Page 17 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 17
«*i‘Sî
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI -Vfl 11
t<aS
'4 j M i
S O C I A L I S M U L
u
MU Al COMITETULUI JUOtTEAHI HimiHMflRfl Al P n
C O I M S I I I U t m P Q P U L A R J U D E Ţ E A N
Anul XXXVII, nr. 8 702 MIERCURI, 6 NOIEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani
Două unităti simeriene pe un front unic: Ce mai e nou prin Deva ? Totul.
REDUCEREA CONSUMURILOR ENERGETICE CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
Ora 7, într-o dimineaţă ră zi, li 193 kVVh energie se consumă 5 kWh. Pen
de noiembrie. Este încă în electrică. Adică, cea mai tru două asemenea plăci, Âu îndeplinit
tuneric' şi o ceaţă densă îl mare parte din această co suprapuse, consumul este Pentru încheierea grabnică
sporeşte. Ne aflăm în in tă zilnică — avînd în ve de 8 kWh. Un cîştig net
cinta întreprinderii „Mar dere că există şi alţi con de 2 kWh ! Cînd e vorba prevederile a arăturilor adinei — toate
mura" Simcria şi căutăm sumatori mici (iluminatul de 5—6 plăci, calculele sînt
sus, pe stîlpi, obişnuitele exterior şi interior), precum mai grele. Important este privind livrarea
„pere" apriftse care consu şi măsurile de micşorare că se fac economii. Tăieto tractoarele să intre în brazdă!
mă — e drept, încet însă continuă a consumurilor rii Ioan Baa'tok, Evdochia porumbului la
destul de... statornic ! — energetice. Despre acestea Bălgrădcan şi Mlrcea Elin în cooperativele agricole
curentul electric. Nu sînit. din urmă ne vorbeşte un ne mai vorbesc despre im fondul de stat de producţie din C.U.A.S.C. ximă preocupare pentru a-
Nici la intrare, nici spre tăietor, Vaier Dara: „O ma portanţa opririi maşinii Hunedoara campania din tingerea unei viteze sporite
de lucru, în condiţiile e-
cîmp, în partea depozitului şină de tăiat „EUba" are cînd se alimentează masa
de roci. „Iluminatul exte un motor de 18 kWh. Pen cu materiale, despre des Cele patru cooperative această toamnă se apropie xccutării unei arături de
rior s-a întrerupt automat tru economisirea energiei chiderea robinetului de apă agricole din comuna Do- tot mai mult de punctul cea mai bună calitate. For
la ora 6,55 — ne declară electrice, noi aplicăm me numai la pornirea discului bra — ne-a informat pri ei final. Astfel, în toate u- maţia ce acţionează în
tehnicianul Beta Szente, toda tăierii simultane a şi despre alte metode sim marul comunei, tovarăşa nităţilc s-a încheiat elibe prima dintre cele trei zone
din cadrul compartimentu mai multor plăci de mar ple de economisire a ener Eugenia Lazăr, — şi-au o- rarea terenurilor ce au menţionate a încheiat a-
lui mecano-energetic. în mură suprapuse". gici. „Totul depinde de norat integral prevederile fost cultivate cu porumb, răturile adinei la unităţile
staţia de distribuţie de — Care este numărul oameni — sublinia sing privind livrarea cantităţii ca şi transportul cocenilor agricole din Cinciş şi Iz
joasă tensiune avem un maxim al plăcilor de mar Clara Suruccanu — inclu de porumb stabilite — 445 în bazele furajere. Primele voarele, evidenţiindu-se,
releu de timp montat pen mură ce pot fi suprapuse siv de cei care repară şi tone — la fondul de stat. au a nun Ui t terminarea a prin munca lor plină de
tru reţeaua exterioară, a- pentru tăiere şi ce econo întreţin utilajele. Pe pri Cu cele mai bune rezultate
parat oare se fixează lunar mie rezultă ? mele 10 luni din acest an se prezintă cooperativele In C.U.A.S.C. Hunedoara
conform programului ofi — Depinde de grosimea s-au economisit peste 220 agricole din Lăpuşnic şi
cial. Acum, de pildă, ilu lor şi de diametrul şaibei MWh energie electrică. A- Dobra, care au predat can
minatul exterior funcţio pentru prinderea discului vînd în vedere'cota zilnică tităţi suplimentare de po cestor lucrări cooperativele responsab i I itate, m cea n i za-
nează între orele 17,30 şi diamantat. De exemplu, la alocată, se poate spune că rumb. din Buituri, Ilăşdat, Pe.ş- torii Petru Grămncsou,
6,55. în decembrie lumina un diametru de 600 mm, energia economisită pînă' In prezent, eforturile tişu Mare şi altele, unde Constantin Miliai, Dumitru
se va aprinde automat e- se poate încărca maşina acum ar fi suficientă pen cooperatorilor şi mecani s-a trecut apoi, cu o pu Lungu, Vasile Prisecaru,
xact la 17,13 şi se va stin pînă la un sfert, adică 150 tru funcţionarea întreprin zatorilor sînt concentrate ternică mobilizare de trac Alexandru Gruia şi Eugen
ge, în acelaşi mod, la ora mm. Deci, pot fi tăiate si derii noastre pe mai mult la pregătirea temeinică a toare, la efectuarea arătu Plorincaş. Formaţia ce ac
7,21!". multan 5 plăci cu grosimea de o jumătate de lună". rilor adinei de toamnă. ţionează în zona Peşti.şu
în atelierele secţiei de de 3 cm. în mod obişnuit în unitatea „cSncitadină" recoltei din anul viitor, a- Pentru a asigura ritm înalt Marc — Buituri — Ilăşdait
prelucrare — unde activi suprapunem cel puţin 3 şi — I.M.M.R. — stăm de cordînd atenţie sporită c- de desfăşurare acestei lu a finalizat efectuarea ogoa
tatea se desfăşoară în maxim 5—6 plăci de vorbă cu ing. Timotei fectuării arăturilor adinei crări, conducerea S.M.A. relor la primele două uni
schimburi do 12 ore — u- marmură. Bembea, din cadrul atelie- a luat o seamă do măsuri, tăţi, aici remareîndu-se
tilajele funcţionează în Pentru tăierea unei plăci MARIN NEGOIJĂ de toamnă şi fertilizării te la care se referă Radu mecanizatorii Cornel Ban
plin. S-a planificat ca ele — dc un metru lungime renului destinat însămîn- Grădinarii, inginerul şef de, Andrei Tămaş, Sabin
să consume, într-o singu şi cu grosimea dc 3 cm — (Continuare în pag. a 2-a) ţărilor de primăvară. al unităţii. Ciupe, Gheorghe Tăma.ş,
— Au- fost organizate Petru Duma şi Ioan Pleoţ.
trej formaţii mari de trac Arăturile adinei de
in fiecare abataj - un climat de muncă mobilizator toare caro acţionează în toamnă înaintează în ritm
zonele Cinciş — Izvoarele
corespunzător şi în alte u-
— Dumbrava, Pcştişu Mic — nităţi agricole din zonă.
pentru realizarea sarcinilor de producţie Mîncrău — Nandru şi Peş- Lucrarea se apropie de
tişu Mare — Buituri —
Ilăşdat. Activitatea acestor sfîrşit la C.A.P. Peşti.şu
Ioan Porav du-se pînă la desfacerea septembrie a.c., la nivelul recuperării din restanţe şi formaţii este coordonată Mic, Teliuc, Mî nerău şi
Prezent, cu toată bri- contractului de muncă. Cit conducerii colective a mi creării unor condiţii opti de inginerii şefi ai uni altele, unde mai sînt de
gada de bine au înţeles ortacii nei am adoptat un pro me pentru realizarea sar tăţilor agricole respective, ogorît suprafeţe cuprinse
— Constantin Calistru ? cinilor viitorului plan cin între 10—15 ha.
— Prezent, cu toată bri TNTREPRINDEREA MINIERĂ DTLJA cinal. care urmăresc îndeaproa Se înregistrează o oare
gada ! Cum nu ne putem, com pe utilizarea din plin a care rămînere în urmă la
timpului bun de lucru şi
...întreprinderea minieră place în situaţia de a no a capacităţii tractoarelor. C.A.P. Boş şi Râcăştie —
Dîlja. Ora 4,30 a zilei de afla sub plan, măsurile aici mai sînt de arat 40 şi
cinci noiembrie -1985. Mais disciplinare împotriva ce Se lucrează în fiecare zi, respectiv 25 dc ha. Ingine
trul miner Ilie Pîncă face lor care diminuează rczul- de dimineaţă devreme .şi rii şefi ai celor două uni
apelul oamenilor care vor pînă noaptea tîrziu, la lu tăţi agricole au datoria să
intra in şut în schimbul necesitatea aplicării unor gram ferm de acţiune în DAN MIRCESCU mina farurilor.
pe care-1 conduce, din ca astfel de măsuri o dove- vederea redresării grabni In efectuarea ogoarelor organizeze în aşa fel mun
drul sectorului I producţie. deşte prezenţa lor la şut şi ce a situaţiei producţiei, (Continuare în pag. a 2-a) mecanizatorii dovedesc ma ca mecanizatorilor îneît să
„Stăm bine astăzi cu nu doar aceasta". sporească substanţial vi-
prezenţa în cărbune — a- La zece luni mina Dîlja
precia ing. Ioan Reisz, şe a realizat planul de ex TRAIAN BONDOR
ful acestui sector. De la tracţie aferent perioadei în
începutul lunii, numărul procent de numai 82,2 la (Continuare in pag. a 2-a)
celor cu absenţe nemotiva sută. A pune întreaga res
te scăzut simţitor. Aceas tanţă exclusiv pe seama
ta, ca urmare a aplicării absenţelor nejustifieate dc
măsurilor pe care comite la program ar fi necon- ÎN ZIARUL DE AZI :
tul dc partid, consiliul oa form realităţii.
menilor muncii, comitetele „într-adevăr, în îndepli m In conducerea orga
de sindicat şi U.T.C. le-au nirea sarcinilor de produc nizaţiilor de masă şi
luat în scopul îmbunătă ţie un rol însemnat revi obşteşti : Cuprindere,
ţirii stării de ordine şi ne modului îri care se control permanent, e-
disciplină la fiecare loc de munceşte în abataje, fe xigenţă şi eficienţă
muncă. La nivelul sectoru lului în care fiecare sec sporită
lui, noi am întocmit, la tor, brigadă şi miner îşi Puternică angajare,
s ficşi tul lunii trecute, o realizează randamentele deplină responsabilita
situaţie statistică a tutu planificate — ne spunea te faţă de realizarea
ror celor care în 1985 au ing. Emeric Kovaos, direc sarcinilor de producţie
lipsit nemotivat de la şut. torul minei Dîlja. Deşi nu l?j Pregătirile de iarnă
Pe schimburi, această sta temeinice, în toate lo
tistică şi măsurile preconi mărul de posturi în căr calităţile, în toate sec
zate a fi luate împotriva bune a crescut, mai avem toarele de activitate
celor ce vor mai comite a- încă multe de făcut pen E§j Cînd dezinteresul ţine
bateri sînt aduse la cunoş tru atingerea nivelului pre locul bunului gospo
tinţa oamenilor. Cei care văzut la productivitatea dar...
cred că... se glumeşte cu muncii pe post. De ac.oea, gg Şcoala populară de
disciplina sînt puşi în dis pe baza sarcinilor stabilite artă Petroşani — in
cuţie în fata colectivului, de Comitetul Politic Exe stituţie fără „pretenţii"
sînt sancţionaţi, mergîn- cutiv al G.G. al P.C.R. în
