Page 22 - Drumul_socialismului_1985_11

-i. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 703

PRIETENIE - DRUJBA Q PRIETENIE - DRUJBA 0 PRIETENIE - DRUJBA g PRIETEN IE - DRUJBA # PRIETENIE - DRUJBA» PRIETENIE - DRUJBA
iTelev
MlPSK) kwv PRQtPTAPI DîNlOATE ŢĂRILE. UNIŢI'-VĂ» |
OAMENI, FAPTE, ÎMPLINIRI COaHfl/IUCTUHCCKUU
20.00 Tclejurn
20,20 Pe coorO
aaKflcc voltării
(color)
SOCULISMlim ÎN DONETKUL PRIETEN 20,35 Şcoala ş
lor)
20.50 Seara
sovietice
* Itinerar
Moscova
ţ Selidovo la orele revelaţiei grad. a
Uzat de
La 7 Noiembrie, popoarele Uniunii So* puternic stimulat de dezbaterea în întregul l ziuaca i
vietice prietene aniversează 68 de ani de partid, cu întregul popor, a documentelor/ IICIUI f * O-teec
_
la Marea Revoluţie Socialistă din Octom celui de-al XXVII-lea Congres al P.C.U.S.) La comitelui orăşenesc de 5 preparaţii, dar mai ales - există un circuit perma­ ruseşti
brie - eveniment epocal în istoria omeni­ , Cel de-al treilea Program al P.C.U.S. are ţ partid din Selidovo ne înfii- pe efortul cltorva zeci de nent de idei, ce exprimă * Popas la
* Muzică
rii, care a marcat trecerea de la capitalism ca obiectiv strategic fundamental desăvîr-1 nim cu oficialităţi de con­ mii de oameni. Totul pleacă nevoi bilaterale. Ne convin­ Aila Pi
la socialism. ţirea planificată ţi multilaterală a socialis-, ducere. Ca de obicei, in de la concepţia socialistă că ge primul secretar : formaţii)
Itelli şi
Partidul Comunist, Statul sovietic create mului, înaintarea societăţii sovietice spre1 ostiei de împrejurări, străi­ omul este panelul de ple­ - Ţinem o legătură foarte 21.50 Telcjurn
de Vladimir llici Lenin, du condus popoa­ comunism, pe baza accelerării ' dezvoltării ţ nilor li se înfăţişează ceea care şi de sosire in orice strirlsă cu conducerile între­ 22.00 închidcr
rele sovietice pe drumul lung ţi greu al social-economice a ţării. i ce a fost pe locurile respec­ se întreprinde. Dăm şase prinderilor in privinţa creş­ mulul.
făuririi societăţii socialiste ţi comuniste, tive, ce este şi ce proiecte milioane tone de antracit terii producţiei de cărbune
traversînd încercări unice prin proporţii, in­ Oamenii muncii hunedoreni, bucurîndu-se / sînt. De fiecare dată trăieşti pe an şi construim circa şi dezvoltarea oraşului. Am­
tensitate ţi dramatism. Puterea unită a din inimă de marile cuceriri ale Uniunii i sentimentul revelaţiei, căci 4 000 de apartamente. Pen­ bele 'aceste cerinţe se îmbi­ ifADK
muncitorilor, ţăranilor ţi soldaţilor a în­ Sovietice, adresează minerilor, sîderurgiţ- i socialismul creează pentru tru aceasta o trebuit°să dez­ nă armonios. Oraşul nu se
vins, fâcînd din Uniunea Sovietică una din tilor, chimiţtilor, tuturor oamenilor muncii i oameni condiţiile unei munci voltăm seri os ramura mate­ dezvoltă în afară, ci în in­
BUCUREŞT
forţele economice mondiale de primă mă­ din regiunea Doneţk, cu care sînt înfrăţiţi, I şi vieţi cu adevărat ome­ rialelor de construcţii. La o teriorul nevoii de cărbune. dioprogramul
cele mai calde felicitări pentru tot ce au ţ
rime. realizat in făurirea societăţii noi, împreună 1 neşti. populaţie de 91 000 de lo­ După cum nici minele nu se 0,30 La ordi.
Cea de a 68-a sărbătorire a Revoluţiei Primul secretar al comite­ cuitori avem 22 de şcoli, 39 apropie de capacităţile pro­ agricultură ;
din Octombrie are loc în condiţiile afirmă­ cu urarea înfăptuirii cu succes a marilor i tului orăşenesc de partid, grădiniţe, 700 profesori şi iectate decît pe măsura creş­ jurnal; 7,30. S
rii cu o deosebită forţă a vitalităţii socia­ obiective adoptate de partidul comunist, 1 tovarăşul luri Acbimovici Bur- învăţători şi aproape 800 de terii oraşului, cu toate dotă­ gajament dc
punzînd chcn
lismului în lume, idee ţi practică social-is- spre binele ţi fericirea popoarelor sovie- \ gas, se exprimă răspicat şi cadre medicale, 10 case de rile şi echipările necesare şuiul Nicolar
torică spre care se îndreaptă tot mai mul­ tice, al triumfului păcii ţi înţelegerii între l abrupt, cu o gestică vecină cultură şi 43 de biblioteci. unei aşezări civilizate. să indcplin
te popoare - ca izvor de descătuţare a toate naţiunile lumii. J aricind cu patosul, fără oco­ Intre comitetul orăşenesc Intilnirea cu oficialităţile planul pe 191
tim temeinic
energiilor populare, de libertate ţi progres. In pagina de faţă vă prezentăm citeva i lişuri unde este vorba de de partid şi sovietul orăşe­ crasuilui a fost tonică şi re­ lui viitor ;
Printr-o coincidenţă fericită, marea ani- din realităţile văzute de un redactor al zia- ţ greutăţi. nesc, pe de o parte şi cele velatoare. Primul secretar, presei; 8^0 1
versare se desfâţoarâ într-o perioadă de rului nostru, într-o vizită efectuată în pri- l — Oraşul se află în plină 7 mine şi 5 preparaţii - ca ceilalţi tovarăşi din condu­ lodillor ; 9,00
ştiri; 9,05 Ră
larg avînt comunist în Uniunea Sovietică, măvara acestui an în regiunea Doneţk, ’ dezvoltare — ne spune el. Se să ne referim doar la uni­ cerea oraşului, precum şi cultâtorilor;
clădeşte pe cele 7 mine şl tăţile de bază ale oraşului ziariştii gazetei locale, ne-au dc ştiri; 10,
clădit, parte cu parte, o formaţii fol<
Armonii cora
imagine clară a vieţii şi ietin de ştiri;
în zi de subotnic muncii unui oraş în plină copiii Soarel
dezvoltare şi afirmare socia­
blicitate; 12,0
listă. ştiri; 12,05 1
La Makeevka vizităm o fi- tînăr, ne spune că unitatea folclorului; 1
'alură relativ nouă tocmai se numeşte ,,AI XXVI-lea tchnico-ştiinţ
Avanpremier
vtr-o zi de sîmbătă, din Congres al P.C.U.S.", pentru 13.00 De la
rreajma sărbătoririi zilei de că în în.tîmpinarea lui a fost întreprinderea minieră Club univers
lcf -,de ştiri
naştere a lui Vladimir lirei. pusă în funcţiune, tar-acum „Rossia" se află pe teri­ ci plar
Era chiar declarată zi de are o producţie anuală de toriul oraşului Selidovo. ne. zică
subotnic comunist. Întreaga 66 milioane ruble, materia Aiioi, ca la mineri, se dis­ gazeta tcom
fabrică îmbrăcase straie de primă, bumbacul, fiind adus cuită deschis, prieteneşte. Buletin dc ş
litica noastri
sărbătoare. Portretul lui Le- din republicile unionale su­ Rugăm pe directorul mi­ păr şi te cint
nin, aşezat pe frontispiciul dice. nei să ne facă o descrie­ 18.00 Orele se
clădirii, ' este încadrat de Aflăm lucruri interesante re a minei şi ne-o face dlojumal; >*
ascut tătorlloi
ir apele roşii şi flori. cu privire la mişcarea idei­ prompt. Ni se • înfăţişea­ gestia dv.; i
In secţii - o zi obişnuită lor tehnice şi organizatorice. ză o mulţime de cifre a- tr-o oră;-22
şi totuşi deosebită de lucru. Una dintre aceste idei se testînd stadiul dezvoltării muzicală; 2!
1
ietin :1c şti
Femeile supravegheau liniş­ numeşte jocul perfecţionării minei, capacitatea pro­
tit mersul maşinilor pe care profesionale şi Constă în fap­ iectată, producţia la zi,
aşezaseră cu grijă flori şi tul că, rînd pe rînd, un a- productivitatea, numărul
fanioane roşii. Spaţiile din­ numit număr de muncitori, total al muncitorilor, gra­ - H l W E P
tre maşini erau brăzdate de maiştri, tehnologi etc. înlo­ dul de mecanizare şi mul­
cuiesc pe cîte o săptămînă
panglici multicolore. In fie­ cadrele de conducere, inclu­ te altele. DEVA: Ui
care secţie se afla amena­ siv pe director. Aceste cadre cuză (Patria
lui Tom sav
jat un colţ Lenin. Aici gă­ vin la lucru, dar funcţiile şi tea lui Joe
seai o masă îmbrăcată în­ atribuţiile conducerii sînt e- ta); HUNEI
tr-o faţă curată, frumos căl­ xercitote de cei numiţi pe . n donc în Egi]
sala A) ; A
cată, pe care se afla bustul acea perioadă. E drept în­ Rossia' baticli — se:
sau portretul făuritorului pri­ să că şi cei aleşi pentru o dern — sal
mului partid comunist şi al astfel de răspundere trebuie de zăpadă (I
mer contra
primului stat al muncitorilor să întrunească reale calităţi mina cu 120 ta — Castei
şi ţăranilor. lor); PETRi
de conducere, precum tot tămina neb
Intre secţii, echipe şi oa­ atit de adevărat este că a- ring); Zbor
meni se desfăşura o foarte ceste calităţi - după cum de naţionalităţi nirea' ; Prc
activă întrecere pentru de­ spune directorul - se for­ Şcoala lui Beregovoi gor Ui (7
NI:
M
I
păşirea sarcinilor de plan. mează, pentru că nici direc­ lOi .zii (Ca
De la staţia de radîbficare torii nu s-au născut direc­ CAN : San
a fabricii, se transmitea în tori. Cu sprijinul colegilor de lui Gheorghi, citeva ţesă­ lului. spre zona posibilului, Malayeziei
permanenţă muzică, iar din Ludmila Andreevna Semio- la „Enakievsckii raboci" turi cu imagini din natură, a afirmării omeneşti. Din descrieri în des­ LONEA: Pe
mului (Mini
oră în oră - rezultatele în­ r.ova - secretar al comitetu­ vizităm şcoala generală nr. făcute şi donate şcolii de Copil, sau om matur, in­ crieri ni se spune de unde LA: A 8-a
trecerii, proporţia îndeplini­ lui raional de partid — ne 39 din Enakievo. însăşi mama cosmonautu­ trat în această clasă de şi oum se recrutează for­ mii (Munci
rii planului în toate secţiile. spune că încă din faza de — De ce această şcoa­ lui. Se află aici şi o tablă şcoală, simt şi trăiesc chiar ţa de muncă, cum se CÂNI: Nick
detectiv (Rcl
Era o atmosferă tonică de concepere şi proiectare a fi­ lă ? întrebăm. de şah donată şcolii de un dacă cu intensităţi şi adîn- califică aceasta şi cum Vară scurta
şie)
;
E
lucru, de dăruire. laturii s-a avut în vedere ca­ — Veţi vedea. Este şcoa­ fost coleg de şcoală şi cimi diferite, aceleaşi sen­ se. lucrează pentru stabi­ Moartea vin
Directorul întreprinderii, to­ racterul ei feminin, fiind do­ la ce poartă numele unuia multe, multe alte lucruri, timente, in care se îngînă lizarea ei. (Minerul) ; !
varăşul Vladimir Alexandro- tată cu tot ce presupune a- dintre primii cosmonauţi toate avind darul dezvălui-, aprecierea şcolii faţă de — Este un complex de Vulcanul (T
(Flacăra) ;i
vici Mafojilenko, un bărbat ceasta. sovietici de după furi Ga- rri unor intimităţi emoţio­ cei care se dovedesc oa­ probleme — ne spune di­ BAI : Succ
garin, anume - Gheorghi nante. meni de primă mărime în rectorul — la rezolvarea (Casa de ee
Beregovoi. In şcoala lui Beregovoi muncă, prin muncă şi, în cărora sîntem ajutaţi de TEG : Buri
l
(Dacia); B
Beregovoi s-a născut în
intri în două universuri —
Enakievo sau legămîntul acest oraş, aici a făcut al şcolii, cu tot ce înseam­ egală măsură pentru efor­ comitetul orăşenesc de Nemuritorii
mc
person:
partid şi sovietul orăşe­
tul de a perpetua valori
clasele primare şi s-a ridi­ nă - şi al înaripării copi­ umane reale. nesc, precum şi de orga­ tură); SIM1
şl Julieta îl
cai ca om cunoscut azi în
cu revoluţia întreaga lume. Este de două nizaţiile de masă. Dezvol. şui); ILtA!
tarea minei merge mînă
ext.rat.erestr
ori Erou al Uniunii Sovie­ în mină cu cea a oraşu­
Enakievo — azi un oraş de muncitori se angajează tice, deputat in sovietul o- lui, una depinzînd de
n plină dezvoltare şi în­ să producă 6 milioane pu­ răşenesc pentru a treia alta. Cei mai mulţi oa­
florire, cu o populaţie de duri de fontă (1 pud = 16 oară. meni provin din Novo- H2E
peste 200 000 locuitori — kg) şi 4 milioane puduri Intrăm in şcoală, unde grodovka şi împrejurimi,
• Orăştic.
îi cunoaştem întîi prin de laminate, iar împreună directorul ne furnizează un alţii — veniţi din armată. tură. Ansai
confraţii de Ta ziarul „Ena- cu metalurgiştii de la uzi­ _ noian de informaţii privi­ — Dacă tot vorbim de­ tece şl da­
kievskii raboci", care ne-au nele din Petrovka, Ma- toare la viaţa şi activitatea spre locurile de prove­ tul" elin Tir
furnizat o seamă de date keevka .şi Doneţk să rea­ cosmonautului. Sîntem con­ nienţă a oamenilor noş­ ra bănăţear
col de c!n:
şi fapte ce atestă tradiţia lizeze o producţie totală de duşi, apoi, ia parterul şco­ tri — intervine secretaţii] populare i
revoluţionară a oamenilor 20 milioane puduri de me­ lii, intr-o încăpere mare. comitetului de partid al sîrbeşti.
de acolo. tal. Este un muzeu al cosmo­ nvinei, tovarăşul Alexandr
Scrisoarea a fost dusă la nauticii, alcătuit cu mijloa­ Nicolaevid Dolhobrod —
Apoi, vedem o parte a Moscova şi înmînată- lui ce şcolare. Adică fotogra­ vă putem spune că la
oraşului de mineri, met-a- Lenin de directorul coor­ fii şi diverse obiecte. Pe mina noastră lucrează 120 VRE
lurgişti, al lucrătoarelor donator al Uniunii Oţelu­ un perete scrie: „Şi voi de naţionalităţi ale U-
din industria uşoară şi a lui de Sud, Ivan Ivanovici puteţi deveni cosmonauţi", nîunii Sovietice. Însuşi di­ Timpul pi
materialelor de construc­ Mejlank. iar mai jos, pe un stativ, rectorul minei, Mirumean azi, 7 noi
Vremea se
ţii etc. AMturi de acest panou, sînt expuse mai multe lu­ Gri gări Merii kovici, este rui va fi
Intr-o piaţă largă întîl- cu valoare de document cruri care incită interesul de naţionalitate armeană. Vor cădea
cu caraetei
nim un panou Uriaş ou un istoric, sculptorul I. V. Ki- oricărui copil. ' Printre ele Cu toţii vorbim însă ace­ care se vo
text încrustat cu galben. seliov a creat chipul băr­ se află cravata de pionier eaşi limbă — cea a mun­ arie, devei
Rugăm, şi ni se traduce bătesc al unui muncitor şi alte obiecte cu care Be­ cii, înţelegerii şi stimei Vîntul vo i
acest text de-a dreptul e- turnînd o probă de fontă. regovoi a „călătorii" în reciproce. cu intensif
re, pînă li
moţionant. In esenţă este Aceste două imagini alătu­ Cosmos. De asemenea, poţi din vest, n-
un angajament pe care şi rate îţi sugerează cu o rară vedea citeva lucruri a că­ peraturile
cuprinse îi
l-au luat metalurgiştii din forţă un adînc legămînt ror prezenţă iţi creează o iar cele n
Enakievo, printr-o scrisoa­ al enakievenilor pentru reală emoţie. Un album Pagină realizată de 5 şi 10 gra
re adresată lui Lenin, în cauza Revoluţiei din Oc­ cu fotografii din copilăria Elevi Ia Muzeul de artă din Doneţk. CORNEL ARMEANU ţă diminec
anul 1921. Detaşamentul tombrie.