Page 14 - Drumul_socialismului_1985_11

.... I DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 701

PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID {.imitatoarele pentru suprasarcină

reduc consumul inutil, aduc economii
(Urmare din pag. 1) deri avlnd restanţe mari rea către beneficiari a u- re nu au acordat atenţia
la acest capitol. Aşa sînt nor cantităţi sporite de a- cuvenită nici în acest an
întreprinderile miniere Dîl- semenea resurse, astfel in­ asigurării bazei furajere, (Urmare din pag. 1) perioada trecută din acest
Petroşani, I.L. Deva. De a- ja, Livezeni, Bărbăteni, cit să ne înscriem în obi­ îmbunătăţirii calităţii aces­ an, 98,3 la sută. Şi nu a- • S
scmcnca, organizaţiile ju­ I.P.S.R.U.E'.E.M. Petroşani. ectivele stabilite de Con­ teia. Mari răspunderi — vem nici o reclamaţie pc educai
deţene de tineret şi pionieri La aceste unităţi economi­ gresul al XlII-lea al parti­ s-a subliniat în plenară —- Ele funcţionează bine. Sînt motiv de calitate. lui, 1:
şi-au depăşit sarcinile de ce, dar şi la unele care dului, ca în cincinalul revin consiliilor populare verifica te permanent de Alte cîteva precizări: la La Ş(
recuperare la oţel, în pe- şi-au îndeplinit sarcinile 1986—1990, cel puţin 50 la şi în ceea ce priveşte mai tricoteze, de lucrătorii de această întreprindere ilu­ dumin
rioara care a trecut din de recuperare, ca şi în de­ sută din necesarul de ma­ buna folosire a pământu­ la întreţinere. Care este minatul a fost redus cu tural-(
an, ca şi unele consilii pozitele I.J.R.V.M.R. din terii prime pentru produc­ lui, combaterea eroziunii rolul lor ? In cazul apari­ peste 50 la sută; la maşi­ ganiza
populare şi unităţi econo­ anumite localităţi ale jude­ ţie să fie asigurat prin re­ solului, realizarea unui ţiei unor noduri, ruperi nile de tricotat şi cusut munal
de ace, alte defecte, ma­
mice locale, care au recu­ ţului există cantităţi mari cuperarea şi refolosirca re­ complex de lucrări de îm­ (ciad este strictă nevoie) ticu şi
perat şi predat în plus în­ de fier vechi, care aşteaptă surselor secundare. bunătăţiri funciare, prin şina se opreşte automat. ri’Hmf
semnate contităţi de oţel, să fie colectat, sortat şi care judeţul nostru să-şi Avantajele sînt clare: nu se foloseşte iluminatul lo­ verniSi
fontă, sticlă, materiale livrat întreprinderilor care Referitor la cel de al aducă o contribuţie sporită consumăm inutil energie cal; din cele şase genera­ docum
plastice etc. Un aport deo­ au nevoie de el, respectiv doilea punct înscris- pe or­ la îndeplinirea planului de —• evităm unele consumuri toare de abur pentru căl­ „Comu
sebit l-a avut colectivul combinatelor siderurgice. dinea de zi, participanţii autoaprovizionare, să livre­ suplimentare, datorate re­ cat, în prezent sînt uti­ sociali:
r.J.R.V.M,R. Deva, care, S-a subliniat şi interesul la dezbateri au apreciat ze cantităţi tot mai mari buturilor, nu realizăm pro­ lizate numai 3—4, în func­ creaţii
prin rezultatele bune obţi­ scăzut manifestat de con­ realizările obţinute pe li­ de produse la fondul cen­ duse de calitate inferioară. ţie de producţia realiza­ de pe
nute, în 1984 s-a situat pe ducerile unor unităţi eco­ nia autogestiunii şi auto­ tralizat al statului. — Aceste limitatoare ne tă, între orele 9—17 şi
primul loc pe ţară între finanţării unităţilor admi- sînt de un real folos — 23—6; reviziile şi repara­ tural :
unităţile de profil. Reali­ nomice şi a întreprinderii nistpativ-teritoriale, subli- Plenara a apreciat că, în completează ing. Rodica ţiile la utilaje se execută tacol (
zări consistente înregistrea­ judeţene de specialitate niindu-se că în prezent activitatea de examinare Sasu, şeful compartimen­ în orele vîrfului de sarci­ mătoni
ză şi în acest an. pentru autodotarea cu ma­ marea majoritate a muni­ şi soluţionare a scrisorilor tice: t
şini şi instalaţii speciale cipiilor, oraşelor şi comu­ şi a problemelor ridicate tului C.T.G. Evită apariţia nă; maşinile-unelte, apa­ caii
Participanţii la dezbateri de pregătire a materiale­ nelor şi-au echilibrat bu­ de oamenii muncii în au­ unor anomalii în produc­ ratele dc sudură sînt folo­
au evidenţiat strădaniile lor recuperate şi livrarea getele de cheltuieli şi ve­ dienţe, factorii responsabili ţia sortimentală, cu impli­ site în afara orelor cu grupul
depuse de unele colective acestora la un nivel tot nituri, veniturile proprii au acţionat cu răspundere caţii asupra indicatorului interdicţie. In' cazul în ca­ montaj
de muncă privind investi­ mai ridicat de prelucrare depăşind volumul cheltuie­ şi exigenţă, în spiritul mă­ de calitate. re consumul dc energic c- grupur
garea, găsirea şi aplicarea către consumatori. De ase­ lilor. Aceasta — printr-o surilor adoptate de plena­ •— Se respectă acest in­ lectrică aprobat pe zi se vocali
unor soluţii, proiectarea şi menea, s-au adus în dis­ mai bună mobilizare şi ra C.C. al P.C.R. din mar­ dicator ? depăşeşte, fiecare secţie — da ari
executarea unor instalaţii cuţie carenţele de organi­ participare a deputaţilor, tie a.c., al Indicaţiilor date pe bază de program — o- cal dir
„ care refoloscsc cu bune re­ zare a muncii pe şantiere­ a cetăţenilor la realizarea de secretarul general al — Da. Din totalul pro­ preşte o parte dintre uti­ vocal,
zultate o serie de resurse le de construcţii, unde se lucrărilor şi obiectivelor ducţiei fabricate, 98 la su­ din Pi
secundare. Astfel, pentru risipesc mari cantităţi de de interes obştesc, la gos­ partidului, tovarăşul tă trebuie să fie de cate­ laje pînă se recuperează a avut
valorificarea zgurii, la C.S. materiale (metal, lemn, ci­ podărirea şi înfrumuseţarea Nicolae Ceauşescu, fapt ce goria extra plus intîi. în kilowaţii consumaţi în tru tiu
Hunedoara s-a realizat şi ment, cabluri etc.), dar localităţilor judeţului. a determinat noi mutaţii prezent, noi realizăm, pe plus.
calitative şi de eficienţă,
pus în funcţiune instalaţia conducerile şantierelor, fac­ de creştere a încrederii oa­
de producere a vatei mine­ torii responsabili de la Sub directa şi permanen­ menilor muncii în organe­
rale, la I.C. Orăştie au fost consiliile populare nu in­ ta conducere a organelor le de partid şi de stat că­ Să se acţioneze energic, cu
confecţionate şi date în tervin energic pentru a şi organizaţiilor de partid, rora li s-au adresat. Re­
producţie 15 mori de mă­ curma cu desăvârşire risi­ consiliile populare şi-au a-
cinat resursele refolosibile pa, iar organizaţiile de ti­ dus o contribuţie impor­ zolvarea cu operativi­ răspundere maximă în fiecare
din mase plastice — prin neret, femei şi pionieri, u- tantă la realizarea sarcini­ tate a sesizărilor şi ce­ cull
care, în acest an, vor fi va­ nele întreprinderi şi consi­ lor economico-sociale în rerilor cetăţenilor a fă­
lorificate 500 tone de ma­ lii populare, unităţi comer­ profil teritorial, la îmbu­ cut ca numărul scrisorilor fermă zootehnică!
teriale plastice scoase din ciale şi ale C.L.D.C. acţio­ nătăţirea dotării tehnico- adresate organelor centra­ aceia
uz —, la „Vidra" Orăştie nează slab pentru colecta­ edilitare a municipiilor şi le şi judeţene de partid şi (Urmate din pag. 1} raje, neîngrădit, şire spar­
de stat, ca şi numărul ce­
s-a pus în funcţiune prima rea hîrtiei, sticlei, textile­ oraşelor, a unor comune, lor primiţi în audienţe să te .şi într-o rină. Tocătoa-
capacitate de 160 tone/an lor, altor materiale refo­ . la sistematizarea acestora. scadă în acest an faţă de ze pentru a finaliza lucra­ rea, tot în .stadiu de „pie­ intru
a instalaţiei de producere losibile, în timp ce aces­ Astfel, s-a realizat ter- perioada similară a anului rea în cel mai scurt timp. să de muzeu", tronează în lare, cont
a lanolinei, care utilizează tea se ard fără ca factorii moficarea oraşelor din Va­ 1984. Dacă la capitolul efective mijlocul curţii, fără a fi ale aşezi
resursele secundare rezul­ responsabili să intervină şi lea Jiului şi a municipiu- — totale şi matcă — lucru­ protejată de intemperii. tură este
Acordîndu-sc toată aten­
tate în procesul de prelu­ să ia măsurile ce se im­ ■ iui Deva, s-a extins reţeaua ţia sesizărilor, cererilor şi rile stau bine, în ce pri­ Nici dc data asta n-ani gă­ tul că în
crare a pieilor. pun. Aşa se face că nu de distribuire a apoi cu propunerilor oamenilor veşte laptele marfă se în­ sit aici pe nimeni din con­ lunii sep
înfăptuind neabătut sar­ şi-nu îndeplinit planul de 89 km, aflîndu-se în sta­ registrează restanţe faţă ducerea fermei sau a coo­ le pentru
cinile stabilite de partid în recuperare, de la începutul diu de finalizare alimen­ muncii au fost soluţionate de planul perioadei, ceea perativei — doar persoane bune cor
domeniul lărgirii bazei anului, consiliile populare tarea cu apă de la Rîu multe probleme din dome­ ce impune o mai mare pre­ străine umblau, in voie tăţ. 4 în ai
proprii de materii prime, Deva, Brad, Orăştie, Haţeg, Mare a oraşelor Haţeg, Că­ niile economico-social, e- ocupare pentru creşterea prin incintă (I). buîa-u ini
indicaţiile secretarului ge­ Suneria, T.A.G.C.M. şi lan, Siineria şi a munici­ dilitar-gospodăresc, pres­ producţiei. Unitatea are la fel de 1
neral al partidului, tova­ I.P.H. Deva. piului Deva. S-a acordat tări servicii, aproviziona­ condiţii să realizeze şi o- C.A.P. Sîncrai. Cel mai cxpericilţ;
răşul Nicolae Ceauşescu, Posibilităţi mai mari sînt şi o atenţie deosebită dezvol­ re, transport, sănătate, cul­ cest indicator, întrucât dis­ îngrijorător fapt constatat harnici
referitoare la creşterea în privinţa recuperării me­ tării industriei mici, cre- tură, învăţămint, ceea ce pune de o bază furajeră în brigada zootehnică de termenul
producţiilor de minereuri talelor însoţitoare din in­ îndu-se secţii noi în ma­ a condus la înlăturarea u- îndestulătoare — 500 tone aici este starea necores­ vă din tii
nor lipsuri şi neajunsuri,
deosebit de necesare c- stalaţiile de preparare, din joritatea oraşelor, asigurîn- la îmbunătăţirea activităţii fin, 1 200 tone suculente şi punzătoare a unui grajd, re le ştiu
La şcot
care a devenit impropriu
. conomiei naţionale, mine­ iazurile de decantare şi du-se astfel folosirea mai în sectoarele respective. 600 tone grosiere — şi de pentru adăpostirea anima­ centru di
rii şi preparatorii de la din hălzile de mină, a u- bună a resurselor locale, îngrijitori harnici cu vechi-' lelor avînd găuri în aco­ reparaţiile
realizarea unei producţii
Teliuc şi Ghelari, Deva şi nor resurse secundare lo­ industriale de peste 4 000 Totodată, Insă, partici­ ine în creşterea animale­
Mintia, în colaborare cu cale -(folosite pe scară mai panţii la dezbateri au con­ lor, cum sînt Zoitan Stoi­
specialişti de la institutul largă în industria mică), a lei pe locuitor, în sistema siderat că este necesar ca ca, Voichiţa Munteamu. RRMĂimiLE DE 1
de profil din Deva, au altor, materiale refolosibile. industriei mici. în întreprinderi şi institu­ Ionuţ Ciurar, Trandafir
conceput şi aplică tehno­ S-a apreciat că ia com-' Aşa cum sublinia se­ ţii, organele de conducere Luca, Ana Moldova n ş.a.
logii şi instalaţii de pre­ binatele siderurgice de la cretarul general al parti­ colectivă şi persoanele cu C.A.P. Strei. Cu prilejul temeinice, In toate loc;
lucrare a sterilelor din ia­ Hunedoara şi Călan sînt dului, tovarăşul Nicolae atribuţii juridice să se pre- unui raid efectuat, cu cât­
zurile uzinelor de prepa­ necesare eforturi mai sus­ Ceauşescu, în cuvântarea ocupe mai insistent de va timp în urmă am ară­ Io toate sectoarele % a»
rare şi din hălzile minelor, ţinute şi o implicare mai rostită la Congresul al popularizarea legilor ţării, tat starea de lucruri total
precum şi a apelor rezi­ dinamică a cercetării ştiin­ TH-lea al consiliilor popu­ a hotărârilor de partid şi necorespunzătoare pe care
duale provenite în urma ţifice şi ingineriei tehnolo­ lare, în perioada următo­ de stat, de educarea şi am găsit-o în incinta zoo­ periş şi podul rupt, fiind s-a„ efecl
unor procese industriale. gice pentru recuperarea şi rilor cinci ani, în centrul instruirea oamenilor pen­ tehnică din satul Strei. Re­ în pericol de prăbuşire. de primat
activităţii consiliilor popu­
Raportul prezentat, par­ valorificarea în mai mare lare va trebui să se afle tru cunoaşterea acestor ac­ venind acum, am constatat Dacă mai adăugăm că nu învăţămint
te normative, dar şi de so­
ticipanţii la discuţii au re­ măsură a resurselor ener­ înfăptuirea hotărârilor Con­ luţionarea operativă şi e- că semnalele critice din s-a întreprins nimic pen­ data de 1
levat totodată — In spirit getice interne. gresului al XHI-lea al ficientă a -problemelor ri­ ziar n-au fost recepţionate tru pregătirea adăposturilor mai făcut
critic şi autocritic —, în Participanţii la dezba­ partidului şi, in primul dicate de cetăţeni în scri­ de conducerea cooperativei pentru stabulaţie — în şuri, ne s
lumina măsurilor din pro­ teri au relevat că, avînd rînd, dezvoltarea agricul­ sori sau în audienţe. S-a şi a fermei zootehnice. Ia­ brigada Călanu Mic, afla­ Iosif Mirci
gramul dezbătut şi adoptat în vedere posibilităţile turii. Aceasta impune o subliniat că nu peste tot tă imaginea pe care o ofe­ tă la doi paşi de sediul torul inst
de plenara C.G. al P.C.R, mari ale judeţului nostru mai bună mobilizare a oa­ se manifestă receptivitate ră respectiva incintă : A- unităţii, este o harababu­ văr, şcoal.
djn iunie a.c., în domeniul în domeniul recuperării şi menilor muncii, a cetăţe­ şi solicitudine faţă de pro­ dăpostul pentru vacile cu ră de nedescris — că nu La această
recuperării şi valorificării valorificării resurselor se­ nilor, de către consiliile punerile şi cererile oame­ lapte este murdar, cu pe­ este rezolvată sursa de a- rată între:
materialelor refolosibile, a cundare île materii prime populare Judeţean, muni­ nilor, că nu se insistă pen­ reţii stropiţi pînă sus, cu pă, atunci oricine îşi poa­ combustibi
exigenţelor puse în acest şi energetice — prin pon­ cipale, orăşeneşti şi comu­ tru conştientizarea peten- geamuri lipsă şi uşi într-o te da seama cu cită răs­ le sînt roi
domeniu de Congresul al derea sa industrială pro­ nale, la o activitate rodni­ ţîţînă, cu tavanul ciur şi pundere priveşte conduce­ curăţate, t
ţilor faţă de posibilitatea
Hl-lca al consiliilor popu­ nunţată în ansamblul e- că, plină de răspundere, sau imposibilitatea — te­ plin de pînze de păianjen. rea cooperativei activitatea depune efe
lare, a orientărilor şi indi- eonomiei naţionale — or­ în vederea realizării unei meinic argumentate — re­ In curte gropi în care băl­ din zootehnie. re pentru
aţiilor date la înaltul fo­ ganele şi organizaţiile de noi calităţi a muncii şl a zolvării unor situaţii. în teşte apa, ce curge dintr-o Ţinînd seama . de stările nergiei clc
rum al democraţiei noastre partid, consiliile oamenilor vieţii în toate domeniile acest sens, organele şi or­ conductă spartă. Este de lucruri întilnite în sec­ curs, cură
socialiste de sccretarul ge­ muncii şi comitetele sindi­ activităţii economico-socîa- ganizaţiile de partid, con­ drept, au fost aduse două toarele zootehnice ale vităţi orga
neral al partidului, tova­ catelor trebuie să mani­ le. Participanţii la dezba­ ducerile unităţilor econo­ bascule de zgură pentru a C.A.P. Strei şi Sîncrai, con­ lumină. R(
răşul Nicdlae Ceauşescu, feste mai muia răspunde­ teri au exprimat, în nume­ mice şi sociale au datoria astupa gropile, dar zgura siderăm că se impun mă­
referitoare la necesitatea re şi exigenţi & acest do­ le colectivelor pe care le stă în grămezi, cum a fost suri energice, urgente şi tul.Şeolar
creşterii în cincinalul vii­ meniu, să îrflSTsprindă noi reprezintă, angajarea de­ să manifeste mai multă basculată. Gunoiul din fa­ eficiente din partea orga­ valorificată
receptivitate, să vegheze
tor a volumului de resur­ acţiuni şi măsuri, care să plină, în spiritul exigenţe­ permanent ca toate proble­ ţa adăposturilor nu numai nelor orăşeneşti de partid Liceului
se recuperate din unităţile determine o mai bună co­ lor formulate de secreta­ mele oamenilor muncii să că n-a fost dus, ci s-a în­ şi de stat şi a conducerii După dou.
socialiste şi de la populaţie laborare interuzinală, în rul general al partidului, fie rezolvate în spiritul mulţit. în depozitul de fu­ C.U.A.S.C. Călan. practică şi
-=* că în acest important scopul folosirii cît mai ra­ de a acţiona în aşa fel in­ hotărârilor partidului nos­ sprijin la
domeniu mai sînt greutăţi ţionale a materiilor prime, cit fiecare organ al pute­ tru, al legilor ţării, al de­ Leşnic, ele
şl neajunsuri, posibilităţi materialelor, combustibilu­ rii şi administraţiei de stat mocraţiei socialiste. Aceas­ clasă abc
insuficient puse în valoa­ lui şi energiei, economisi­ să-şi îndeplinească exem­ ta — în scopul continuei responsabil
re. în unele întreprinderi rii severe a acestora, pe plar prevederile din pla­ perfecţionări a întregii instructiv-e
şi instituţii, la unele con­ toate căile, găsirii de noi nurile de dezvoltare eco­ vieţi economico-sociale, al Pregătiri
silii populare nu se dă soluţii - şi tehnologii pentru nomico-socială în profil angajării plenare a colec­ da de iarn
toată atenţia folosirii chib­ prelucrarea şi valorificarea teritorial. tivelor de oameni ai mun­ şi la şcolii
zuite a materiilor prime şi tuturor resurselor secunda­ Materialele prezentate, cii la înfăptuirea prevede­ din Leşni
c
materialelor, combustibilu­ re şi locale, la înalt- ruvel participanţii la dezbateri rilor de plan în activita­ şcoala din
lui şi energiei, economisirii de calitate şi eficienţă e- au subliniat rolul de mare tea econoinico-socială, la necesar ins
acestora, recuperării resur­ conomică. Mai hotărît tre­ însemnătate ce revine con­ materializarea neabătută a oră, un ca
selor refolosibile şi repuse buie să acţioneze şi con­ siliilor populare în ceea ce obiectivelor stabilite de şl poate ni
tn circuitul productiv. Ast­ siliile populare, organiza­ priveşte creşterea produc­ Congresul al XlII-lea al să se efech
fel prevederile de plan pe ţiile de tineret, femei, pio­ ţiilor în agricultură şi zoo­ Partidului Comunist Ro­ de reparaţi
perioada care a trecut din nieri, O.D.U.S., în vederea tehnie, asigurarea în toate mân. După zece
acest an nu au fost înde­ extinderii ariei de colec­ unităţile agricole a nece­ In încheierea lucrărilor în folosinţă
plinite la recuperarea de tare a materialelor refolo- sarului de furaje pentru o plenarei a luat cuvîntul to­ răfa învăţă
zinc, metale şi aliaje dure, sibile, în toate întreprin­ bună iemare a animale­ varăşul Radu Bălan, prim-
Ua C.A.P. Sîncrai nu este rezolvată
Mrtie, sticlă, textile, mase derile, instituţiile, pe şan lor, adueîndu-se critici a- secrebar al Comitetului ju­ cu apă a adăposturilor de animale. încă alimentarea Strugan, ţig
foarte mult
plastice, multe înfcrepri»' tierc, în comune şi preda­ celor consilii populare ca- deţean Hunedoara al P.C.R. necesare cît