Page 19 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 19
S® MIERCURI, 6 NOIEMBRIE 1985 Pag. 3
Aprovizionarea de iarnă a satelor îndepărtate
/IZIUIME
Pentru satele îndepărta — Cunoscînd că în mul nov, merceolog principal rez, zahăr, ulei, slănină, L-a puţină vreme după gadă, de aceea mi-e greu
te din zonele muntoase a- te localităţi de munte mun la I.C.S.M.I. Hunedoara. paste făinoase, produse za momentirj aoela tulbură să mă despart de ei. Şi
nai le judeţului nostru, penitru cesc colective de mineri şi — în primul rînd. pen haroase, precum şi petrol, tor — and familia, con de mină. Cu ei şi prin ei
taica in eco- ducerea minei, pionierii, am fost, aproape un sfert
locuitorii acestora, iernile forestieri, de pildă, la Le- tru toate magazinele - din chibrituri, lămpi, sobe, tu-
; dc informa- sînt aspre, lungi şi grele. lese, Vadu Dobrii, Poiana satele de munte pe care ccrie, săpun, apoi o gamă ortacii l-au aşteptat la de veac, tot pe primele
illiieo-idcolo- Iarna trecută este cca mai Răchiţelei şi altele, v-am le servim am asigurat hai largă de articole de încăl ieşirea din şut, din ulti locuri în întrecere. Şi-n
rtistLc : „In grăitoare dovadă în acest solicita să precizaţi ce can ne groase şi încălţăminte ţăminte şi îmbrăcăminte mul iui şut, cind florile, tot acest timp om fost
sa de pe or- sens. Dar şi cea mai plină tităţi de produse alimen pentru iarnă — căciuli, groasă. Din experienţa ier îmbrăţişările, cuvintele de mult ajutat şi înţeles de
cotor). Prc- de învăţăminte. De aici şi nii anului trecut am tras mulţumire şi felicitare i-au familie. Mi-a fost dragă
!>e ţară. Pro- învăţămintele cuvenite, s-au luminat chipul cănit de munca, mi-a iost dragă
a Btudiourl- necesitatea oa pregătirile cărbune — brigadierul
Ictice pentru iarna care se apro ÎN ATENŢIA ORGANELOR COMERCIALE depus eforturi şi strădanii mina. Şi spun oricui, cu
îal pie să se facă mai temei mai mari pentru a asigura Parei Dediu n-a putut inima deschisă : eu prin
rea fzrogra-
nic, eu toată grija, cu toa tot ce are nevoie populaţia
tă răspunderea, cunoscîn- tare au fost asigurate pen mănuşi, cismc, bocanci — din zonele respective. Aş
du-se eă unele localităţi tru ei ? apoi sobe, maşini de gătit, sublinia că numai pentru
pot fi supuse chiar şi unor — La Lelese — 2,7 tone burlane, coturi, lopeţi şi muncitorii forestieri din
eventuale izolări. zahăr, aproape două tone alte mărfuri, într-un cuvînt peri Metrul nostru de acti
— Ce pregătiri face co ulei, 4 tone de sare, 6 tone toate cele trebuitoare pen vitate am asigurat, la 31 „Prin minerit
'I I: 6,00 Ka- merţul alimentar de stat arpacaş, 1,1 tone paste tru ca rigorile iernii să nu octombrie a.c., 200 tone
1 dimineţii ;
Inca zilei iu pentru satele îndepărtate cartofi, 6 tone ceapă, 11
5.00 Iladio- din Poiana Ruscăi aflăm tone fasole uscată, două
IMrcină şi an- de la tovarăşa Felicia Mc- PREGĂTIRILE 1 DE IARNA tone rădăcinO-ase, multe m - a m a f i r m a t
onoare, llăs-
nării tovară- teşan, merceolog principal alte produse.
c Ceauşescu, la depozitul I.C.R.A Hu temeinice* Inţoaţe «tăi ile, O dovadă că anul acesta
iitn integral nedoara : comerţul de stat şi coope
85, să pregă- — La magazinele din sa ratist a acţionat mai din
planul anu- S iii toâfe ele " 1
8.00 Revista tele de munte Feregi, Me- vreme .şi mai bine organi refuza microinterviul pe minerit m-am afirmat
Curierul me- ria, Lelese, Vadu Dobrii, ■j=mseseBseeeiSE™aaii3îSBB zat pentru a finaliza pre care Gheorghe Macavei OM".
1 Buletin do Cerbăl, Poiana Răchiţelei, gătirile de iarnă în satele i-i/ solicita pentru gazeta Brigadierul Pavel De
spundem as- făinoase ; la Vadu Dobrii pricinuiască necazuri oa
10.00 Buletin Izvoarele se află deja bine — 1,1 tone zahăr, o tonă menilor. de munte sînt cantităţile de perete „Minerul" de diu, minerul care aproa
15 Tineri In- depozitate însemnate can de mărfuri ce se află în la I.M. Aninoasa. Emoţia pe trei decenii a fost
cîntccului tităţi de făină albă, zahăr, de ulei, una de paste făi Despre pregătirile de magazinele săteşti. Dar ac îl stăpinea încă şi parcă bărbat între bărbaţii mi
0 Din ţările noase, 5 tone de arpacaş, iarnă pe care le-a făcut şi
10,45 Cîntec sare, ulei, arpacaş, orez. 5 tone de sare ; 5 tone făi le continuă cooperaţia a- ţiunea nu trebuie conside era chiar supărat că nu-şi nei Aninoasa, a ieşit la
oresc ; 11,00 paste făinoase. rată încheiată, dacă se a- putea potoli tremurul din pensie. Cei care îi sti
iri; 11,05 Ra- — Aceasta dacă nc refe nă albă, două tone zahăr. flăm- amănunte de la to re în vedere că la unele
copiilor... ; 1,2 tone de ulei, 6 tone ar varăşa ee. Raveca Sicoe, glas : ,,Mi-e greu, cum mează şi-i apreciază
itate ; 12,00 rim la produsele de bază. vicepreşedinte al U.J.E.- sortimente — conserve de să nu-mi lie greu să mă vrednicia, simţul organi
iri; 12,05 Şti Dar cele de consum zil pacaş, 4,4 tone sare, o tonă legume, de peşte, sare, za despart de mină ? Doar zatoric şi demnitatea cu
ţi XX; 12,25 nic ? paste făinoase s-au asigu COOP. : hăr, rădăcinoase, varză
1 folclorului; — Atît pentru localităţi 27 de ani in adîncurile care şi-a condus briga
remieră Ra- — în total sînt asigura rat la Poiana Răchiţelei. crudă şi murată, gogonele ei mi-am aliat rostul, in- da, muncind cot ia cot
00 De Ia 1 te 22 categorii de produse Şi exemplele ar putea con le supuse izolării, cît şi şi altele — cantităţile li cu ortacii, i-au umplut
lubul invita- care să satisfacă necesită tinua, cu precizarea că în pentru muncitorii forestieri vrate nu sînt cele însorise tii la pregătiri, apoi, în
Buletin de s-au livrat cantităţile de braţele cu Hori. Felicită
lora muncii ţile de consum ale cetăţe funcţie de necesitate, de în planurile do pregătire cărbune. Şi nu oricum, rile, urările au Împrumu
!0 Cutezători nilor din satele de munte. numărul populaţiei, canti mărfuri alimentare şi ne aprobate pentru iarnă. ci aşa, minereşte, să pu
■laţă ; 16,25 Aşa că pe lingă produsele alimentare necesare pe Deci, se impun eforturi în tem aricind sta cu frun tat căldura cărbunelui pe
economice ; de bază s-au trimis maga tăţile au fost bine corelate timpul iernii. La Grosuri, continuare pentru ca toate care Pavel Dediu l-a scos
le ştiri; 17,05 în vederea satisfacerii ce tea ridicată in faţa orta la ziuă cu căldura sufle
; 17,30 Cîntc- zinelor săteşti şi conserve Şesuri, Săcărîmb, Vărmaga, măsurile stabilite să fie cilor din celelalte brigăzi
ă limb 1 * ro- de peşte, conserve de fa rinţelor de consum. Măgura, Tîrnava, Dănu- finalizate întocmai, iarna tului său.
Orelc "1; sole cu costiţă şi cîrnaţi, — Cum s-a pregătit co leşti, Viea, Runc.şor, Bătrî- să ne găsească bine pregă şi sectoare. Am avut oa
nai; i meni foarte buni în bri- LUCIA LICIU
* La- suges- produse zaharoase într-o merţul cu mărfuri indus na, în parchetele forestie tiţi din toate privinţele.
O zi intr-o gamă diversificată, ţigări, triale ? — am întrebat-o re au fost depozitate con
lultatcle tra- chibrituri şi altele. pe tovarăşa Emilia Stoia- serve, făină albă, sare, o- GH. I. NEGREA
xpres ; 23,05
-leală: 23,55—
Cînd dezinteresul tine
Incul bunului gospodar...
:nda uivigos-
-II (Patria);
mbrelă (Ar- ■ Deşi pregătirile de iarnă părea că afectează chiar
1ARA : Pie ale şcolilor şi aşezăminte munca la clasă, dar şi cu... defecţiuni
pt (Modem lor de cultură trebuiau în mai mult activitatea cul- Liftul de: la ‘ scara D,
3emion Dcj- blocul C, din bulevardul
— sala B); cheiate la sfîrşitul lunii tural-educativă. în sala
iadă (Flacă- septembrie, ele continuă mare a căminului intrăm Decebal-Deva, funcţionea
cruce (Arta să fie tratate cu superficia prin uşa din spate, deschi ză defectuos. Graţie celor
Corvinilor) ; care se ocupă de repara
Săptămîna litate, cu total dezinteres să. Soba e afară, în gră
aring) ; Su în unele localităţi ale ju dină şi • nu la locul ei. U- rea şi întreţinerea lui. con
le (Unirea); deţului. Oum altfel am pu şile dinspre hol sînt prop sumă inutil energie elec
ragonului (7 tea califiea situaţia de la tite de perete. De curăţe trică. Indiferent de Ia ce
LUPENI:
ui XX (Cul- Şcoala generală din Strei ? nie nu ne putem plînge. nivel se face comanda, ă-
:AN: Miliţia Era ultima zi a lunii oc Program de activitate, o eesta urcă întîi pînă la e-
.uceafărul) ; tombrie şi şcoala nu era firmă oare să anunţe că tajul VII şi numai după
urmele şoi-
ul); PETRI- aprovizionată cu o bucată aici s-ar afla căminul cul aceea coboară la nivelul
inune a lu- de lemn sau dc cărbune. tural, nici vorbă. Cîţiva la care este solicite
resc); ANI- Intrăm în sala destinată butuci -de lemne într-o Dovedind spirit de buni
îl d^.i 1 în magazie 2/1 m. Alăturea gospodari,, locatarii '■u se
rose); 31- claselor I—III. 20 de copii
arter s ^er- stăteau zgribuliţi. Alţii nu sînt grajdurile cooperati sizat în mai multe raiduri,
:at); BRAD: veniseră la cursuri din vei agricole dc producţie, la serviciul deranjamente
(Steaua ro iar pe gardul despărţitor al G.I.G.C.L. funcţionarea
ii ABA UZA : motive lesne de înţeles. Ca
la decolare să „primenească" cît de cît stau rufele de corp, intens necorespunzătoare a liftu
ORAŞTIE : temperatura din clasă, în colorate, ale unor „coope lui. Pînă acum, nu s-a fă
Krong-Yung văţătoarea Rozalin Marcu, ratori-! ng r i j i to ri “. cut însă nimic. Poate că
/estea unei La ieşirea ilin ultimul şut, alături de familie, dc ortaci, de conducerea minei,
1 a c ă r a) ; oare suplinea pe titulara Căminul cultural din Ba- de pionieri. Un moment unic pentru brigadierul Pavel Dediu. prezentul semnal de alar
1 : Succes Doina Baiou, deschisese u- tiz se află la şosea. Trece mă va pune capăt risipei
isa de cul- şa. „Ne e tare frig" erau multă lume prin faţa lui. de curent.
1: Burlacul
a); BRAZI: vorbele fiecărui copil ! Oa E greu să ghiceşti că aici Birocraţie...
:onale; CA- re şcoala coordonatoare şi e o instituţie. Dacă faci Şcoala populară de artă Petroşani — recirculată !
itorii (Casa Consiliul popular al ora şi ocolul ci, începi să dai
SIMERIA : din cap a ceva. Una dintre Scurt : prin adresa nr.
ieta la sat şului Călan pot rămîne 0597, din 3 mai 1985, C.M.
A: Raze pe nepăsători la glasul aces uşile din spate e mai mult instituţie fără „pretenţii"
ia) ; GHE- tor copii ? Streiul o un sat, de formă. Cîteva geamuri Deva comunică C.R.V.M.R.
I dvs. vc- clasele au sobe, iar soba sparte. Din două vitrine Do doi ani, conducerea fapt clădirea cu pricina e tedră instrumente de suflat Bucureşti — şi, spre ştiin
(Minerul). ţă, I.J.R.V.M.R. ITunedoara-
nu e calorifer care se în care îi flanchează intrarea Şcolii populare de artă Pe un adevărat conglomerat de la care predă Tiberiu Coco-
călzeşte cu apă fierbinte. doar una adăposteşte un troşani depune eforturi pen instituţii şi firme, unicat în neţ, chitară — Slama Răz- Deva — că o cantitate de
Căminul cultural Strei afiş : „La cinematograful... tru asigurarea unui proces judeţ, care se „deranjează" van, pian — Cristina Adam. 4 tone cenuşi de plumb va
trăieşte aceeaşi soartă a în zilele ... orele ... Fil instructiv-educativ care în unele pe altele şi care pînă L acestea se adaugă o fi predată de B.A.D.P.S,
aprovizionării cu .combus mul „Legenda lui Chan cearcă să fie eficient în con la urmă... uită să dea cu clasă şi jumătate de chita Deva, în loc dc U.U.M.R.
Casa de tibil. Şi în plus arată ca Ian". în cămin — resturi diţiile unei autofinanţări to mătura pe coridoare şi scări ră şi pian la Lupeni, con Crişcior.
rul satiric tale. încearcă, pentru că, Era simplu ca I.J.R.V.M.R.
Bucur;.,.i. vai de lume şi în faţa, de turtii. Combustibil ? ! -- n.n.), două clase la şcoa duse de Vasile Bogdan, şi să se adreseze noului fur
•ia mea“ — dar, mai ales, în spatele ne întrebăm dacă vine ci de fapt, procesul instructiv- la generală nr. 1, o clasă o jumătate de catedră de
ric-muzical clădirii. Perdelele încearcă neva la proiecţiile de film educativ se reduce, în ulti la teatru, cursuri externe la chitară la Deva unde pre nizor şi să încheie la timp
seu, Cori- să dea un pic de luciu pe frig, că alte acţiuni e mă instanţă, la găsirea Lupeni şi Deva. Marea ma dă Eva Munteanu. Rezulta actul adiţional la contract.
Alexandru Dar, problema se află şi
dezinteresului, dar atît. greu să se organizeze. cursanţilor, cu adevărat o joritate a cadrelor didactice te bune înregistrează cate
iLan, Rîu Despre activitate... poate în La Ruşi — cămin cul problemă, constituirea clase posedă studii medii de spe drele de la Lupeni. in plus, acum într-o a.şa-zisă fază
Ansam- lor şi pregătirea lor pentru de conciliere cu titlul de...
şi dansuri primăvară, dacă va deschi tural nou, dar oamenii pe cialitate. Nu Ie lipseşte însă aici a luat fiinţă un apre neînţelegere precontrac-
Timişoara: de cineva uşa acestui aşe oare i-am întâlnit ‘zic că mînuirea unor instrumente experienţa care face ca re ciat cenaclu artistic ale că
;eană“ — zământ de cultură. nu prea au ocazia să-i trea muzicale. Instituţie fără „pre zultatele în privinţa autofi rui evoluţii sînt aşteptate cu tuală. Este un fel de bi
eîntece şi La Călanu Mic, şcoala că pragul. Din lipsă dc tenţii", şcoala populară fiin nanţării să existe, planul de interes de publicul tînăr. rocraţie... recirculată !
e.
şi căminul cultural au un activitate. „Filmul a fost ţează pe lîngă o altă insti încasări fiind realizat, sem- Restul claselor prezintă spec improvizaţie
sediu comun. Spaţiu este mutat demult în alt sat". tuţie care se autofinanţează nalîndu-se chiar un anumit tacole doar la sfîrşitul anu păgubitoare
mai mult decît suficient în finalul acestui raid, - Teatrul de stat „Valea Jiu sold pentru această perioa lui şcolar şl nu la sfîrşitul Zilele trecute, în gospo
pentru fiecare instituţie, adresăm invitaţia Consiliu lui". în plus, şcoala nu are dă. Un fapt lăudabil, dar, fiecărui trimestru cum ar fi dăria cetăţeanului Constan
însăşi clădirea este destul lui popular al oraşului Că nici sediu propriu, fapt care, mai ales... util. ■ normal. E cam puţin. Dova tin Stoica, din Deva, stra-
ibil pentru de impunătoare, cu adevă lan, Consiliului comunal într-un fel, îi estompează Cursanţii sînt pregătiţi dă că, dacă pînă acum,
ibric 1385 : rat cea mai reprezentativă de educaţie politică şi cul da Nicolae Grigorescu, a
închisă şi menirea. Clasele pe care le pentru a dobîndi în primul Şcoala populară de artă izbucnit un incendiu, ar-
va fi aco- din sat. Dar, cum intri în tură socialistă Bretea Ro posedă sînt răspîndite pe rînd cunoştinţe şi deprinderi Petroşani obţinea rezultate zîndu-i grajdul, un şopron
3ea preci- curte, îţi dai seama că mână, factorilor culturali unde a mai rămas ceva... de mînuire a unui instru frumoase, titluri de laureat şi 2 000 kg furaje. Cauza
ormă de este slab gospodărită. Stra şi de învăţământ judeţeni spaţiu. Ca şi... drapelele u- ment muzical : două clase
va sufla în Festivalul naţional „Cîn- incendiului a constituit-o
moderat, tul de frunze căzute din să ia cunoştinţă de situa nui cunoscut personaj cara- de acordeon, pian-flaut, con tarea României", la ultima e- improvizaţia făcută Ia in
lficări izo- pomi îţi trece de glezne, ţia în oare se află pregă gielesc : 3 ia „Clubul stu duse de Francisc Sobosloi, diţie a acestei manifestări, stalaţia electrică.
rul sudic, chiar şi pe treptele clădi tirile de iarnă în şcolile denţesc", e un fel de a zi
i Ia 35—50 cu activitate de predare de cursanţii de aici n-au mai Din această întîmplare
iperalurile rii. învăţătorul se grăbeş şi aşezăimintelc de cultură ce, că, la rîndul său, acesta peste 30 ani şi, respectiv, avut posibilitatea să parti trebuie să fie trase maxi
I cuprinse te, spun oamenii, să prin în localităţile mai sus „pierde teren" în favoarea luîiana Petra; clasa de ac cipe. Să aibă vreo influen mum de învăţăminte, inter-
rade, iar dă autobuzul de ora 12 ea menţionate şi să treacă de Comitetului municipal al
între 0 şi torie, îndrumată de Ion Zam- ţă calitatea instruirii reali zicîndu-se cu desăvârşire
să ajungă mai repede la îndată la rezolvarea ei. U.T.C., care are nevoie de firescu, actor la teatrul de zate aici ? orice improvizaţie la in
Măccu. Această grabă s-ar MINEL BODEA tot mai multe încăperi (de stat ; cite o jumătate de ca B. CĂTĂLIN stalaţiile electrice.
