Page 33 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 33
■ fe iC -
s'rm
;l
PROLETARI DJN TOATE TAftllf. UNIŢI-VA Un succes de prestigiu al minerilor de la Deva *
9
Realizarea sarcinilor din actualul 1
cincinal la producţia marfă I
lUOtTyi MUWfOOaOA «
In adunarea generală a oamenilor Adăugăm că prevederile actualului I
muncii din cadrul Exploatării -miniere cincinal au fost realizate şi la producţia
Deva; în care au fost dezbătute ţii însu netă — datorită plusului de 4,47 la sută I
şite cu înaltă responsabilitate sarcinile obţinut pînă în ziua de 8 noiembrie —
ie revin unităţii din Planul naţional precum şi la productivitatea muncii, I
unic de dezvoltare economico-socială a unde depăşirea este ele 3,29 la sută. Se «
României pe 1980, s-a consemnat şi un înţelege că s-a realizat integral şi pro
CREAM At COMITHUiUI JUDtTtftM HUNEDOARA ftl P C R succes dc răsunet al harnicului colectiv ducţia fizică a cincinalului actual — de I
de aici: îndeplinirea integrală a sarci cisive, în acest sens, fiind plusurile mari
s i a i c c i M s t t i m m p o p u i a r j u q e t e a n nilor Ia producţia marfă, pe întregul înregistrate pe primele 10 luni din 1985 I
cincinal 1981—1985. la toate metalele planificate.
„Momentul realizării cincinalului ac La E.M. Deva sînt mulţi oameni har
tual — ne-a declarat ing. Ioan Stăneu- nici. Putem afirma că meritul aparţine,
Anul XXXVII, nr. 8 706 DUMINICA, 10 NOIEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani
lescu, directorul unităţii — trebuie con deopotrivă, fiecărui membru al colecti
semnat ca fiind chiar ziua dc 8 noiem vului. Dar în fruntea... fruntaşilor s-au
brie 1985, cînd a avut loc şi adunarea situat mereu — de-a lungul întregului
generală. La această dată prevederile dc cincinal — minerii Iulian Dota, Gheor-
\7 plan la producţia marfă, aferente Peri ghe Apreotesei, Ioan Văduva, Alexandru
EU j. Rfii m iii fii "riini L sâ pboducim cir Mai multă \ oadei care a trecut din cincinal, erau în Ghiriac, Dănilă Irimie, Ilic Golescu,
Lai L nm f» Eb! Ljkj(II iii UI ţ M ECONOMISIM PE TOATE CĂILE! deplinite şi depăşite cu peste 50 milioane Gheorghe Chiroşca, preparatorii Traian
lei, cifră egală cu sarcinile ce ne revin Grpza, Petru Poenar, mecanicii Viorel
pe zilele care au mai rămas din 1985. Abrudean, Sabin Petruţ, maiştrii Iosit
t.a „pomul lăudat" să te duci în acest fOl, putem spune că tot ceea Belea, Constantin Sicoie, Nicolae Căsă-
ce obţinem în aceste zile reprezintă lean, Gheorghe Bele, Orlando Tcdeschi,
producţie suplimentară, iar minerii şi Vasilc Ionescu, Milică Pană, Ioan Dobra,
cu un sac de... întrerupătoare! preparatorii exploatării noastre sînt an Traian Roşea, sing. Eugen Rusu şi în
gajaţi acum cu toate forţele în sporirea treg personalul muncitor din cele trei
acestor plusuri". secţii ale exploatării miniere.
•Ştiam că la întreprinde coridorul unde se află ipi- sumă curentul electric, cu
rea minieră Hunedoara e- rourile... serviciului racrn- eficienţă său fără... Am
xislă-, o adevărată tradiţie no-cnergetic. Dar, s-ar pur găsit .şi de unele şi de al
în economisirea energiei e- tea interpreta că.am por tele. I.a atelierul electric, Producţia de cărbune - expresia palpabilă
lectrice. - Exact pentru a nit cu „lupa". De.şi nu este şeful de echipă Sa vin Te
consemna realizările în'-do nevoie de nici un' instru ma ne-a explicat ici faţa a valorii timpului de lucru in abataje
meniu nc-am şi deplasat ment optic pentru a ve unui 'rotor de locomotivă
acolo. Din păcate însă joi. dea, din încăperea comite LM 7 : „O dată cu repa
în 7 noiembrie 1985. nu am tului de partid, neonnele raţia acestui rotor — orin In toate unităţile minie
putut nota nici o cifră şi aprinse la ora la e- înlocuirea celor 2 bobine re din Valea Jiului se des ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ ANINOASA
nici o măsură .— ele fiind, ■tajul doi -al' grupului'ISO-, arse şi refolOsirea celorlal făşoară, în această peri
probabil, păstrate într-un ciai — clădire dotată cu te 35 — trebuie să înlă oadă, ample acţiuni menite
singur exemplar şi, bine pereţi de... sticlă i însă tel turăm şi cauzele care ar să conducă la recuperarea M8»0lliMglK<raiB 8
înţeles. într-un singur seif. mai oreet csţe sâ semna putea mări consumul dc restanţelor la producţia de
c
Pe de altă parte însă „gri- lăm intri „gestul" pozitiv energie.. Una din ele, mar cărbune, îndeplinirea sar
ia" mamifestaUÎ de servi al motoraşului 'k-etric de des .întâlnită, este frecarea cinilor ce,- le revin în acest Acum; poate mai mult cutiile purtate cu Petru
ciu! nTeeano-cnergetiC al în la poartă care tocmai în rotorului de stator, care ultim an al cincinalului ca pricind, colectivul în Şo.şoi, secretarul comitetu
treprinderii /-r pentru pro dimineaţa respectivă ,','a măreşte-consumul cu 20 la 1981—1985 <?ji punerea unei treprinderii miniere Ani- lui de partid al minei, Cu
:
gramele de economisire a sărit singur de -pe. posta- sută. Prin înlocuirea rul baze trainice viitoarelor noasa dovedeşte prin fapte rau Iosif, preşedintele co
energiei electrice poate du ’ment" — după cum ne-a menţilor uzaţi se ajunge realizări pe care documen deplina înţelegere a nece mitetului sindicatului. Con
ce, după cum se va vedea spus paznicul — lăsîod pe tele celui de->al XlII-lea sităţii afirmării discipli stantin Radoslav. secreta
din exemplele de mai jos, măi mult timp. sperăm, MARIN NEGOIŢA Congres al partidului le nei în producţie ca . factor rul comitetului organizaţiei
şi In efecte nedorite : ne câţiva kilowaţi în bugetul prefigurează pentru ’ cel boturilor al îndeplinirii U.T.C., cu şefi ai sectoare
cunoaşterea de către oa energetic nl întreprinderii. (Continuare in pag. o 2-al dc-al 8-lea cincinal. sarcinilor de plan. în dis- lor de producţie şi şefi de
meni a măsurilor stabilite Iii continuare, împreună brigăzi, fiecare interlocu
şi. implic *. noapnearea cu Dumitru .Eno. secreta tor a . apelat La acelaşi
1
, lor... rul comitetului de partid caicul simplu : Nr. A.N. X
t Ar trebui, ponte, să în al secţiei mecanică. între W/post — 70 000 tone căr
cepem şirul promis de e- ţinere şi reparaţii am ur bune. Ceea ce înseamnă :
X'Ctnplo chiar ruj,- lămpile mărit — pa ateliere şi numărul absenţelor nemo
electrice- ca -re ardeau la o- locuri individuale de man tivate înregistrate de la în
ra 9 i (se înţelege, inutil) pe că'— modul cum se con ceputul anului înmulţit cu
productivitatea muncii rea
lizată pe post dau exact
LA C. T. E MINTIA tonele de cărbune, eu 'care
I.M. Aninoasn se află sub
A FOST REPUS ÎN FUNCŢIUNE planul la 10 luni !
„Este un calcul edifica
GRUPUL NR. 2 tor pentru Valoarea pe
care o are timpul de lu
Energeticienii de la Mintia muncesc cu abnegaţie şi cru în abataje, ceea ce nu
dăruire in vederea materializării exemplare a indicaţiilor înseamnă. însă că punem
! conducerii partidului privind creşterea producţiei de ener- întreaga restanţă înregis
ţ gie electrică. Ei dau o atenţie deosebită atît bunei ex trată de la începutul anu
ploatări a agregatelor şi instalaţiilor, cit şi reparării aces lui doar pe scama absen
tora in timp şi la urj nivel ridicat de calitate. In ultimele ţelor nemotivate dc la pro
zile s-a aflat în reparaţie curentă grupul energetic nr. 2. gram — ne spunea tovară
Echipele specializate din cadrul atelierelor exploatare- şul Petru Şoşoi. Am putea
cazane, reparaţii-cazane şi turbine, electric, mecanic şi invoca o serie de cauze o-
colectivul A.C.M.R.U.E; Deva au dat o adevărată bătălie biective, în primul rlnd
cu timpul pentru efectuarea lucrărilor de revizii şi repa condiţiile geo-topo-tehnice
raţii la generator, turbină, cazane şi instalaţiile conexe, deosebit de grele. Dar în
reuşind, in cursul zilei de vineri, să finalizeze lucrarea
şi să repună grupul nr. 2 in paralel cu sistemul energetic DAN MIRCESCU
naţional. In acest fel puterea medie zilnică pe termocen Termocentrala de la Mintia — un obiectiv mereu î 11 actualitatea energeticii naţionale.
trală creşte cu cel puţin 150 MW. Foto NICOLÂE GHEORGHIU (Continuare in pag. a 2-a)
Eforturi susţinute pentru eliberarea terenului şi executarea arăturilor adinei
Singurele lucrări din ac lizîndu-se pe această cale gricole.. din Deva, Brăniş Gheorghe Beteag, trebuie şi se lucrează pînă noapte,
tuala campanie agricolă ce 000 tone suculente. Lucra ca', Le.şnic şi altele. La să se afle în' brazdă de tîrziu, la lumina fanţrildi
au mai rămas de • efectuat rea este înaintată la coo C.A.P. Veţel mecanizatorii cum se ivesc zorii pînă astfel că în trei-paţru zi
în unităţile ce aparţin perativele agricole din De Aurel Cătălina, Florin Bu.ş- noaptea tîrziu. La C.A.P. le vom finaliza arăturii*
C.U.A.S.C. Deva sînt eli va şi Brănişca. O oarecare tea şi Petru Matei au ogo- Bîrsău —cum arăta Toma adinei.
berarea terenului de coce ră,minere în urină se în rît vineri ultimele cinci Lenghcl, inginerul şef al — Ce ne puteţi spune
nii de porumb şi efectua registrează la G.A.P. Cris- hectare de teren. Ioan Nis- cooperativei — se lucrea despre calitatea lucrării ?
rea arăturilor adinei de tur şi Banpotoc. Tiberiu tor, inginerul şef al coo ză în aceste zile cu cinci — Se efectuează ară'tur
toamnă. Din situaţia ope Basarab,'preşedintele C.A.P perativei, se declara mul-. tractoare, realizîndu-se o de bună calitate, mecani
rativă la zi - rezultă că au zatorii Sorin Şomfelean
fost tăiaţi cocenii- de pe Nicolae Hocman, Vasilc
770 ha din cele 920 ha .ce Varga şi Rudolf Korosi do
au fost cultivate cu po CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ vedind conştiinciozitate îe
rumb. iar din 1211 ha ce activitatea lor.
trebuie ogorîte au fost a- La ^cooperativa agricoli
rate 480 ha. Numeroase Bîrcea Mică, arăta : ţumi't de modul cum au viteză zilnică de 15 ha, ast din Şoimuş, din 2G0 ha au
cooperative agricole — cum — Din cele 75 de ha cîte muncit la efectuarea ară fel că în maximum trei fost ogorîte pînă vineri
sînt cele din Veţel, Leşnic, au fost cultivate cu porumb tărilor adinei cei trei me zile se va încheia efectua seara, 50 de ha. Iată de
Ifărău, Bîrsău şi altele — am eliberat 05 de ha. Am canizatori, ca şi de calita rea arăturilor adinei de ec 1-ani abordat pe Aurel
au strîns şi transportat în mobilizat la tăiat cocenii . tea lucrării, realizîndu-se toamnă. La cooperativa a- Dobîrtă, şeful secţiei dc
baza furajeră toţi cocenii un maro număr de coope o -arătură uniformă, fără griiColă din I-Iărău, din 60 mecanizare :
de porumb. La C.AJP. Ve- ratori. goluri. La Cooperativa a- de hă cîte trebuie ogorîte — S-a ogorît puţin, pînă
'tel, cum ne spunea Marin — Cine s-a evidenţiat în gricolă din Bîrcea Mică e- s-au .arat pînă vineri sea acum, la Şoimuş...
Creţu, şefa fermei zooteh această acti vita te ? fcctuarea ogoarelor este în ra doar 20 ha.
nice, au fost depozitaţi in — Eleonora Chj.ş, Dumi târziată. De' aceea 'trebuie' — Da, fiindcă tractoare
Uzina de utilaj minier şi bâza de nutreţuri 100 tone tru Lupău, Dionisie Chiş. —- Am rămas în urmă le au fost ocupate cu alto
reparaţii Crişeior, secţia de coceni. La C.A.P. Mă luate măsuri urgente pen cu arăturile — sublinia lucrări, cum ar fi transpor
maşini-uneltc. Cu perseve Bertuş .Nagy, Iluş Chiş şi tru grăbirea aratului. Cele Traian Ursan, preşedinte tul de coceni şi sfeclă fu
renţii şi migală, mortczorul ritul toată producţia secun mulţi alţii. cinci tractoare eo deser le cooperativei. Am luat
Glicorghe Unda şi-a dobîn- dară de la cultura de . po în ce priveşte efectuarea rajeră — ne-a spus inter-
(lit prestigiul de adevărat vesc unitatea, la volanul măsuri pentru a grăbi rit
meseriaş, in sinul colecti rumb a fost recoltată me arăturilor adinei; de toam cărora se află Gheorghe mul lucrării. Astfel, cum TRAIAN BONDOR
vului său de muncă. canic şi însilozată, în a- nă, lucrarea se apropie de Doru, Mihai Boaeă,' Eugen se luminează de ziuă trac
mestec cu masă verde, rea- sfîrşit la cooperativele a- Mafiei, Ioan Im re şi toarele se află în brazdă (Continuare in pag. a 2-a)
