Page 30 - Drumul_socialismului_1985_11

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 7

La Ţebea încerc să lăcrimez o poezie. lTeij
Mi-e dor şi mi-e lumină dinspre munţi
Mi-c drag de semeni şi mă uit pe mine
Pe cerul Apusenilor s-au şters îndrăgostit de arborii desculţi 13.00 Tclcj
şi ultimele urme de cocori şi de un rîu care din Iancu vine... 13.05 La S
mină
Doar stelele sc-ncetinesc din mers Sărutu-ţi numele cc-i scris în toţi 14.45 Săpti
% W 4 iA Â - s-asculte tulnice moţeşti cu flori... şi-i toamnă grea de aur de la moţi: 15.00 închi
Mărite Crai şi mă întorc aici
La Ţebea mai trăieştc-un moş frumos
mulu
şi spune despre Iancu, carte vie... luceferii se sparg în licurici... 19.00 Tclcj
Pe-o bancă de mesteacăn luminos EUGEN EVU 19.20 Teici
19.45 Merii
lui ;
(colo
20.20 Film-
penti
Epistolă către baciuf TOADER DRAGOŞA lor)
Wagner va rămîne în li­ un alt titlu (de ce un alt 22.05 Telej
J Distribuţii mitele unui onorabili pro­ titlu ?), dar, crvind in me­ Drumurile n-oasfre la tânăr gorun sădit, martor 22,li>Farni
(colo
fesionism — şi probabil va morie versiunea pentru Ţebea capătă de fiecare fiind, de omul mult iubit
1 încă înainte de a vedea rămîne — aceasta o va da­ scenă, am rămas puţin dez­ dată fiorul măreţiei. Fala ce conduce astăzi cu mă­
I primul episod, noul serial tora aproape exclusiv dis­ amăgiţi. In mod sigur tex­ neamului întreg vibrează reţie străbună, cu clarviziu­ i K Al
) de luni ne-a reţinut aten- tribuţiei. E o supoziţie ca- tului de bază nu i-a priit puternic între gorunii şi ne şi profund patriotism des­
^ ţia prin distribuţia neobiş- re-mi aminteşte cu nostal­ transcripţia tv. şi, cu atît mormintele eroilor neamu­ tinele României, preşedin­ BUCURJ
1 nalt de bogată in stele de gie de fericitele conjuncţii mai puţin, comprimarea lui, evenimentele şi oame­ tele Nicolae Ceauşescu. • dioprogra#
J primă mărime, printre care dintre actori, regizor şi procustiană impusă de nii pe care îi adăposteşte Ai trăit bucuria partici­ 0,30 La o
agricultur
\ şi doi monştri sacri : Ri- scenarist, care dau naştere timpul care i-a fost rezer­ acest mare Pantheon al is­ pării la marele act al Uni­ jurnal; 7,3
1 chard Burton, în ultimul său unor capodopere, precum vat. Am asistat astfel la toriei românilor. Aici te-am rii de la Alba talia, împli­ gajament-
) rol, şi Laurence Olivier. acel memorabil Becket din un concentrat, sărăcit însă întâlnit de fiecare dată a- nirea firească a unul ideal, punzind c
şului Nie
1 Această coproducţie inter- urmă cu cîţiva ani, care - măcar în parte — de e- proape de inima noastră şi a pămîntu.lui milenar în să înde
ţ naţională de anvergură senţa piesei originare. Sal­ a patriei. Timpul te-a aşe­ trupul ţării. Strigătul .tău planul pe
i promitea - şi încă promi- varea a venit şi aici de la zat cu toată dragostea între „Vrem să ne unim cu ţa­ tim temei
lui viitor
1 te — mult prin concentra- distribuţia de primă mări­ monumentele Ţebei. Mo­ ra", alături de cel al mul­ presei; 8>:
\ rea de forţe artistice pe me. Cu un Ion Marinescu nument între monumentele ţimii aflată pe cîmpul lui lodiilor ; ■
1 care le presupuneam mai in rolul titular, nuanţat, Ţebei. Simbol între simbo­ Horea, n-a fost un strigăt ştiri; 9,05i
10,00 Bu:
/ substanţial susţinute de luri. Şi noi, fiii acestui pă- spontan. A fost expresia 10,05 Rcvi
1 muzica lui Wagner, atît de avea la bază piesa unui intuind umanitatea perso­ mînt, iubim, trebuie să ve­ unei adinei simţiri, a fost dio; 10,4i
l revoluţionară şi de contro- mare dramaturg contem­ najului, cu actori ca Radu nerăm simbolurile naţiona­ o uşurare, o izbăvire mult muzică p
i
i versată la vremea ei. Bine- poran, Jean Anouîlh, şi ca­ Beligan, Virgil Ogăşanu, le. aşteptată. Ai fost prezent ghita“ 11
Ciuc ;
1 înţeles, e hazardat să tra- re ne-a oferit magnificul Rodica Tapalagă, Ceorge Nimeni n-a reuşit să tăl­ la semnarea Acordului de ştiri ; U,
^ gem concluzii de pe acum, recital actoricesc al ace­ Constantin, Matei Alexan­ măcească mai bine prezen­ Front Popular Antifascist intr-un g:
1 dar nu e mai puţin ade- luiaşi Richard Burton în dru şi ceilalţi, era şi firesc. ţa lancului decît tine, care de la Ţebea, iniţiat de Publicitate
de ştiri; l
/ vârât că primul episod ni tandem cu Peter O’Toole. De unde, parafrazind un de peste optzeci de ani te partidul comuniştilor care a tural; I2j:
\ s-a părut sub aşteptări. Dor pentru asemenea re­ vechi proverb, am putea afli în preajma lui, a omu­ unit forţele patriotice ale folclorului
I Cauza, după toate aparen- flecţii nu trebuie să mer­ trage concluzia că actorul lui care a devenit efigie a ţării intr-o acţiune comu­ premieră-
De la 1
} ţele, e un viciu de scena- gem chiar atît de depar­ sfinţeşte textul. Atita doar măreţiei Transilvaniei, a nă împotriva pericolului rldian cli
) riu : filmul e povestit, acto- te. Avem şi noi mari dra­ că uneori textul e atît de moţilor, a dragostei de fascist. Monumentul din tin de şţ;
ţ rii fiind obligaţi să ilustre- maturgi, avem şi noi stră­ costeliv, incit nici un geniu neam şi de libertate : Ţebea şi casa ta, aflată doscop si
10,35 Oper
i ze anumite momente soco- luciţi actori. Cind ei se Jn- nu l-ar mai putea sfinţi. „Colo-n munţii Ţebii/ ...Pe alături, au purtat şi poar­ „Lăsaţi-m;
I Uite esenţiale, în loc să tîlnesc, dau naştere întot­ Televiziunea — şi nu numai acea movilă/Românii voiră/ tă însemnele tricolorului, Buletin |
ţ trăiască efectiv viaţa per- deauna unor izbim] artisti­ ea — ne-a rezervat şi ast­ Să-i ridice tempiu/Măreţ au devenit adevărate mu­ > 'că p
/oastri
l sonaielor. Consecinţa e că ce. Bunăoară, Io, Mircea fel de surprize. N-am scris monoment/Să perpetueze/ zee. serii; 20,0
} ei evoluează sub nivelul Voievod, cunoscuta piesă despre ele dintr-un senti­ Falnica figurâ/A lui Avram în drumurile noastre la ★ Seară i
\ talentului real care l-a a lui Dan Tărchilă, e un ment de jenă, deşi cunoaş­ lancu/Erool tribun" răsună Ţebea, care ar trebui să Radtojum
22,20 Rite
1 consacrat, incercind să sal- text solid, bine făcut şi ca­ tem cu toţii opinia că pu­ vocea ta clară de trăitor Horea-mpărat/Domnii mu fie tot mal dese, pentru a tlndeni; 2
i veze ce sp mai putea sal- re — exceptînd unele mo­ ol locului. Nimeni nu ne-a s-or descu-lţat/Şi în pat nu nu ne uita obîrşiile, am tin de şţ
) va. Căci, să ne gîndim nolog uri şi tirade retorice tem învăţa şi din eşecuri. vorbit mai frumos despre s-or băgat/Şi la masă n-or dori să te întâlnim mereu,
Putem, sigur că putem, dar
1 cum ar fi arătat acest prim care vin din drama istori­ Nicola Ursu, pe care po­ mîncat". De fiecare dată baci Toadere, sănătos şi
} episod in interpretarea‘ u- că clasică - are tensiune cred că e, neîndoielnic, porul l-a înnobilat ca titlul privirea ţi se înrourează falnic, asemeni gorunilor CjMj
1 nor actori oârecari; dar dramatică autentică, fiind preferabil să învăţăm din de „Rex Dacice" cind şi-a . cind te uiţi- spre goruni... şi eternităţii pămîotului
^ e mai bine să nu ne gîn- modern otit în viziune, cit izbînzi. încredinţat soarta, destinai, Spre secularul gorun al lui românesc.
C'EVA:
i dim. Cit despre muzică, şi in limbaj. Am revăzut-o dorinţa de mai bine în Horea, spre gorunul lui cu-A (Pat
» încă o aşteptăm. Dacă marţi pe micul ecran sub RADU CiOBANU mitrale sale : „Cît o fost Avram Iancu şi spre acel MINEL BODEA Iul Tom £
tea lui Jo
ta); HUN
done in E
NOTE DE LECTURĂ cronica muzicală Concert Strauss cronica filmului Arioi de zăoadă sala A) ;j
baticli —.
dern — j
I. D. sîrbu „Bieţii comedianţi 11 Stranie fascinaţia valsu­ tria celor trei Strauss (Jo­ mal,. lumea fermecătoare a a bucuriilor vacanţei, ci şi o de zăpadă,
Cu acest film pc ecran nor­
frumoase
personaje
suită
do
mer conţi
lui ! E destul ca nu­ hann — tatăl şi fiii : Jo­ Cireş’arilor Îşi regăseşte per­ carc-şi dispută întîietatea la ta — Caş
Cunoscutul dramaturg de felul în care sînt deju­ mele lui Strauss să fie ur­ hann şi Josef), interpreta­ sonajele sale cu aripi fragile schi intr-o deplină sportivi­ lor); PEl
tate, etalind un cult deosebit
şi pure, aripi de zăpadă to-
>etrilean, Ion D. Sîrbu pu­ cate aceste proiecţii amă­ mat de titluri care anun­ rea bună, ne-au adîncit în pindu-se cind copilăria îşi > pentru prietenie şi cinste. tămîna n
ring); Zbf
blică un nou volum de tea­ gitoare, ea luminează o ţă valsuri, pentru ca sala rafinata atmosferă a Vienei pregăteşte marele său zbor O distribuţie bine aleasă, nirea) ; [
tru, de data aceasta, de tristă dramă a compensă­ de spectacole să devină anilor 1830—1850, cu fie­ spre adolescentă. De fapt, nu- în care se recunosc interpreţii gonulul
este o continuare a îndrăgi­
LUPENI: l
„comedii-eseu", dezvăluin- rii, surprinsă la diferite, plină atît la Orăştie, cît şi care galop, vals, polcă, tului ciclu romanesc, ci 6 a- copii din serialul TV, dar a- lor tirzil (
par
actori
şi
cu
chipuri
du-şi una din feţele sale nivele şi complexităţi uma­ la Deva. Obraji îmbujoraţi marş : „Galopul suspinu­ daptare liberă a primelor ca­ proaspete pentru cinematogra­ CAN : S
necunoscute. Volumul în­ ne. O adevărată bijuterie. de emoţie, zîmbete subtile lui", „Valsul delirului", pitole din volumul al patrulea ful nostru (Dan Dobre), sau Malayezie,
din ciclu, adaptare la care
bogată
filmografie ponea:!
sumează 0 piese — încă „Bufonadă" — o defineşte drapînd trăiri intense 1a „Pizzicato Polka", „Tritsch şi-a dat concursul şi proza­ actori cu loan, Itodica Popcs-
(Angela
norul)
nereprezenţate pe scena exact autorul — este Bie­ gîndul viitoarelor armonii, — Tratsch Polka" „Ra- torul Constantin Chiriţă, co- cu-Bităncscu, Radu Panama- iţist :
vreunui tcatr-u —, scrise ţii comedianţi sau O capră, pleoape acoperind discret detzky — Marsch" etc. sccnarist cu Adrian Pctrin- renco) realizează sub obiec­ (ivluncitor
genaru.
de-a lungul unei perioade o varză... şi cîţiva lupi. Un învolburări de o clipă — Cele două bisuri, cerute, metafora aripilor este relua­ tivul camerei de luat vederi Mireasma
(Retezat);
începînd din 1947 şi pînâ Autor scrie o piesă despre toate tensionînd fin aştep­ dovedesc cu prisosinţă în- tă în secvenţele de zbor cu (operator Vlad Păuncscu) per­ ţie la P
în prezent. Aceste piese „păţşmiile" unei piese în tarea începerii concertului. cîntarea publicului, faţă de deltaplanul, secvenţe pline de formanţe care dc depăşesc da­ (Steaua ro
oferite
tele
construcţia
îşi adjudecă, printre deter­ lumea teatrului ; Directorul Şi, în fine, sub bagheta di­ acest program. Sperăm să fascinaţia zborului, de chipuri personajelor şi dramaturgia Vulcanul
(Flacăra)
minantele viziunii asupra o acceptă; Regizorul o mo­ rijorului Wolfgang Grohf aflăm aceeaşi disponibili­ de maturi care mai păstrea­ filmului. BAI: Mo:
ză în ei entuziasmul tineresc
lumii, dimensiunea carna- difică. Ideea ar fi că nu (Austria) instrumentiştii Fi­ tate .a iubitorilor lumii su­ şi poezia. Furtuna violentă, Aripi de zăpadă (regizor (Casa dc:
valcscă; i se cau tă rîsu- se poate ieşi din „teatru" larmonicii de stat din Ti­ netelor şi pentru următoa­ carc-i surprinde pe Cireşari, Adrian Petringcnaru) este '.un ŢEG: Zba
film care putea fi mai mult,
este şi ea o metaforă filmică,
lui sau comicului funcţia în condiţia unei „lumi ca mişoara fac să vibreze rele concerte, ale căror în situaţia limită în care sînt dar care mai păstrează ceva cla); BRA
rlile 1-11*
fundamentală, de afirmare teatru". In Dacia — 130.1 aerul şi inimile de sonori­ programe vor fi axate pe puşi (salvarea omului căzut din aureola celebrului echipaj rele şarp«
şi negare, proprie unei vi­ („satiră fantastico-ştiinţifi- in prăpastie), ei îşi vor dez­ al Cireşarilor şi care. credem, tură); SIJ
va fi urmărit cu plăcere nu
ziuni dialectice. că") un grup de oieri in­ tăţi pline de o sclipitoare lucrări din creaţia simfo­ vălui incă o dată curajul şi numai dc către copiii pînă la ba şi cei i
II
reşul);
Dacă dramele sale îşi au eleganţă, de suavitate, gra­ nică românească şi uni­ energia lor, calda lor solida­ 14 ani, ci şi de copiii care şi extratet
ritate umană. Filmată în plin
ca temei memoria istorică, tentează Primarului, Ilie ţie şi farmec (Johann versală. sezon hibernal, în pitoreşti rămin oamenii mari. GHELARI
Pagubă, o farsă: „Dacia
aceste comedii sînt rezul­ — 1301" se dovedeşte a fi, Strauss — fiul: „Liliacul"). ANA FODOR cadre naturale, noua peliculă VERONICA PALADE spriilo T-'ţ
tatul uitării istorice, al „ie­ Talentul diferit şi măies­ este nu numai o enumerare
şirii din istorie (rîzînd)". în final, o vacă. Cu Plau-
tus şi fanfaronii, I.D. Sîrbu
cum scrie autorul. Gestul atinge explicit filosofia is­ diţii ale „Cîntării Româ­ IsŞ
autorului de a-i recupera toriei. Plautus, ca paznic, Scena şi oamenii ei niei", un dans tematic şi
comicului dimensiunea car- în Cîmpiile ElySsee''■ peşte el de două ori laureat al • Petrţ
navalescă se încarcă de în trei ani". Este părerea tat ca dansator în Ansam­ aceluiaşi festival. Am aju­ cultură a:
semnificaţie şi lasă să se spiritele dramaturgilor A- lui Titus B.urducea, instruc­ blul armatei Bucureşti. A- tat o serie de formaţii de rele 18. ^
dcconspire o filosofie a is­ riştofan, Shakcspcare şi tor principal la Casa de poi ca balerin la Teatrul gen pioniereşti şi din licee, ordinar, ]
Ansamblu
toriei. Se pledează în a- Mol icre, se . întâlneşte cu cultură Deva. Şi dacă u- de estradă Deva am par­ care, pe lingă titlurile de ‘Ţinte po
ceste piese, pentru proce- personajul său, Pirgopoli- nur biin ■ dansator amator ticipat la prima sa monta­ laureat, îmi dau şi satis­ v/cjk — I
sualitatea fenomenelor so- • nice, bare' îi reproşează de îi este necesară o aseme­ re — „O noapte în Cuba". facţia creşterii unei rezer­ concursul
cloric „Si
claie, pentru raţionabilita- a fi făcut din mărunta lui nea perioadă pentru per­ Cu o scurtă întrerupere, ve de forţe artistice. de culturi
tea istoriei şi pentru liber­ lăudăroşenie tipul de fan­ fecţionare, cu siguranţă cel am activat în cadrul tea­ — Vorbind despre copii, ta de n
tatea spiritului. faron, pe care apoi isto­ care-i formează are nevoie trului ca balerin, prim-ba- continuatorii de mîine ai Sava Neg
daşcu.
Cu excepţia piesei Le­ ria, . prin dictatori precum de • mult mai muit. Şi nu lerin, asistent maestru de trudei dumneavoastră artis­
genda naiului — care, ti­ Muşsolini şi Hitler, l-a ri­ numai ca timp. balet, iar din 1967, ca tice, am ajuns la... timpul
pologic, se apropie de Pra­ dicat la un grad de noci­ — Un coregraf trebuie maestru de balet am făcut viitor. Fără a avea preten­
gul albastru, din volumele vitate mult mai periculos să fie complex. Să mînu- coregrafia mai multor spec­ ţia să fi putut comprima
de drame —, toate cele­ pentru omenire. iască foarte bine arta dan­ tacole. începînd cu anul în spaţiul acestei rubrici o
lalte reînvie forme carna­ Comicul carnavalesc, pc sului clasic, . să cunoască 1975 sînt instructor princi­ activitate de 35 de ani, cu Timpul
azi, 9 B
valeşti, cu funcţii specia­ care I.D. Sîrbu îl pune în folclorul, să ştie muzică. pal la Casa de cultură întreaga ei complexitate, vremea s
le : comicul capătă un ca­ mişcare, are o forţă ambi­ Şi nu în cele din urmă să Deva. Aici am înfiinţat cu satisfacţiile ce au răs­ uşor şi d
racter popular şi univer­ valenţă : înlătură revolu­ fie un bun pedagog, să ausâmblul „Silvana", lau- plătit-o, totuşi, ce proiecte toare. Cei
sal ; printr-un joc subtil tul în scopul regenerării ştie să îmbine arta core­ _ reat în toate ediţiile „Cîn- are Titus Burducea ? bil, noros
intervalul!
se suspendă graniţele ie­ organismului social şi isto­ Admirăm în evoluţiile grafică cu evenimentul de tării României", mesager — Peste doi ani aş pu­ locuri va
rarhice dintre realitate şi ric ; nu îngăduie vechiului scenice ale dansatorilor e- actualitate, să ştie ce pla­ al dansului popular — ne­ va sufla :
reprezentare, iar fenome­ perpetuarea aistorică. Din leganţa mişcărilor, perfec­ ce publicului. Dar mai ales întrecut prin varietatea sa tea să mă pensionez. Dar tensificărl
nele îşi relevă o ambivalen­ carnavalesc, I. D. Sîr­ ta sincronizare o acestora să facă totul ca lui să-i ca text coregrafic şi ca încă nu mă gîndesc la asta. 40—60 km
sudic. Te:
ţă obiectivă. Sîmbăta amă­ bu face o dimensiune exis­ cu muzica, comportarea în­ placă, în primul rînd. ceea paletă de costume — în Deocamdată mă preocupă nime vor
girilor este o construcţie, tenţială şi un. principiu de tregii formaţii ca un sin­ ce realizează. ţară şi peste hotare în Iu­ întinerirea ansamblului tre min
grad, iar i
după regulile, carnavales­ afirmare a libertăţii î-ntr-o gur şi unitar organism. — Iar o asemenea com­ goslavia, Italia, Elveţia. „Silvana", completarea re­ tre 10 şi
pertoriului său cu noi dan­
cului, despre proiecţiile lume conştientă de deve­ Pentru o asemenea reuşi­ plexitate se dobîndeşte... în Franţa, Olanda. Tot la suri. neaţa, pe
utopice şi fantastice pe ca­ nirea sa. tă e nevoie, dincolo de timp. Decj, de cind sin toţi casa de cultură am instruit — Succes ! semnala ■
re poate să le ia un gratuit pasiune, de mul-t efort. „Un în slujba artei ? o formaţie de estradă, lau­ produce l
locuri îng
. joc al amăgirii. Indiferent DUMITRU VELEA dansator bun se formează — Din 1950. Am debu­ reată în primele două e- VIORICA ROMAN