Page 18 - Drumul_socialismului_1985_11

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 702
iq. 2

Cuprindere, control permanent, In fiecare abataj Tele

(Urmare din pag. 1) nu-mi pasă de cei care nu
vin la şut şi bat talpa prin
exigenţă şi eficienţă sporită bâtele eforturilor celor oraş pentru că o fac pe 20,00 Tclcju
20,15 Actual
mulţi vor fi foarte severe, banii lor. Răspunsul orta­ noinic
pînă la desfacerea contrac­ cilor m-a făcut să-mi fie 20,25 Cabint
In Raportul la Congre­ care trimestru. A intrat în materii prime, materiale, activităţii organizatorice şi tului de muncă. Nu doreş­ ruşine. Chiar aşa, de ce rc r
glcă
sul al XlII-lea al parti­ practica activităţii organe­ energie şi combustibil, re­ politico-cducative desfăşu­ te nimeni să se ajungă aici, 20,40 Film i
dului, tovarăşul Nicolae lor de partid de a analiza cuperarea, recondiţionarea rate de organizaţiile de de aceea căutăm pe toate să mănînce chiulangiii de toarce:
pe urma celor ce trag în
Ceauşescu, rcferindu-se la trimestrial conţinutul pla­ şi refolosirea materialelor, masă şi obşteşti. Adunări­ căile să întărim activita­ locul lor ? bită“
atribuţiile organizaţiilor nurilor de muncă şi al pro­ întărirea ordinii şi disci­ le generale ale acestora se tea de educare a oameni­ mierft
ducţic
de masă şi obşteşti subli­ gramelor de activităţi ale plinei în muncă, gospodă­ desfăşoară cu mai multă lor In spiritul datoriei, al Astfel gîndesc cei mai lor so'
nia : „în întreaga activita­ organelor şi organizaţiilor rirea şi înfrumuseţarea mu­ regularitate, iar în dezba­ dragostei faţă de muncă". mulţi dintre oamenii mun­ 21,50 Tclcju:
te de dezvoltare cconomi- de masă şi obşteşti, asigu- nicipiului şi cartierelor, terea acestora sînt puse cii de la mina Dîlja. Şi 22,00-închid
imului.
co-socială un rol de sea­ rîndu-se astfel conceperea sprijinirea unităţilor agri­ probleme de fond ale ac­ Discuţiile pe care le-am Costache Dănilă, şi Nico­
mă revine organizaţiilor de şi organizarea corespunză­ cole în campaniile de în­ tivităţii, adoptîndu-se mă­ purtat cu mai mulţi mi­ lae Vrînccanu, şi Ghcor-
masă şi obşteşti, care eu- treţinere şi recoltare a cul­ suri concrete, cu eficienţă neri de la Dîlja ne-au edi­ ghe Suit, toţi cel care vor JfAD
prisd toate categoriile de toare a acţiunilor, elimina­ turilor de vară şi toamnă. sporită. ficat asupra dinamicii pe să şteargă ruşinea nume­
oameni ai muncii, asigură rea paralelismelor şi supra­ Rezultate bune au obţinut O analiză mai exigentă care o cunoaşte aici instau­ lui de absentomani. „Ii
BUCURE!;
participarea lor organizată punerilor. Lucrează bine în acest an organizaţiile însă relevă faptul că în ac­ rarea climatului de ordine vom ajuta şi noi, comu­ d io program
la înfăptuirea politicii ge­ din acest punct de vedere municipale de pionieri, tivitatea organelor şi or­ şi disciplină atît de nece­ niştii — ne spunea Ioan 6,30 La or
nerale a partidului şi re­ comitetele de partid de la U.T.C. şi de femei, care ganizaţiilor de masă şi sar realizării sarcinilor de Lupu, secretarul comitetu­ agricultura
.jurnal; 7,30
prezintă un factor de im­ Exploatarea minieră Deva, pînă în prezent aiu realizat obşteşti se menţin încă producţie. lui de partid al I.M. Dîl­ gajament d
portanţă al democraţiei întreprinderea de lianţi, majoritatea obiectivelor din lipsuri şi neajunsuri, une­ — De ce să nu recunpsc ja —, făcînd din acţiunea punzind cb
noastre muncitoreşti şi re­ le datorîndu-se unei îndru­ — ne spunea Alexandru declanşată în scopul întă­ şului Nicol
voluţionare". IN CONDUCEREA ORGANIZAŢIILOR DE MASĂ mări insuficient de consis­ Kiraly, actuahncmte şef de ririi ordinii şi disciplinei sa îndop!
planul pc
Concepem munca de con­ SI OBŞTEŞTI' tente din partea organelor brigadă la sectorul I — că o permanenţă a muncii tu­ lim temetn
ducere şi îndrumare a or­ do partid. In această pri­ intr-o vreme ziceam şi eu turor factorilor educaţionali Iui viitor ;
ganizaţiilor de masă şi I.P.E.G., T.A.G.C.M. şi din planul economic propriu, vinţă trebuie să recunoaş­ că dacă avem familie şi din întreprinderea noas­ presei; 8,10
lodiUor ; 9
obşteşti nu ca o tutelare domeniul sănătăţii. în valoare totală de peste tem că nici comitetul mu­ copii nu ni se va desface tră. Vrem ca munca, ordi­ ştiri; 9,05 I
măruntă, sau ca o substi­ Pe de altă parte, anual 1,5 milioane lei. nicipal de partid nu a ma­ contractul de muncă. A~ eultătorilor
tuire, ci ca modalitate prin­ comitetul municipal de în acelaşi timp, organi­ nifestat suficientă exigenţă cum, să nu aud pc cineva nea şi disciplina să devi­ de ştiri; 1
terpreţi
cipală de implicare a aces­ partid analizează cel puţin zaţiile sindicale, de femei faţă de nivelul şi' conţinu­ ou astfel de concepţii... nă pentru fiecare om al popular; 1'
tora în preocupările majo­ o dată activitatea organe­ şi U.T.C., împreună cu tul activităţii organelor de — Am spus şi eu — măr­ muncii un mod dc a gîndi socialiste ;
re ale transpunerii în viaţă lor de conducere ale tutu­ consiliile oamenilor mun­ conducere ale organiza­ turisea Ionel Constantin, şi acţiona în spirit revolu­ drag muţi'
Buletin dc
a hotărîrilor do partid şi ror organizaţiilor de masă cii au rezolvat o multitu­ ţiilor de masă şi ob­ de la sectorul II — că ţionar". diocarusctu
a legilor ţării, asigurîn- municipale, cu care prilej dine de probleme legate şteşti, precum nici faţă 11,35 Pub
du-se, de ia nivelul comi­ se adoptă măsuri de per­ de dotarea locurilor de de unele organe de partid Buletin dc
sccoli
inia
tetului municipal pînă la fecţionare a muncii de pla­ muncă cu aparatură pentru subordonate în vederea în­ Din comou
birourile organizaţiilor de nificare, de organizare şi protecţia muncii, reducerea deplinirii tuturor obiective­ 12,45 Avat
bază, un sistem destul de desfăşurare a acţiunilor. noxelor, amenajarea grupu­ lor prevăzute în planurile dio-Tv. ;
la 3; 15,00
complet în care se împle­ Asemănător procedează şi rilor sociale şi a unui nu­ de muncă, în propriile ho- ţllor ; 16
tesc elemente de conduce­ comitetele de partid subor­ măr sporit de microcanti- tărîri şi măsuri. ştiri; 16,05
re cu cele de conlucrare. donate. Un important spri­ ne, îmbunătăţirea condiţii­ Analizînd acest impor­ înfrăţite; 1
pornim în
Prin tot ce întreprindem jin primesc organele de lor de locuit în căminele tant domeniu, o recentă Coordonate
în această sferă urmărim conducere ale organizaţii­ de nefamilişti etc. Sînt a- plenară a comitetului mu­ 17,00 Buletii
dezvoltarea capacităţii or­ lor de masă şi obşteşti şi preciabile preocupările în nicipal de partid a adop­ Reportaj 1!
ganizaţiilor de masă de sub alte forme: instruiri, aceste direcţii ale organi­ tat un complex de măsuri C-' 17,40 <
18,(
a-şi rezolva singure pro­ controale complexe, anali­ zaţiilor sindicale şi de fe­ menite să determine îmbu­ t Radio,
blemele. ze comune etc. mei de la I.M.C. Bîrcea, nătăţirea în continuare a lia dv.; 22
cultura ’85
activităţii organelor şi or­
De pildă, această proble­ O importantă contribuţie Exploatarea minieră Deva, ganizaţiilor de masă şi ob­ oră; 23,00 1
matică ocupă un Ioc dis­ aduc organizaţiile sindica­ T.A.G.C.M., ţesătorie, în­ şteşti în vederea înfăptui­ gerii Pron
tinct în planurile de mun­ le, U.T.C., de femei şi treprinderea de lianţi. rii tuturor sarcinilor eco- Nocturnă n
că ale comitetului munici­ 0. D.U.S. de la exploatările B.J.A.T.M., termocentrală, nomico-sociale ce stau în
pal, ale comitetelor de miniere Deva şi Mintia-Ve­ Energoconstrucţia, „Avico­ perspectivă în faţa muni­
j^irtid din toate unităţile, lei, I.E. Mintia, I.P.I.C.C.F., la" etc. cipiului. fim
in care sînt stabilite prin­ G.I.G.CIj., I.P.E.G., I.R.E., Este remarcabil, de ase­
cipalele obiective şi sar­ 1. C.R.T.I., I.J.R.V.M.R. la menea, faptul că în ultima ARON PÎRVA, Cooperativa meşteşugărească „Moţul" Brad, secţia croi- IW- v’A: L
cini, analize. controale, mobilizarea colectivelor de vreme, sub conducerea or­ secretar torie-comaudă pentru bărbaţi. In imagine, Iulian Benca, tei — scrii
instruiri, precum şi alte oameni ai muncii pentru ganelor de partid, se face al Comitetului municipal imul dintre cei mai buni şi harnici croitori ai secţiei. Doi sub o
acţiuni întreprinse în fie­ reducerea consumurilor de simţită o îmbunătăţire a de partid Deva ta); IIUNl
done in
— sala A)
nev (Modi
Aripi de
Puternică angajare, deplină responsabilitate ENERGIA ELECTRICĂ SA MtOPUOM (ti MAI MULTA « Toate ra); Fraţi
— Castclu
5-0 ECONOMISIM PE TOATE CĂILE «. PETROŞAI
nebunilor
faţă de realizarea sarcinilor de producţie tractoarele să rorile mec
Provocare;
Reducerea consumurilor energetice intre în brazdă! Noiembrie;
Piraţii seci
Colectivul Fabricii de plinirea indicatorilor canti­ prin eficienţă, ale condu­ tural); VI
roduse refractare Baru tativi ai producţiei indus­ cerii colective, la felul în (Urmare din pag. I) Mihai Poenar, şeful sec­ (Urmare din pag. 1) intervine
LONEA: 1
depune eforturi permanen­ triale : la 10 luni se înre­ care fiecare om al muncii ţiei I cisterne — luate la inului (Mi
te pentru bunul mers al gistrează realizări ale pla­ din fabrică înţelege să-şi rului mecano-energetic. „Pe nivelul fiecărei subunităţi LA: A 8-t
producţiei, îndeplinirea în­ nului la producţia marfă aducă contribuţia Ia rea­ primele 9 luni — ne de­ de producţie şi chiar la teza de lucra. La C.A.P. mii (Muni
tocmai, la termenele şi în — 101 la sută, plăci termo- lizarea sarcinilor ce îi re­ clară interlocutorul — nivelul formaţiilor de lu­ Răcăştie şi Nandru nu au N'' SA: !
P 1
(Muni
cantităţile prevăzute, a izolantc — 107 la sută, vin din planul de produc­ s-au economisit 244 MWh cra, au o importanţă co­ intrat încă în brazdă toa­ C» Nic
sarcinilor şi angajamente­ prafuri exoterme — 122 la ţie al unităţii. energie electrică pe zona vârşitoare în economisirea te tractoarele repartizate detectiv (R
lor asumate. O afirmaţie sută, masă refractară —' Ceea ce s-a desprins ca Simcria, plus încă 163 MWh energiei electrice. Stabili­ acestor unităţi, un număr Vară scur
şic) ;
care şi-a găsit acoperirea, 105 Jâ sută, dar s-a insis­ deosebit de important în la secţia noastră din Timi­ rea de responsabilităţi pen­ dintre acestea fiind folo­ Moartea v
o dată în plus, în întrea­ tat şi asupra nerealizării desfăşurarea adunării a şoara. In octombrie 1985 tru stingerea luminii la site la transportul furaje­ (Minerul)
ga desfăşurare a adunării producţiei nete — 97 la su­ fost faptul că atît mate­ s-au înregistrat consumuri locul de muncă, cînxl nu lor din cîmp. Conducerile Incendiu
(Patria) ;
generale a reprezentanţilor tă şi mai ales a cărămizi­ rialul supus dezbaterii, cît energetice şi mai mici. De mai e necesară, pentru o- unităţilor respective tre­ orchestre
oamenilor muncii din ca­ lor refractare — 43 la su­ şi fiecare participant la pildă, dacă ne referim la prirea maşinilor care merg buie să mobilizeze la trans­ GEOAGIU-
drul F.P.R. Baru. Adevărat tă (!), relevîndu-se deschis discuţii au accentuat pe gă­ portul finului atelajele pro­ inspectori?;
tură); HA
for al autoconducerii mun­ cauzele care le-au generat: sirea unor soluţii adecvate zona Simeria, sectorul I în gol, pentru executarea prii şi ale oamenilor din căsătorit (:
producţie a consumat, zil­
citoreşti, adunarea s-a ca­ In scopul redresării grab­ nic, între 5,1—5,9 MWh, cu înaltă conştiinţă a re­ sat, eliberînd tractoarele ce Probleme
racterizat prin realismul şi nice a situaţiei, pentru re­ în loc de 6 MWh, cît era paraţiilor sau recuperarea trebuie să intre urgent în LAN : Na
luciditatea cu oare a fost Adunările generale cuperarea integrală a res­ planificat. La sectorul II şi refolosirea unui număr brazdă. de culturi
Romeo şl
analizată activitatea de tanţelor şi realizarea sar­ s-au economisit, în fiecare cît mai mare de piese re­ (Mureşul);
producţie desfăşurată în ale oamenilor muncii cinilor de plan pe anul zi, 0,2—0,3 MWh. Acţio­ zultate din demontări şi La nivel de consiliu unic gheaţă (L
cele zece luni ale anului — expresie a 1985, pregătindiu-se în a- năm pe baza unui plan te­ alte multe acţiuni asemă­ agroindustrial s-au efec­ LARI: Se
deti fotba
în curs, prin spiritul de democraţiei cest fel cele mai bune con­ nătoare se regăsesc, la sfîr- tuat, pînă marţi seara, a-
puternică angajare şi de­ diţii trecerii cu succes la meinic în care s-au prevă­ şituil fiecărei perioade, în rături adânci pe 500 ha
plină responsabilitate în şi autoconducerii îndeplinirea mobilizatoare­ zut toate căile — identifi­ importante economii de dintre cele 842 ha ce tre­
care cei prezenţi au dez­ muncitoreşti lor sarcini ce revin oame­ cate la ora actuală — pen­ energie electrică. Atinge­ buie ogorîte. Trebuie luate
bătut sarcinile ce revin u- nilor muncii de la F.P.R. tru economisirea energiei rea obiectivelor mari stă toate măsurile necesare
nităţii din Planul naţional Baru în primul ân al ce­ electrice...". în înfăptuirea corespunză­ pentru ca această lucrare • Petro
unic de dezvoltare econo- nepuncrca în funcţiune a lui de-al optulea plan cin­ Transcriem, în continua­ toare a sarcinilor... „mă­ să se încheie cît mai grab­ cultură.
Tănas
mieo-socială a României noilor capacităţi de pro­ cinal. re, cîteva din măsurile cu­ runte" ! nic. „Boema, l
pe anul 1986, în scopul rea­ ducţie, slaba preocupare a prinse în plan. înscriem spectacol
lizării acestora, fiind supus consiliului oamenilor mun­ Dezbaterea realistă şi a- în paranteză şi economisi­ cu Stela
na Chiria
aprobării un program spe­ cii, a comitetelor de partid, probarea în unanimitate a rea prevăzută, menţionînd Arsinel.
cial de măsuri. sindicat şi U.T.C., a corpu­ cifrelor de plan pentru că cifrele aferente perioa­ © II aţef
Darea de seamă, prin cu­ lui tehnic din fabrică pen­ 1986, a programului unitar dei care a trecut din 1985 Marc-Rctc:
prinsul său bogat în date tru planificarea, organiza­ de măsuri politico-organi- au fost realizate: ® Tre­ blul do cin
„Banatul"
şi exemple concrete, a con­ rea şi conducerea, pe în­ zatorice şi tehnico-econo- cerea la înlocuirea proce­ „Hora 1
stituit o bază trainică de tregul flux tehnologic, a mice care să asigure rea­ sului de forjare liberă a spectacol
discuţii, la care s-au înscris realizării produselor pre­ lizarea integrală a tuturor unor repere prin forjarea jocuri poj
un mare număr de oameni văzute în plan. sarcinilor au demonstrat în matriţă (2 MWh/an). •
ai muncii din secţiile, ate­ Pe aceleaşi coordonate puternica angajare şi de­ Asigurarea etanşeităţii pe
lierele şi compartimentele s-au aflat şi intervenţiile plina responsabilitate a în­ întreg traseul aerului com­
fabricii, între care îi amin­ celor înscrişi la dezbateri. tregului colectiv faţă de primat şi folosirea inter­
tim pe Ioan Şaucă, Aurel Multor lucruri le-au fost necesitatea transpunerii în­ calată, în funcţie de nece­ Timpul
Fofiu, Teofil Popcseu, Ni- spuse pe nume, fără oco­ tocmai în practică a măsu­ sităţi, a compresoarelor de azi, 6 i
colac Băltăreţu, Silviu Buz- lişuri. Dacă în realizarea rilor adoptate în cadrul 100 kWh şi de 200 kWh (3 Vremea v
umedă. C
duga, Nicolae Popovici. indicatorilor economici — şedinţelor Comitetului Po­ MWh/an). „La această e- petit. Vo:
Marcu Popescu. Un loc de cheltuieli totale şi mate­ litie Executiv al C.C. al conomie — ne spunea com- pitaţii su
primă însemnătate l-a de­ riale la 1 000 lei producţie P.C.R., din lunile septem­ presoristul Mânase Urs — ploaie. V
slab pînă
ţinut analiza temeinică, în marfă, beneficii şi produc­ brie şi octombrie a.c., pu- mai trebuie adăugaţi cel cu unele i
spirit critic şi autocritic, ţia marfă vândută şi înca­ nînd astfel temelie solidă puţin 4 MWh pe an obţi­ iale din
a stadiului realizării sarci­ sată — semnul minus a- viitoarelor creşteri cantita­ nuţi prin oprirea compre- cu viteze
km/oră.
nilor de producţie prevă­ pare „pe linie", vorbitorii tive şi calitative ale pro­ soarelor pe timpul pauzei minime v
zute pentru acest ultim an făceau trimitere la stilul ducţiei fabricii. de masă". intre 3 şi
al actualului cincinal. S-a şi metodele de muncă, nu — Măsurile organizato­ cele maxi
14 grade.
subliniat cu mîndrie înde­ întotdeau na caracterizate M. DAN rice — ne-a declarat ing.