Page 25 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 25
CIICDPIA CIEPTDIPÂ SĂ PB0DUCEM ciT MAI multA !
LNCnUlA tLCUimUM S-0 ECONOMISIM PE TOATE CAILE!
Eforturi intense pentru
creşterea puterii pe uzină
Urgenţa urgenţelor pen socotit în ore. Ce mai tre caci, sudorii losif Hor va 6
tru enorgoticicnii de la buie făcut ? şi Ludovic Cszerva lucrea
Paroşcni este la această — Să terminăm zidăria ză intens la remedieri. La
oră finalizarea lucrărilor refractară şi cea de izola noapte cazanul va fi re
de reparaţii la cazanul nr. pus în funcţiune, iar pu
ORGM fll COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. 1 din cadrul grupului nr. ţii termice, să încheiem terea pe uzină va creşte
4, asigurarea condiţiilor ultimele probe tehnologice la 150 MW. Hoţărîrea în
Şl Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N pentru funcţionarea Uzinei de ' blocaje şi acţionări în tregului nostru colectiv
la capacitate. Referitor la este de a produce cît mai
------------------------ —-----:-----— ----------------------------------:--:-- ----------- stadiul de execuţie a ăces- multă energie electrică, să
:
4 pagini — 50 bani
Anul XXXVII, nr. 8 704
Anul XXXVII, nr. 8 704 VINERI, 8 NOIEMBRIE 1985VINERI, 8 NOIEMBRIE 1985 4 pagini - 50 ban tei reparaţii, la lucrările LA U.E. PAROŞENI ne sporim continuu eficien
ţa economică în produc
care mai trebuie realizate,
Gheorghe Dinea, inginerul ţie. De fapt, sînt preocu
şef al Uzinei electrice Pa- camera termică. Celelalte pările noastre dc zi cu zi.
Cîtevă cifre‘convingătoare i
0 întrebare: cum poţi deveni fruntaş ? roşeni, ne-a declarat: lucrări nu condiţionează faţă de aceeaşi perioadă a
—- Acum, deosebit de punerea în funcţiune. anului trecut, în 1985, la
important este ca totul să — Astăzi, 7 noiembrie U.E. Paroşcni s-au produs
Şi mai multe răspunsuri aflate la mina Lom decurgă conform planifi a.c., cu ce putere se func în plus 81570 MW, consu
mina Lonea
cării pe fiecare operaţie în ţionează ? mul propriu de energie p-
parte. Se munceşte cu ma — 110 MW. Am fost ne
lin miner Va catedră! Lonea a reuşit să se insta- tează nemotivat, le-amLonea a reuşit să se insta tează nemotivat, le-am de lcctrică a fost redus cu
Un miner la catedră!
Pentru mulţi dintre noi leze în 1985, detaşat — cu monstrat că abatajul nu ximă răspundere, urmă- voiţi să oprim cazanul 4, 2 063 MW, iar la combus
este un tablou mai greu o producţie suplimentară admite. dragoste cu jumă rindu-se riguros de către de la grupul 4, pentru o tibili convenţionali s-pu e-
de imaginat. Cu toate a- de peste 10 000 tone — în tăţi de măsură. Respecta specialişti calitatea lucră defecţiune. Formaţiile din cononiisit 3 935 tone.
cestea, şefii de brigadă de la [nuntea întrecerii socialiste rea programului de lucru rilor efectuate. In prezent subordinea maistrului Ion
I.M. Uonca pot fi văzuţi de desfăşurate în Valea Jiu la front — prin participa se fac probe tehnologice Cirstea, echipa de lăcătuşi (Alte relatări în
seori în postură de profe lui. „Din învăţătură —• ne rea fără întrerupere la o- cu motoarele de antrenare pag. a ,11-a)
sori. ‘ „Calificarea, pregăti relata minerul şef de bri relc zilnice ale muncii — a agregatelor auxiliare şi condusă de Dragomîr Lu-
rea rapidă pentru cărbune gadă Grigore Mîndruţ, sec este prima literă din le se continuă montarea ca
a oamenilor încadraţi la torul IV — derivă şi alte gea noastră a minerilor. nalelor de transport aer
mina noastră — ne decla multe mijloace pentru creş Ceea ce nu ai scos azi din rece şi cald, a gazelor de
ra Ilie Păducei,, secretarul terea extracţiei de cărbu mină, nu mai poţi scoate ardere. Ritmurile actuale OAMENI A! MUNCII, CETĂŢENI !
mîine. Sau dacă reuşeşti, de execuţie ne dau garan
înseamnă că te-ai supus ţia că peste două zile vom ÎN ÎNTREPRINDERILE ÎN CARE LUCRAŢI Şl
la eforturi de oare puteai aprinde focul pentru usca
să te scuteşti singur, prin- rea zidăriei, urmând să ACASĂ DOVEDIŢI UN ÎNALT SPIRIT GOSPO
tr-o muncă ritmică- şi or
donată. Prin disciplină. A- trecem, în continuare, la DĂRESC, PENTRU REDUCEREA CONSUMULUI
cum, în brigada noastră spălarea liimică a caza
c
schimburile se predau din nului si punerea lui în • DE ENERGIE ELECTRICĂ Şl EVITAREA ORICĂ
conîitetuiui de partid al ne. In primul rîrid, ordi mers. Şi sînt cazuri cînd funcţiune.
întreprinderii — reprezin nea şi disciplina la fron se suprapun ; atunci cînd — Momentul pornirii se REI RISIPE !
tă o cale sigură pentru tul de lucru. Toţi ortacii, schimbul care trebuie să apropie vertiginos, este
sporirea producţiei de căr şi mai ales cei noi, trebuie iasă din şut mai rămîne
bune. De aceea, abatajele să simtă şi să priceapă bi pentru terminarea opera
s-au transformat într-o ă- ne că abatajul îi vrea nu ţiilor auxiliare din cadrul
devărată şcoală : cunoştin mai pe bărbaţii adevăraţi. ciclului productiv ■ alege Măsurile întreprinse — garanţia
ţele; teoretice predate la Dacă unul mal fuge de la rea sterilului, efectuarea
suprafaţă de specialiştii. mină să nu creadă că el poditurii, terminarea răpi
minei se transformă în de a părăsit abatajul. Din con rii, lungiri sau scurtări de bunei desfăşurări a stabulaţiei
prinderi practice concrete tră. frontul de lucru, căr transportoare şi instalaţii
— cea mai importantă la bunele nu l-a acceptat!”. anexe cte. Ferma zootehnică a Coo — Desfăşurarea în bune porumb şi, 2 600 tone siloz,
tură a învăţăturii — la fron — Cum se prezintă, din Lunga şi frumoasa condiţiuni a stabulaţiei
la care se va adăuga şi
perativei agricole de pro
turile de lucru, prin grija acest unghi frumos de ve pledoarie pentru disci ducţie din Sîntandrei se 1985/1986 —- arăta Aronim sfecla furajeră.
minerilor şefi de brigadă. dere, brigada lui... Mîn- plină ’ a interlocutoru numără, atît din punct de Oco.ş, preşedintele coopera Tot finul s-a adunat şi
lui are la nivelul sectoru
In anul acesta, 208 oameni druţ ? lui IV, din care face par vedere al strădaniilor ce tivei — ne-a preocupat în transportat din cîmp şi
au urmat cursurile de ca — Am 60 de oameni şi te , o recompensă tot atît se depun, al ordinii şi dis ycel mai înalt grad. Dc pus în fînar sau în şire
1
lificare şi, putem spune, lucrăm în abatajul frontal de splendidă : un plus „la ciplinei c caracterizează aceea am acordat o aten bine clădite. In prezent —
e
au absolvit cu bine şcoa 33, un abataj cu susţinere zi" de peste 22 000 tone de activitatea dc aici, cît şi ţie maximă recoltării la cum ne spunea Mihai Po-
la. muncii". metalică individuală. Am cărbune ! Despre alt argu ,prin prisma rezultatelor ce timp a furajelor şi depozi pescu, inginerul şef al uni
Am stabilit aşadar una făuut front comun împotri ment al locului fruntaş o- se obţin printre fermele cu tării lor în aşa feJ îneît tăţii — se munceşte la tă-
din metodele prin care I.M. va color care mai absen- MARIN NEGOIŢĂ realizări de seamă. Cum
este pregătită acum pentru
(Continuare în pag. a 2 a) iernarea animalelor ? ’REGĂTIRILE DE IARNA
Cu prevederile pe cincinal depăşite temeinice, în toate localităţile,
Secvenţe de muncă
Colectivul de muncă al contribuţie meritorie Ia
li.G.C.L. Ilaţcg se în acest succes şi-au adus-o la U.U.M.R. Crişcior în toate sectoarele de activitate
scrie cu rezultate notabile echipele conduse de. Va-
în realizarea prevederilor silc Milodeanu, Petru să evităm deprecierea a-
actualului cincinal, pînă Zepa şi. Cornel Drăgoi. cestora. în vară şi în toam ierea cocenilor de pe ulti
la începutul acestei luni între lucrările mai im nă am strîns din câmp tot mele cinci ha, lucrare ce
conscmnînd o depăşire de portante efectuate amin o efectuează mecanizatorii
ceea ce poate fi folosii în loan Tiliban şi Ioan Faze-
7 procente, cele mai mari tim şi conducta de ali hrana animalelor. . caş. Cocenii sînt tocaţi şi
avansuri obţinîndu-sc la mentare cu apă a oraşu — Ce cantităţi, de fura administraţi, în amestec
prestări construcţii. O lui. je prevede balanţa fura cu tăiţei de sfeclă, în hra
jeră şi ce s-a depozitat na animalelor. Recoltarea
pînă acum ? sfeclei furajere s-a înche
— Necesarul pentru sta- iat şi se execută acurn
Adunările generale ale oamenilor muncii bulaţia viitoare prevede transportul acesteia cu că
— expresie a democraţiei şi autoconducerii 600 tone fibroase, 875 tone ruţele şi mijloacele meca-
grosiere şi 2 600 tone su
muncitoreşti culente. Pînă acum am pus TRAIAN BONDOR
la păstrare 610 tone fîn,
1 000 tone paie şi coceni de (Continuare In pag. a 2-a)
Implicare permanentă în scopul
Sănătatea, munca siderurgiştilor — la cele
asigurării fondului de marfă, llcă Matei, colegii săi de muncă ar 11 avut de spus mai
Uzina de utilaj minier Crişcior. Despre strungarul Cos-
multe, însă, concis, ele se pot exprima în realizarea conse mai înalte cote de grijă şi atenţie
ridicării calitative a servirii cutivă a sarcinilor in proporţie minimă de 108 la sută în In urmă cu o anumită siderurgişţilor mese bune,
tic care lună.
Adunarea generală a re denţă cauzele care au in perioadă de vreme, ziarul consistente şi la iarnă, în
prezentanţilor oamenilor fluenţat negativ desfacerea nostru critica aspecte le tot timpul.
muncii de la Cooperativa în unităţile comerţului cu gate de modul in care erau •— Aveam atunci doar
de producţie, achiziţii şi mărfuri industriale, cît şi rezolvate unele probleme 50 de porci — îşi aminteşte
desfacerea mărfurilor din în cele de alimentaţie pu sociale în secţiile, atelie- tovarăşul Adrian Surd, şe-
Orăştie s-a desfăşurat blică.' Nu au fost scoase
într-un spirit de ana întotdeauna la vânzare toa PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE
liză exigentă a minu te mărfurile din maga?ii-
surilor din activitatea le de mînă, s-a manifestat
' cooperativei. Au fost dez uneori pasivitate în servi role, uzinele C.S. „Victoria" ful cantinei, un lucrător
bătute problemele majore rea cumpărătorilor, iar li Călan. Porneam atunci, ca harnic, întreprinzător, ini
ale întregii activităţi, cele nele lucrătoare au vîndut şi acum, de la cantina si mos. Cu sprijinul consi
privind întărirea ordinii mărfuri cu suprapreţ — derurgiştilor. Criticam slaba liului oamenilor muncii, al
şi disciplinei în toate sec aspecte întîlnite la maga-" atenţie care se acorda gos comitetului de cantină,
toarele. zinul „Palia". podăriei anexe, faptul că gospodăria anexă a fost
Deşi s-au depus eforturi, Sub.plan s-au situat ce numărul porcilor scăzuse pusă la punct. Avem în
planul de desfacere a fost le două magazine de măr mult, iar starea fiziologică, gospodărie 150 de porci şi,
realizat doar în proporţie furi cu preţ redus, unita a celor existenţi era în în curînd, vom avea 300.
de 99,2- la sută. Darea de tea mic-gros, alimentara cumpănă. Am revenit să Pentru mesele siderurgişti
seamă şl participanţii la nr. 17, unitatea de desfa Sectorul turnătorie ai Uzinei dc utilaj minier şl repa vedem cum stau lucrurile lor — peste 1500 pe zi
dezbateri, între care Ele cere a produselor lactate, raţii Crişcior. Topltorul 'Băjor Baltă pregăteşte o nouă şar acum, în prag de iarnă, am asigurat cămara canti-
na Ştefan, Remus Dara, ESIERA ŞINA jă de fontă la cuptorul cu axe de 1,5 tone. cînd pregătirile se cer fă GH. I. NEGREA
Viorica Poleaeu, Gheorghe Foto NICOLAE GHEORGHIU cute cu şi mai multă te
Ştire ş.a., au scos în evi- (Continuare în pag. a 2-a) meinicie,' pentru a asigura (Continuare in pag. a 2-a)
î
