Page 29 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 29
CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
A M ® PfigLETAftl PIN TOATE TĂA}L£. DNIŢ1-VÂ!
D E C R E T
pentru convocarea Marii Adunări Naţionale
In temeiul articolului 54 din Constituţia Republicii Socialiste România, i
S O C I A L I S M U L a celei de-a IX-a legislaturi în ziua de 15 noiembrie 1985, ora 10. t e a z ă i
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România d
r
e
c
e
Articol unic. — Se convoacă Marea Adunare Naţională în a doua sesiune,
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. NICOLAE CEAUŞESCU
1 Şl Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N ■ preşedintele Republicii Socialiste România
Anul XXXVII, nr. 8 705 SIMBATA, 9 NOIEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani
SÂ PRODUCEM ClT MAI MULTĂ!
ENERGIA ELECTRICA
Şedinţa Comitetului Politic S-0 ECONOMISIM PE TOATE CAILE'
Executiv al C.C. al P.C.R. A început acumularea apei în barajul
Stib preşedinţia tovarăşului Nieolac ţie, sporirea avuţiei naţionale şi ridicarea,
Ceauşescu, secretar general al Partidului pe această bază, a nivelului de trai, ma
terial şi spiritual, al poporului, creşterea
Comunist Român, vineri, 8 noiembrie, a gradului general de bunăstare şi civili uzinei hidroelectrice de la Ostrovu Mic
avut loc şedinţa Comitetului Politic Exe
cutiv al C.C. al P.C.R. zaţie al întregii ţări.
In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Comitetul Politic Executiv a stabilit ca Putem spune că ieri a terioară, cind apele Riu- zestrea energetică a ţării.
Executiv a analizat RAPORTUL CU PRI Proiectul planului naţional unic de dez început adevărata numără lui Mare au fost deviate „Nu putem menţiona aces
VIRE LA PROIECTUL PLANULUI NA voltare econoinico-socială a României în toare inversă pînă ta pu peste barajul deversor, in te rezultate, fără să amin
TIONAL UNIC DE DEZVOLTARE ECO- anul 1986 să fie supus dezbaterii Plena nerea în funcţiune a uzi tr-un interval de trei săp- tim şi formaţia condusă de
NOMICO-SOCIALÂ A ROMÂNIEI ÎN rei C.C. al P.C.R. nei hidroelectrice de la fămîni, peste 100 000 mc Vâslie Ulici, oameni har
ANUL 198G. în continuare, Comitetul Politic Exe Ostrovu Mic, primul obiec de balast au fost rostuite nici care au realizat tur
, Comitetul Politic Executiv a subliniat cutiv a analizat RAPORTUL PRIVIND tiv de pe amenajarea hi in ultima porţiune a digu nările de betoane la peree,
că întreaga activitate de elaborare a Pro ÎNDEPLINIREA PLANULUI PRODUCTI droenergetică de pe Riu lui, iar 800 mp de pereu formaţia condusă de Şte
iectului de plan s-a desfăşurat sub îndru VITĂŢII MUNCII IN INDUSTRIA REPU Mare. Începerea acumulă au fost pregătiţi pentru a fan Bal, care a efectuat
marea directă a secretarului general al BLICANĂ, CONSTRUCŢII-MONTAJ SI rii apelor în „căuşul" nou primi „botezul" apelor. S/ni izolaţiile la dig şi, pentru
partidului, preşedintele Republicii, tova TRANSPORTURI, ÎN PERIOADA 1 IA lui lac marchează finali cifre care semnifică efortul că acumularea nu putea
răşul Nicolae Ceauşescu, care, examinîn- NUARIE — 30 SEPTEMBRIE 1985. Din zarea lucrărilor de ame constructorilor de la Antre începe fără închiderea ba
du-1 în mai multe etape, a orientat lucră datele prezentate rezultă că deşi nivelul najare a pereelor pe dig priza de construcţii hidro rajului deversor la cota
rile de fundamentare a acestuia în direc productivităţii muncii în primele nouă şi, mai ales, de închidere energetice Păclişa, brigada 462,50 m (peste nivelul
ţiile determinante pentru progresul dina luni ale anului a înregistrat o creştere, şi înălţare a malului drept 1 Ostrovu Mic, puternic mării), un aport deosebit
mic al economiei naţionale şi înfăptuirea totuşi, o serie de ministere economice nu al digului. După etapa an mobilizaţi pentru a spori au avut dulgherii con
neabătută a hotărîriior Congresului a) au realizat în întregime prevederile de duşi de Gheorghe Compot
• XlII-lca al P.C.R. privind dezvoltarea eco- plan în acest domeniu. Criticînd sever şi fierarii-betonişti din for
nomico-socială a tării în perioada 1986— această situaţie, secretarul general al maţia lui Aurel Burlacu" —
1990. partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a ne spune adjunctul şefului
Proiectul de plan pe 1986 — primul an cerut ministerelor economice şi organelor de brigadă, inginerul llie
al viitorului cincinal, — prevede conti de sinteză să ia măsuri hotărîtc pentru Bota.
nuarea procesului de dezvoltare intensivă recuperarea, în cel mai scurt timp, a ră- lată că prin eforturile
a industriei, agriculturii, a celorlalte ra mînerilor în urmă în acest domeniu şi constructorilor şi mentori
muri ale economiei naţionale, lărgirea ba pentru asigurarea 'tuturor condiţiilor în lor de pe Riu Mare, o dată
zei energetice şi de materii prime, mobi vederea creşterii substanţiale a produc cu acest moment s-a a-
lizarea mai puternică a tuturor resurselor tivităţii muncii în toate ramurile econo propiat şi mai mult ziua
existente, ridicarea substanţială a gradu miei naţionale, la nivelul stabilit prin cind pe amenajarea hi
lui de valorificare a materiilor prime, ma Plan. In mod deosebit s-a cerut să se ana droenergetică de aici se
terialelor, combustibililor şi energiei elec lizeze, în toate ramurile, modul cum se va aprinde prima „stea".
trice; îmbunătăţirea nivelului tchni şi aplică acordul global, cum se respectă Turbina hidroagregatului nr.
c
calitativ al produselor, diminuarea consu prevederile legale privind normarea per 1, aliată acum in faza de
murilor şi a cheltuielilor de producţie, sonalului din unităţile economice, întări vopsire, va primi peste 12
utilizarea cu maximum de randament a rea spiritului de răspundere, a ordinii şi zile îmbrăţişarea apelor.
fondurilor de investiţii, sporirea mai ac disciplinei în producţie, în organizarea şi Pînă atunci, nivelul şi la
centuată a productivităţii muncii, extinde conducerea activităţii economice din între cul de acumulare trebuie,
rea exporturilor şi reducerea importuri prinderi. în legătură cu aceste probleme după .graficele elaborate,
lor, creşterea susţinută a eficienţei econo a fost subliniată necesitatea ca. Ministe să atingă o diferenţă mi
mice, întărirea autoconducerii şi autoges- rul Muncii, Ministerul Finanţelor, orga nimă de 8 metri faţă de
tiunii cconomico-financiarc. Proiectul de nele financiar-bancare, C.S.P.-ul şi alte paletele turbinei. Atunci va
plan pe 1986 se întemeiază pe studiile şi organe de sinteză să-şi îmbunătăţească avea loc ultimul eveniment
programele privind dezvoltarea cercetării premergător punerii efecti
ştiinţifice şi extinderea susţinută a pro simţitor activitatea, asigurînd respectarea ve in exploatare, cind tur
gresului tehnic în toate sectoarele econo riguroasă, de către fiecare minister, cen bina nr. 1 va intra în proba
miei. El creează, -totodată, condiţii pentru trală industrială şi întreprindere a tutu de funcţionare de 72 de ore.
dezvoltarea corespunzătoare a bazei ma ror prevederilor şi normelor legale pri Aşadar, nu peste multă
teriale a învăţămîntului şi a celorlalte ac vind creşterea productivităţii muncii şi a
tivităţi social-culturale, ocrotirea sănătă eficienţei economice. S-a cerut ca în toato vreme aici, ta Ostrovu Mic,
primele cantităţi de ener
ţii, pentru îmbunătăţirea organizării teri ministerele economice, inclusiv în minis- gie electrică, smulse din
toriale şi a sistematizării localităţilor, con- terele şi organele de sinteză, să se ana unda vijelioasă -a Riului
tinuînd astfel" procesul de ridicare eco- lizeze cu exigenţă şi răspundere modul în Mare, vor pulsa în siste
nomico-socială a tuturor judeţelor ţării. care se realizează sarcinile de plan în mul energetic haţional.
S-a apreciat că realizarea prevederilor domeniul productivităţii muncii şi să so
de plan pe anul 1986 va asigura dezvol NICOLAE GHEORGHIU
tarea în continuare a forţelor de produc (Conlinuore in pag. o 4-a)
în continuarea raiduri care se obţine zilnic este
lor noastre prin fermele Se impun măsuri energice, răspundere maximă sub potenţialul vacilor a-
zootehnice yizînd modul în flate în lactaţie.
care sînt efectuate pregă pentru pregătirea unei stabulaţii optime C.A.P. Uia. Iată cum se
tirile pentru iarnă şi felul prezintă situaţia Ia ferma
în care se acţionează în zootehnică de aici. Efec
vederea realizării produc şi creşterea producţiei de lapte tivele— total, matcă şi vi
ţiei de lapte planificate, a ţeii — planificate nu sînt
celorlalţi indicatori, am realizate. La furaje se în
test prezenţi joi, 7 noiem pentru viţelelc de repro lapte derivă direct din re Bacea doi oameni plătiţi sit ordine şi, cc-i mai im registrează un deficit faţă
brie, în unităţi agricole ducţie, care dispune de o zultatele slabe obţinute în să efectueze însămînţări portant, nutreţuri îndes de necesar dc 136 tone la
din comuna iiia. linie de furajare modernă, domeniul însămînţării ar artificiale? De asemenea, tulătoare la toate sortimen fibroase şi un plus de 180
A.E.I. Ilia-Bacea. La a- la padoc, în aer liber. Şi tificiale. De aceea, adre medicul epitozoolog al com tele, dacă vitele au o sta tone la grosiere şi 150 tone
ceastă dată, unitatea are celelalte adăposturi au fost săm O.J.R.S.A, Deva, tehni plexului trebuie să-şi ia re fiziologică bună, sînt cu la suculente, care sînt în-
asigurate furajele în sorti pregătite pentru stabulaţie. cienilor de la punctul de în serios atribuţiile şi să rate, credem că. şi în .curtea silozatc — preciza ingine
mentele şi structura pre O singură excepţie: încă fermei se poate menţine rul Cornel Duţ, şeful fer
văzute, la nivelul necesa se efectuează reparaţiile la mai multă ordine şi, cură mei — în cantitate de 1 450
rului stabilit prin balanţă. canalele de evacuare a de PREGĂTIRILE DE IARNA ţenie. Care este situaţia tone. Adăposturile sînt pre
Remarcăm că acestea sînt jecţiilor şi instalaţia de efectivelor ? Cel total este gătite din toate punctele
depozitate în condiţii co furnizare a căldurii. Lu temeinice, în toate localităţile, depăşit, matca este deo de vedere pentru primirea
respunzătoare, gospodărite crarea va putea fi finali camdată sub nivelul pre animalelor în stabulaţie.
ou spirit de răspundere, zată în două, trei zile ■— în toate sectoarele de activitate vederilor anuale, clar — Ar trebui menţinută ceva
ceea ce no permite să a- asigură Dimitrie Ioschici, ne asigură inginera Vio fe mai multă ordine în baza
preciem că nu vor fi pro directorul asociaţiei — d a lia Socol, şefa fermei zoo furajeră (brigada Ilia).
bleme în această iarnă cu că echipa de la I.E.E.L.I.F., însămînţare din complex, efcct.uezc acţiunile preven tehnice — pînă la finele Problema cea mai acută
hrănirea animalelor. Vite care execută aceste lucrări, cîteva întrebări. Cîte din tive şi tratamentele nece anului şi .acest indicator aici ţine însă de rezulta
le, care deja au fost intro va fi întărită cu cîţiva montele artificiale efectua sare în timp optim. va fi îndeplinit integral. tele total necorespunzătoa-
duse în grajduri, au o sta muncitori. te în lunile ianuarie — In schimb, indicatorul na re înregistrate la produc
re fiziologică bună şi, la Dacă pînă aici toate sînt martie a.c. se confirmă a- C.A.P. Sîrbi. Cu excep talitate este doar de 53 la ţia dc lapte. Din cei 2 800
unde loturi, chiar foarte bune, nu acelaşi lucru II ţia grajdului pentru tine sută şi nu sc realizează bl, pe care unitatea are
bună. In prezent se efec putem spune despre pro cum ? De ce problemele ret bovin, unde trebuie cit nici producţia do lapte des obligaţia să-i livreze în
tuează lotizarea acestora, ducţia de lapte, unde sc reproducţiei nu .sînt ur mai grabnic reparate şi e- tinată fondului de stat. acest an la fondul de stat,
precum şi vaccinările, ce înregistrează rezultate sub mărite cu stricteţe, de tanşate uşile, adăposturile Faţă de o sarcină anuală
lelalte tratamente. nivelul posibilităţilor fer vreme cc Oficiul jude sînt pregătite pentru ier do 1 400 hi, pînă în pre MIRCEA LEPĂDATU
Menţionăm că a fost dat mei. Se pare că actuala ţean de reproducţie are natul animalelor. Dacă în zent s-au livrat doar 800
în folosinţă un nou grajd involuţie în producţia de permanent la A.E.I. Ilia- depozitul de furaje am gă hi, iar cantitatea de lapte (Continuare in pag. a 4-a)
