Page 34 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 34
X DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 706 «
ştiinţei şi tehnicii Ansamblul de Instrumente populare din Doneţk —
pentru tineret U.R.S.S. — în judeţul nostru
DUM)
In ansamblul manifestă tului hunedorean la activi organizaţiile U.T.G. în an 10 NOII
rilor organizate în cadrul tatea de creaţie tehnico- trenarea tinerilor la miş Sinceritatea exprimării artistice 11,30 Telex
Anului Internaţional al Ti ştiinţifică, la introducerea carea de masă „Ştiinţă —
neretului, un loc important progresului tehnic, a nou tehnică — producţie". Ti De trei zile se află în Grigoraş Dinicu, înălţate în „De-a lungul Leningra 11.35 Lumea
îl ocupă „Săptămâna ştiin lui în producţia bunurilor neri din Deva vor putea judeţul nostru Ansamblul în aplauzele mulţimii. E- dului" şi „Semeonovna", şi 12,10 Muzică
ţei şi tehnicii pentru tine materiale". La consfătuire participa la dezbaterea in de instrumente populare moţia a crescut în intensi Serghei Glebov şi Albert 13.00 Album
ret", organizată de Gomi- participă un important nu titulată „Noutăţi în indus- ■ de pe lingă Palatul cultu tate şi cîntecul s-a lipit de Diacenko în duetul la a- (parţial
tetul judeţean al U.T.C., măr de secretari de orga trio energetică românească. rii „Alexei Maximovici suflet prin splendida inter cordeon), formaţia a reu H',15 Reporta
în colaborare cu Comitetul nizaţii U.T.C., responsabili Preocupări actuale în pro Gorki" a minei Zasicdko venţie solistică a lui Va şit să comunice auditoriu Micrcur
judeţean de cultură şi edu cu activitatea profesional- movarea progresului teh din regiunea Doneţk — lentin Duda ren ko, ca re a lui, prin sinceritatea expri 15.00 IrtCîircle;
caţie socialistă, Inspecto ştiinţifică, cadre tehnice nic", iar la Liceul agro U.R.S.S. Prezent pe melea interpretat în limba româ mării artistice, chiar şi mulul.
ratul şcolar judeţean, în din marile unităţi produc industrial din Haţeg va a- gurile noastre în cadrul nă piesa de o rară melo- înţelesul textului. întreaga 14.00 Telejun
treprinderea cinematogra tive şi de cercetare din vea loc o altă dezbatere relaţiilor de prietenie sta dioîtate „Caracter de mi manifestare a fost un mo
fică, Centrul de librării şi judeţ, institute şi şcoli. Pri pe tema „Cercetarea ştiin tornicite între judeţul Hu ner". „Soarta ne e dură/ ment pilduitor de profesio 13.20 Fălticcr
unui v
uniunile judeţene ale coo ma zi se încheie cu o gală ţifică şi noua revoluţie a- nedoara şi regiunea Do E greu şi stratul de căr nalism şi armonie — armo reporta;
perativelor meşteşugăreşti de filme documontar-ştiin- grară". neţk, ansamblul artistic buni" — mărturisea Valen nie şi cu sufletul şl gîndul 19,40 Chitare:
şi de producţie, achiziţii şi ţifice. Acordăm, de asemenea, oaspete a concertat — vi tin, el însuşi miner — dar spectatorului care, în fina (eolor)
desfacere a mărfurilor. — Ce se organizează în o atenţie deosebită stimu neri la Haţeg şi sîmbătă „Cînd vom reveni de la lu lul concertului, şi-a unit 20.20 Film ta
Pentru a ne edifica a- celelalte zile ? lării acţiunilor întreprinse la Petroşani - oferind spec cru/ Ne bucurăm de lumi vocea în entuziastul „Să „Auclici
supra conţinutului acestei — O pondere însemnată de organizaţiile U.T.C. tatorilor din cele două o- na Soarelui/ şi a cerului fie pace în lume !". 21.50 Telejun
activităţi' ample ne-am a- ocupă activitatea de cer pentru economisirea mate raşe momente muzicale de pace, senin/ Aşa-i şi ini
dresat tovarăşei Mirela cetare şi promovare a pro riilor prime, materialelor, o caldă armonie şi real ma minerului/ Aşa e ca ★ LUNI, 11 !
Vasile, preşedintele comi gresului tehnic în ramurile energiei şi combustibililor. racterul lui".
siei tehninco-ştiinţifice a de bază ale economiei ju In acest context, la între profesionalism. Concertul oaspeţilor din 20.00 Telcjur
Comitetului judeţean al deţului — minerit, energe prinderea chimică Qrăştie Sub bagheta dirijorului Cu fiecare piesă —. „Fa- Doneţk a fost întregit de 20.20 Orizont
U.T.C. tică, siderurgie, investiţii, va avea loc masa rotundă eu Vladimir Viazovski, cei 35 randela" din suita de ba momentele muzicale ale or ştiinţifii
— Deci, cu ce debutează agricultură etc. De pildă, tema „Participarea tineri de instrumentişti ou im let „Arlezianka", cîntecul chestrei şi soliştilor (Drăgan 20.35 Tezaur
suita acţiunilor ? în Valea Jiului vor fi or lor la activitatea de valo presionat prin interpreta popular ucrainean „Geme Munteanu, Domin Corcheş) (color)
— Chiar în prima zi, la ganizate simpozioane, dez rificare superioară a ma rea personală a pieselor, şi urlă marele Nipru", ansamblului „Silvana" de 21.00 Roman-
Casa de cultură din Deva bateri, mese rotunde care teriilor prime şi a mate prin sublinierea iscusită a „Murmur de înserare”, va la Casa de cultură din „Wagne
au loc cîteva acţiuni : se abordează idei alo impli rialelor refolosibile", tine surprizelor armonice ca şi rietăţi pe teme de cîntec Deva. Prezenţa în specta (Iul 2 (
vernisează două expoziţii caţiilor activităţii- novatoa rii de la întreprinderea de a fineţei cu care sînt ţe popular, prelucrări folclo colul ansamblului devean 21.50 Telcjur;
— una de carte tehnico- re ale creaţiei tehnico-ştiin- tricotaje Hunedoara vor sute melodiile. După pre rice româneşti — cu fieca a îndrăgitei soliste de mu 22.00 Închide
ştlinţifică şi alta de crea ţifice ; preocupări şi rezul putea asculta expunerea ludiul festiv „Slavă popoa re prezenţă solistică (ad zică populară Sava Ne- nmlui.
ţie tehnico-ştiinţifică, cea tate obţinute de tinerii din „Preocupări ale tinerilor relor ţării noastre", lian mirabili Tatiana Babencik greanu-Brudaşcu a fost o
de a doua cuprinzînd institutele de cercetare din industria uşoară pen tul cu publicul s-a făcut în „Fata de cazac cu ochii adevărată bucurie.
lucrări ale tinerilor din pentru promovarea progre tru introducerea noului în emoţionant şi impresionant negri" şi „Tu la mine nu
judeţ. Apoi, se desfă sului tehnic şi întărirea producţie şi reducerea con în trilurile „Ciocîrliei" lui veni". Valentin Dudarenko LUCIA LICIU
şoară consfătuirea eu securităţi muncii; forme sumurilor de materii pri
tema „Contribuţia tinere şi modalităţi folosite de me, materiale şi energie".
— Ce alte acţiuni se în DEVA: U:
treprind pentru tineri ? cuză (Patria
— Ne-am gîndit ca în lui "n Sat
Producţia de cărbune - expresia ansamblul activităţii ini te- Joe
ta); rlUNEl
ţiate să acordăm atenţia done in Egij
palpabilă a valorii timpului cuvenită şi acţiunilor cu sala A) ; A
baticil — sej
caracter
politico-educativ
dern — sal
şi de divertisment. De re de zăpadă (I
de tucru in abataje gulă, în fiecare seară au ta — Caste]
mer contra
loc asemenea manifestări. lor); PETR<
(Urmare din oag. ') la gazeta de perete sînt Se organizează seri cultu- tămîna neb
ring): Zbor 1
doar cîteva dintre moda ral-distractive dedicate ti nirca) ; Prc
analizele din consiliul oa lităţile folosite în scopul nerilor fruntaşi în produc gonului (7,
menilor muncii din fieca determinării unor mutaţii ţie, gale de filme, parada LUPîfVI: M
re adunare generală a or radicale în conştiinţa oa modei pentru tineret ţi al lor tirZli (Cu
ganizaţiilor de partid, sin menilor în ceea ce priveş tele. Trebuie să menţio CAN : san-
Malayeziei
dicat şi tineret atenţia te necesitatea respectării năm, în acelaşi tâmp, că LONEA: Ma
noastră se îndreaptă spre ordinii şi disciplinei în spre sfârşitul săptămânii au (Minerul); J
relevarea cauzelor subiec muncă. loc concursul judeţean şi liţist sau deli
citoresc) ;
tive : randamente pe post Intransigenţă faţă de sesiunea de creaţie tehni Poliţist sai
sub posibilităţile existente cei ce comit abateri! — a- co-ştiinţifică pentru tine (Muncitorcsi
(în abataj cu 0,967 tone/ ceasta este norma de con ret, precum şi festivitatea Mireasma
(Retezat); l
post, în cărbune cu 1,322 duită a întregului colectiv. de premiere. a lucrărilor ţie la Par
tone/post, pe mină co 0,110 O poate confirma Constan prezentate. (Steaua ros
tone/post), număr exagerat tin Onu, Iosif Matei, Ioan BARZA : .
de mare în învoiri şi con Amarandei, Constantin Lu- Interviu realizat de Soliştii Tatiana Babencik şi Valentin Dudarenko — prezenţe de prestigiu în concer (Minerul) ;
cedii medicale, întîrzieri la pu, Eugen Chiper, Alexan A. CORNESCU tul formaţiei instrumentale din regiunea Doneţk. Foto A. ANCA Vulcanul (E
punerea în funcţiune a dru Vereţchi, Constantin (Flacăra) ; ,
complexelor mecanizate, foc Asaftei şi alţi absentomani BAI: Moan
endogen la suitorul nr. 4, care au cunoscut din plin Eforturi susţinute pentru eliberarea (Că- \e e
sub acoperişul stratului 3 exigenţele măsurilor dis La „pomul lăudat să te duci ŢEC, oor ]
din sectorul V etc.". ciplinare. Pentru că, în pa cla); BRAZI
Cum se acţionează con ralel ou activitatea politieo- cu un sac de,.. întrerupătoare! terenului şi executarea arăturilor adînci rllle I-n; (
cret la I.M. Aninoasa pen educativă desfăşurată, se rele şarpe i
tru întărirea disciplinei în iau şi măsuri administrati (Urmo'e din pag. 1) noaptea pe la orele 22— tură); SIME
producţie ? O întrebare la ve. Iar acei absentomani (Urmare din pag. <) doar cu unu la sută a in 23. Asigurăm o aprovizio ba şi cel 40
care interlocutorii noştri incorigibili au simţit a- dicelui de utilizare aduce locatorul. De joi am intro nare operativă cu combus rcşul); ILZfi
au adus ca răspuns fapte tunci cînd o singură ab o producţie suplimentară dus în brazdă opt tractoa tibil şi cu piese de schimb şi extratereş
le de fiecare zi. măsurile senţă nemotivată i-a cos la consumul normal de de 4 milioane lei. Cele ca re, astfel că viteza zilnică pentru pluguri, aşa că se GHELARI :
luate împotriva absentoma- tat diminuarea ,cu cinci la 19,5 kWh". re merg, e bine că nu a ajuns la 20 de ha. Me lucrează fără pauze. In a- seriile I-II1
nilor, puternicul curent de sută a retribuţiei şi retra La atelierul de reparaţii merg în gol şi au becurile canizatorii Iosif Răbulea, cest fel, în 4—5 zile vom
opinie ce îşi face tot mai gerea celorlalte facilităţi menghinele stau cu fălcile stinse. Un singur strung Ioan Pantea, Horia Cutean, încheia arăturile adînci de
mult simţită prezenţa. Am acordate minerilor. încleştate în gol, 3 mun are becul aprins şi culmea Vasile Ifrim, Martin Andax toamnă, efectuînd o lucra
remarcat, în acest sens. Se poate spune, pe drept citori discută ceva foarte e că nici nu funcţionează". şi ceilalţi lucrează pînă re de bună calitate. S MC'
deplina implicare a tutu cuvînt, că şi colectivul mi aprins şi tot atâtea becuri „Păi, acela e chiar strun
ror factorilor la ducerea nei Aninoasa se află ra (parcă înadins; cîte unul gul meu..,".
acestei adevărate bătălii cordat deplin la ampla de fiecare!) stau aprinse • Deva. i
Categoric, cuptorul de la
pentru disciplină. Discuta bătălie pentru punerea în fără rost. Un neon arzînd tratamente termice este un De la subredacţiile pioniereşti tură, orele 1
rea celor ce absentează de drepturi depline a valorii de pomană găsim şi la a- tacol extri
participarea!
la şut în colectivele de timpului de lucru. O va telierul întreţinere electri marc consumator de ener de instrum<
muncă din care fac parte, loare care, în acest caz, se cieni, unde mai notăm că gie electrică. Cînd este des „TOT ÎNAINTE" — kg măceşe şi 200 kg cas din Doneţl
în adunările generale de exprimă în cantităţile de trei electricieni şi un lăcă chis vedem că are pereţii HUNEDOARA tane. Zilnic, 200 de pionieri îşi dau coi
samblul
fot
partid, sindicat şi U.T.C.. • cărbune livrate economiei tuş nu „ard" deloc. „Nici ■laterali plini de rezistenţe au participat la sortarea na“ al Cast
afişarea numelor acestor» naţionale. incandescente, arată ca un • Hărnicia pionierească cartofilor în depozitele Deva şi cui
la turnătorie nu era nevoie C.L.F. Prin mâinile lor au tă .Tip muzii
de becuri aprinse I" — ne ochi roşu şi... gol. Ce s-ar e tot mai evidentă în ca „pornit" spre cămările ier Sa ... Negrei
drul acţiunilor de muncă
sesizează secretarul comi putea face ? Poate că Uti patriotică organizate în mu nii peste 30 tone de car • Orăştie.
tetului de partid. La ate lizarea la maximum a ca nicipiul Hunedoara pentru tofi. tură. Teati
lierul de sudură, două su- pacităţii utile — înscrisă recuperarea materialelor re Arad: „Hote
doriţe se consultă, credem, pe plăcuţa indicatoare i folosibile. Această hărnicie „CRAVATELE ROŞII nilor", com
lentin Munt
cu o... strungăriţă asupra 1000 x 1500 x 600 mm — i-ar se măsoară, în primele 10 CU TRICOLOR" — BRAD
modului în care trebuie spori mai mult eficienţa. luni ale anului, în colec
realizată „cusătura metali Că de necesar, e necesar. tarea a 817 727 kg fier • La Casa pionierilor şi
că" la reperele aflate în Pot folosi întreprinderii vechi, 77 892 kg hârtie, şoimilor patriei din Brad Vrem
lucru. Becurile însă işi miniere Hunedoara aceste 3 515 kg textile, 117 546 a avut lo o emoţionantă
c
sticle şi 190 958 borcane a
văd de consumul lor pro constatări ? Noi credem că căror valoare depăşeşte su întâlnire a purtătorilor cra Timpul pr
vatelor roşii cu tricolor cu
priu de electricitate. La- da! Trebuie evitată orice ma de 730 820 lei. Pionie Eugen Corui. Invitatul a azi, io noi
dislau Ungur, şeful echipei cale de risipă a energiei rii cei mai harnici sînt cei evocat impresionante fapte Vremea se
şor iar cert
de forjori, ne declară : „Nu electrice. Iar dacă sînt de de la şcolile generale nr. 2 de_ arme ale ostaşilor ro mult noros.
trebuie să ţinem luminile ja economii e foarte bine, (care şi-au îndeplinit an mâni, apărători ai gliei vor cădea pi
aprinse acum, că doar e însă după ' cum rezultă, a- gajamentul anual de mun străbune, pionierii au a- formă de ţ
va sufla sla
ziuă şi se vede I”. In ate cestca puteau fi şi mai că patriotică în proporţie dus, prin vers şi cânt, un eu intensifh
temporare d
lierul de maşini-unelte ne mari. Energia electrică de 95 la sută), nr. 4 şi 11 cald omagiu înaintaşilor. din sud-vest
1
întâlnim cu Octavian Nis- este poate singura valoare Hunedoara şi din Peştişu Un moment de mare în peraturiîe rt
tor, secretarul organizaţiei materială pe care n-o pu Mare. cărcătură emoţională l-a cuprinse înt
plus 3 grat
de bază al schimbului ,3". tem stoca chiar dacă ne-ar • Tot pionierii hunedo- oferit pionierul Tiberiu maxime înt
Oancea, din clasa a VUI-a
Uzina ctc ..... rare a eârouneiui Lupeni. In secţia de îi spunem : „Foarte multe prisosi şi de aceea trebuie reni şi-au dovedit vredni a Liceului industrial „A- grade. Dim:
sortare, muncitoarele din echipa condusă de Constantin Pi maşini stau deşi am citit se va prod
lii elauhează cărbunele brut de la mina Lupeni. consumată mereu cu cea cia la culesul fructelor de vram Iancu", prin poezia brumă.
pe un panou că sporirea mai mare zgîrcenie I pădure : ei au predat 1000 (creaţie proprie) „Ostaşul".