul mărunt tă-te plasat şi pe o pistă
il (Arta, la suflet, de omul căruia pe care n-ai dorit-o nici­ Organizat de Comitetul Marin Băicoană — „Un
llor); In- i s-a atrofiat orice urmă de odată. Dar, este plăcerea de cultură şi educaţie so­ deceniu de activitate speo­
Magclan
B) ; PE- generozitate şi înţelegere a lui să te angreneze în cialistă al municipiului logică în Hunedoara", „Peş­
:torul şi firescului, a omenescului. moara de tocat şi măci­ Hunedoara, recent, s-a des­ tera din Valea Stînii — o Pctcu, autorul golurilor, şi... ,,copilul“ lYlateuţ trăiesc
idile I-II făşurat la Castelul Cor- nouă cavitate a sistemului bucuria victoriei.
u (7 No­ Se spune, uneori, şi pe nat nervii.
te miy.'se bună dreptate, că prietenii Cînd nu-i morge cu unul, vinilor simpozionul intitu­ Ponorici-Cioclovlna", Nicu
mie (Pa- ţi-i alegi, in timp ce vecinii lat „Speologie — ştiinţă, Ion — „Condiţii de prac­
'II : Muş- îl caută pe altul, dar fără artă, pasiune". Faptul a ticare a speologiei"; Aurelia
nţă (Cul- nu. Ei ţi se apropie ca - „partener" nu poate trăi.
1 : Masca spaţiu fizic, nu de puţine Adesea şicana vine, cum prilejuit pentru numeroşii Circo — „Aspecte fizice
•eafărul) ; participanţi un fructuos şi psihice ale supravieţuirii
(Mine- ori prin funcţionarea intim- presupun, dlntr-o răutate moment nu doar de fami­ în subteran", Virgil Dinu
: Rîdeţi plării. A primit repartiţie şi dusă la piscurile cele mal — „Salva-speo: cauze,
(Muncito- liarizare cu activitatea ini­
iA: Rocky te poţi bucura de un vecin înalte şi-l duce pe „culţi - moşilor speologi amatori, prevenire şi metode de sal­
; URI- cumseoade, cu bun simţ, om vator" în tărimul ridico- activi de zece ani în ora­ vare în subteran" ; Ga-
2 de dra- rezonabll, alături de care Iului. şul siderurgi.ştilor, i şi de briela Circo — „Protecţia
>; BRAD: c
t (Steaua revelatoare emoţii patrio­ mediului subteran peştera
.BARZA : tice. Vernisajul expoziţiei din Valea Stînii" ; Dan
rul) ; o- „Realizări speologice hu- VlădulescU — „Contribuţii
(Patria);
fon (Fla- Un ins are o grădină in .nedorene" a fost menit să la cunoaşterea peşterii Cio­
îIU-BAl : te simţi bine, independent, creeze o imagine sintetică clovina Uscată — explo­
riile I-II fără obligaţii. După cum care cultivă cartofi, ţelină, asupra potenţialului speo­ rări rece^T' ; Alexandru
ă) ; IIA- poţi nimeri lingă altul, care morcovi, pătrunjel şi altele.
rii (Da- de aici încolo îţi va face Dar, a ţinut să mai cultive logic din teritoriul subte­ Adam „O descoperire dc
Dreptate ran al judeţului nostru, o excepţie în pseudo-carst:
Cinema) ; numai zile fripte. şi discordia. A făcut-o cu autentică iniţiere pentru Buituri — Hunedoara",
ămăşr -ti Şicana vine, de multe ori mina lui, că putea sta „Mamifere cuaternare în
ră) ; dintr-un egoism feroce. liniştit şi el şi vecinii lui, eventualii amatori în a-
e îr. ’ ceastă activitate de-a peşteri” ; Tiberiu ' Mariş
ILi.a : Practicantul ei, devenit Adică, lingă grădina lui — dreptul fascinantă. — „Cercetări arheologice
.umina) ; uneori versat, ţine excesiv el nemailocuind acolo de Exploratori ai comorilor în sistemul carstic Po-
a lui Că- Ia personalitatea’ proprie cîţîva ani — au crescut doi carstice, speologii cercului norici-Cioclovina"; Silvia
cu o forţă demnă de cauze nuci, de cine ştie cîţi zeci „Proteus" şi ai cercului BUrnaz — „Scurt istoric
mai bune. ,E| are voie să de ani. Toamna, aceştia de arheo-speologie ,,Spe- al cercetărilor biospeologiee
se manifeste după propriul dau fructele. Ce şi-a zis din judeţul Hunedoara". Nici o legătură între sacul de mingi al craiovenilor
:ole bun plac, din care să nu ,,cultivatorul"? Să pună mina leon", tineri entuziaşti, au (Lung priveşte la el cu minie) şi tabela devscor 7
expus, succint şi divers,
fie stînjenit, ior manifestă­ pe cei doi nuci. Şi, nici următoarele comunicări i EUGEN EVU Fotoreportaj de NICOLAE GHEORGHIU J
de Stal rile lui sint zgomotoase, una, nici alta, a mutat
’imi.şoara care te fac pe tine de- gardul grădinii dincoace
orele 17,
îră din pe.ndent de el şi de ele. de pomi, ca să se facă
19.30, la Dă drumul tare la muzică, „proprietar".
din De- acolo în bloc, nu pentru Ce nu şi-a dorit a de­ Pe leliţă o cheamă Alina luni. Apoi, treptat, iarba şi
xlraordi- şi are 10 ani. De cîtăva alte verdeţuri. Şi Chizi a
Dirijor că ar fi surd, sau ar simţi venit Vara. spre toamnă, Fala şi căprioara
(Aus- vreun extaz, ci pentru a te încep şi se întreţin discuţii vreme, mai are o prietenă, crescut văzind cu ochii.
1 : ,,Val- face, vnnd-nevrînd, părtaş aprinse ou cei ce „aten­ pe care o iubeşte din tot Acum este... mărişoară.
.Cintecul la actul său capricios, tează" la nucile lui. Pomii, sufletul, dăruindu-i toate hrăni, ij vom ingriji, pină găloasă, delicată chiar, la Zburdalnică şi pusă mereu
ii impe- va creşte şi va li in stare care participa intreaga la-
Llliacul", Nu-I interesează dacă mai a.flîndu-se chiar în dunga clipele el libere. Este milie. Tatăl, mama, cei doi pe năzdrăvănii. dinele,
vrea cineva sau nu să-i drumului, îndeamnă oame­ Chizi. Cine-i Chizi ? Toi să trăiască acolo unde-i copii, Daniel şi Alina, bu­ purceii, pisica şi păsările
asculte muzica. Depinzi de nii să mai ia cîte o nucă- un pui, dar nu de om, ci este locul, în mijlocul na­ nica. N-a lost deloc uşor. din ogradă îi sînt tovarăşi
el „suveranul". El are voie doua. iar copiii dau cu ce de căprioară, in virstă de turii. Mai greu pînă s-a deprins de joacă. N-are reticienţe
să fie agresiv, să-ţi violeze apucă prin crengi _ca să şase luni. Aşa a început creşterea cu biberonul, cu care a faţă de acestea. Este blin-
cînd vrea cîmpul propriei se înfrupte şi pi. Vine şi Au găsit-o, in luna mai, fost hrănită aproape două dă şi prietenoasă cu toţi
'linişti şî păci lăuntrice, „proprietarul" şi-şi dă foc in timp ce se aflau la coa­ micii orfane. O muncă mi­ membrii familiei Vasiu. Re­
il pentru
ie 1983 : să-ţi devasteze intimitatea că i se „fură" fructele. Se să. Intr-o tarla de trifoi, zervată, am zice suspicioa­
schimbă- şi odihna, să-ţi impună ia de unul şi de altul, in- de la marginea satului. să, cu străinii. Gingaşa
nai mult preocupări de care nu ai vocîndu-şî cu înverşunare După cum arăta (încăpea căprioară s-a ataşat însă
ir cădea
le ploaie nevoie pentru nimic în „dreptul". toată în palmele făcute mai mult de Alina. Cum şi
a şl des- lume. Nenorocul lui stă în căuş ale cosaşului), n-avea fetiţa s-a legat cu lot
. Vîntul Şicamatorul — dacă e- faptul că nucii sînt bine
t cu În­ mai mult de o săptămină. sufletul ei de copil de
de 40— xistă un astfel de termen aplecaţi înspre drum, |a Prin ce întimplare, prin ce frumoasa căprioară.
irul ves- — îţi otrăveşte cîinele nu care rămine neputincios, capriciu al soartei plâpîn-
le mini- pentru că l-ar fi muşcat l-ar îndrepta el spre gră­ Doar o undă de tristeţe
ise între sau măcar lătrat vreodată, dină, ba i-ar replanta chiar da vietate a rămas singură, umbreşte frumoasa lor prie­
iar cele părăsită in mijlocul cimpi- tenie. Alina ştie că, peste
;i 15 gra- ci pentru că aşa i-a venit în mijlocul ei, dar... Şi de
ridicate. lui. aici îşi face venin, îl în- ei de trifoi? Nimeni nu va mai mult sau mai puţin
Celălalt ţine să-şi mute ghite, iar ce-i prisoseşte şti vreodată şi, oricum, timp, despărţirea este ine­
emea va faptul nu mai are impor­
cu cerul gardul mai spre tine cu o varsă pe alţii. Lucru făcut vitabilă. Chizi nu ştie. Dar
Vor că- palmă nu pentru că s-ar de el, cu mina lui - cum tanţă. Important este că tot mai des îşi înalţă capul
/erse de aceşti oameni de bine, şi, cu privirea înrourată,
; descăr- îmbogăţi, ci pentru că aşa-i se zice. E starea ridico­ cu urechile ciulite, ascultă
intul va place lui. Dacă treci cu lului, dar el n-o vede, n-o familia llie şi Elena Vasiu,
il vestic vederea, îţi face el alta, simte, pentru că răutatea din Romos, au luat puiul încordată chemarea pădu­
irare de numai să-l „simţi" pe-a- i-a atrofiat simţurile. de căprioară acasă. Cu rii...
iteorolog MIRCEA LEPĂDATU
Pron- proape, şi te mai crede gind curat şi sincer. II vom
şi motîu. Dacă ii reproşezi CORNEL ARMEANU