Page 35 - Drumul_socialismului_1985_11

DUMINICĂ, 10 NOIEMBRIE 1985 Pag. 3

„Dintre sute de catarge 1 ...Iutii a căzut o frun­ „Intenţionam să-l • în atelierul var, din
IZIUNE ză. .S-o desprins uşor de cadrul I.L. Deva, lucrea­
Lkt spectacol de excep­ le, inclusiv in Biblioteca A- pe ramură. Nu şi-a căutat înîrîngem pe... Baehus!“ ză patru membri ai fami­
ţie pe saena Teatrului de cademiei R.S.R. Cunoaşte­ liei lorga: Marin şi Maria
!ICA, Stat „Valea Jiului" din Pe­ rea operei s-o împletit cu un loc anume. Vîntul a — soţ şi soţie —, Nico-
•1BHIK troşani l Un recita] de poe­ calităţile de recitator re­ purtat-o în jurul firescu­ — Există o „stare" a în primul rînd o polemi­ leta şi Florentin — fiica şi
zie închinat Luceafărului cunoscute ale unui slujitor lui ei părinte, parcă spre filmului românesc ? Dar că specifică, dar totuşi fiul lor. Prin modul în
poeziei româneşti. Un act de frunte al teatrului mi­ a-1 mingii a, apoi, după a comediei ? Cum priveş­ polemică. în cc mă pri­ care-şi fac datoria la
apiHor locurile de muncă, prin
de cultură cum am dori să nerilor, pe care nu o dată ce a rostogoliţ-o de cîte- te ; regizorul Geo Saizes- veşte, pot să afirm că u-
«opularii vedem mai des pe scenele l-am intîJnit in această va ori, a aşezat-o uşor cu aceste „stări" ? na din marile plăceri ale hărnicia de care dau
uminical instituţiilor din judeţ. Ac­ postură în spectacole de — Căutarea propriei „comediografilor" este... dovadă, toţi patru
soior) torul Florin Plaur, pe fon­ amploare organizate pe pe iarba încă verde a sale identităţi în contex­ trasul la ţintă ! Deci... în sînt exemple pe între­
realizat la dul muzical susţinut de pia­ pion naţional sau focal, în parcului. Alte sute şi mii tul culturii naţionale. Co­ cine trag, pe cine vizez, prindere. O familie de
l-Chio nista Adina Ălexandrescu, emisiunile de radio şi te­ au venit în urmă-i, lă- media se înscrie cu ne­ cu cine... polemizez ? Aş fruntaşi... • După 27 de
a liră gra- ne strecoară ou delicateţe leviziune. La toate acestea sînd copacul-părinte tot cesitate în „starea" fil­ vrea să cred că sînt con­ ani de muncă în secto­
in suflet cîtevo din creaţii­ se adaugă o vastă expe­ mului românesc. Dacă secvent ou „programul" rul I al minei Vulcan,
1 le aparţinînd liricii filozofi­ rienţă scenică ce se în­ mai singuratic. Iar ele, n-ar fi aşa, dacă n-ar as­ mitologicului nostru Păca­ destoinicul şef de briga­
Tinereţea ce şi de dragoste emines­ tinde pe durata a 35 de împreună, galbene şi a- pira spre un anume spe­ lă, care se bătea cu pros­ dă Mihai Dudescu a ie­
hi oraş — ciene : „Aducînd cintări ani la teatre bucureştene rămiî. Vîntul ie- a prins cific naţional, care să-l tia omenească sub mul­ şit la pensie. Noroc bun
mulţimii", „Sing arătate", şi la cel petroşănean, pe­ într-o horă a anotimpu­ definească,, filmul s-ar tiplele ei forme. şi „La mulţi ani I" • Co­
României „Iubind in taină", „Te duci", rioadă In care a dat viaţă autoanula prin inutilitate. — La ce gîndeşte Geo lectivul atelierului prean-
„Moriua est!“, „Cugetări­ la peste 100 de personaje lui, aşezîndu-le apoi — Filmele dumneavoas­ Saizescu în momentele samble al A.S.I.M. Deva
stic : le sărmanului Dionis", „Se aparţinînd dramaturgiei ro­ blînd, intr-un minunat co- tră au fost bine primite sale de respiro ? şi-a amenajat prin efor­
i •
bate miezul nopţii", „Cu mâneşti şi universale. de public. — Dacă, deşi nedorit, turi proprii un modern
Li miine zilele-ţi adaogi", ,,Cuprins de acel farmec — Spre bucuria mea, fil­ un respiro mi se iveşte vestiar cu 96 de locuri.
„Scrisoarea /", „Dintre su­ plin", de fiorul tainic pe mele mele plac, iar tan­ în cale, caut să-i dau o Vestiarul este supraetajat
HEMBR1E te de catarge". care îl creează poezia îm­ demul personal cu publi­ notă creativă, pregătind şi echipat cu toate utili­
Cine a urmărit acest fe- pletită fericit cu acorduri Toamnă cul cinefil face... casă un nou salt înainte. De­ tăţile. Condiţii tot mai
1 ;• ‘
cital rămîne adine impre­ ale muzicii unor compozi­ bună I „Cheia" specială seori îmi trece prin min­ bune pentru muncitori •
tehnico- sionat de Înţelegerea şi tori titani — Beethoven, E- a acestor succese ? Cred te că peste tot mediocri­ La Oficiul de calcul al
căldura cu care Florin Plaur nescu, Mozart, Rabmanlnov, după că dragostea pentru mi­ tatea nu are „respiro", se C.M. Deva, „Felix C-512"
îlcloric s-a apropiat de profunzi­ Ceaikovschi, recitalul, in nunatul public autohton, coalizează şi atacă, în are, nu de multă vreme,
mea liricii celui mai mare interpretarea lui Fiorin care gustă cu toată fiin­ timp ce bunacuviinţă, bi­ un frate mai mic - „Fe­
iieton: poet al românilor. Acest Plaur, te urmăreşte multă ţa comedia. nele, frumosul şi sensibi­ lix C-1024" —, dar înzes­
— episo- toamnă... — Aplombul regizorului litatea trăiesc retrase, îşi
lor) lucru a fost posibil prin vreme, dorind să-l reasoulţi Saizescu are coresponden­oferă,'sau li se oferă... un trat cu o memorie dublă.
l; interesul aparte cu care ori de cîte ori ai posibili­ După cum afirma mate­
actorul a cercetat, spre tatea : „Dintre sute de ca­ ţă în aplombul actorului respiro I maticianul loan Manea,
i ; progra- cinstea lui, opera emines­ targe/ Care lasă malurile/ Saizescu ? Care din cele — Proiecte de viitor ?
ciană în ansamblul ei, a- Cite oare le vor sparge/ vor foşnitor cu reflexe a- două situaţii vă oferă sa­ — De proiecte nimeni şeful oficiului, noul cal­
culator funcţionează la
flata in bibliotecile centra­ Violurile, valurile?". tisfacţii mai mari ? nu duce lipsă, deci nici
rămii. Vremea îl va în­ — Dacă se consideră persoana mea: începînd
gropa pentru ca din se­ că aş avea un anume „a- cu genul preferat — cu
va lui să renască mugurii plomb" regizoral — în ale sale nenumărate ra­
primăverii. relaţie directă cu prezen­ muri şi rămurele, ca mu­
ţele mele actoriceşti, apui zicalul excentric, comedia
:omisar a- E m o ţ i a ( I ) ...S-a născut un copil. de situaţii, comedia' liri­
Aventurile să ştiţi că remarca este... j R E M E M B E R j
;r şi T Nu ştie că-i toamnă. remarcabilă, întrucât con­ că, parodia, bufonada, co­
lianul > Am ascultai odată o pre­ ţat. trăsăturile esenţiale ale Câ-n această zi de no­ tactul meu eu arta inter­ media • de moravuri sau
iha : i-ic- caracter, trecînd prin sa­
(Modcrn — legere ţintită de un om de socialismului, ca societate iembrie soarele a răsărit pretativă (tcatru-film), în
rul şi săl- ştiinţă care aborda con­ a eliberării şi slujirii celor mai tîrziu, dar a venit faţa unui public avizat, tira acidă şi ajungînd la i - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - *
3-I-II (Mo- strucţia socialistă dintr-un mulţi, au trăit unica şi ma­ a fost prin intermediul antipodul genului amin­
B) ; Aripi punct de vedere afectiv. rea emoţie şi bucurie. totuşi cu razele-i timide tit, drama de idei. psiho­
:ăra); Kra- scenei, mai întâi la Seve-
amer (Ar- Propunîndu-ne această tra­ Aceştia sîntem, noi toţi, să-ncălzească mîiniie bu­ rin — cînd eram elev la logică sau chior melodra­ l parametrii proiectaţi şi i
Corvini- iectorie, profesorul a reali­ acesta e OMUL, care am nicilor, ale părinţilor şl Liceul Traian şi „Jucam" ma tradiţională. • asortată i realizează diferite lucrări r
VNI: Săp- zat nu numai o deschidere tresăltat la curba care ne-a la zi. Pot spune că „dacă V tehnice, economice, pro- J
lor fPa- fraţilor mai mari. Miini pe Lopahin din „Livada cineva, inspirat şi foarte \ ductive - cu tendinţă ^
•ieulos (U- oarecum inedită, mult mai sugerat roata, simbolul neostenite ce au cules cu vişini" de Cehov —
;area dra- largă decît înţelegeam noi veşnicei mişcări, la fulgerul şi, apoi, ca student, pe priceput într-ale filmului, i spre informatica indus- 1
jiembrie) ; din manuale şi lecţii ascul­ sau soarele care ne-au din grădini mere şi stru­ m-ar solicita mereu, aş > trială —. pentru toate u- !
îsma ,oi- scena studioului „Cas- avea ce, să-i pun pe ma­
ral); va)L- tate, dar şi o incitare pli­ prevestit focul binefăcător. guri, nuci şi gutui. Miini- sandra" al Institutului \ nităţile subordonate C.M.)
an, : tigrul nă de atracţie, venită chiar Un strigăt de nădejde a le ce l-au primit pe e / , de artă teatrală şi cine­ să, şi vă asigur că ar fi [ Deva • La Uricani - o )
ceafărnl) ; din modul nou de o vedea produs şi revoluţia, pretu­ o masă bogată.. în mo­
de argint cel venit în Viaţă, ca matografică Bucureşti, mentul de faţă aştept in­ ţ nouă cantină pentru con-t
RILA: Po- realităţi, pe care le-am tindeni unde s-a produs şi bucurîndu-mă de aplauze * structori. Un obiectiv bi- /
r ent (Mun- trăit şi le trăim aievea. a dat naştere stării atît de pe-un dar minunat al a- şi critică favorabilă, ală­ trarea în .producţie, a u- 1 nevenit, plasat lingă se- >
IHNOASA : cestui anotimp. turi de Piersic, Leopoldi- nui nou Secret. Este vor­
delincvent ba de un scenariu scris, ) diul administrativ al bri-)
URICANI: Î N S E M N Ă R I Peste ani se va bucu­ na Bălănuţă, Ioana Buleă i găzii nr. 4 a Antreprizei l
nor tîrzil şi alţii, în „Peer Gynt" de Titus Popbvici, cunos­ * de căi ferate Petroşani, )
iD: Aten­ De la început ne-a a- bine cunoscută sub nume­ re ia rîndul lui de mîn- de Ibsen, montat de Dinu cut scriitor şi scenarist,
ţie Vultur gîierea luminii de no­ hunedorean prin , adopţiu­ ) încăpător şi bine dotat, )
; GURA- vertizat că emoţia lui, ge­ le de romantism revoluţio­ Cernescu. Satisfacţii ? ) unde pot rriînca zilnic? in-)
nerată de nou, nu este nici nar, căci ea, revoluţia, ne-a iembrie ce va îmbrăca De-o fi una, dc-o fi alta, ne. Cu acest film inten­
îda a 6-a ţionăm să-l înfrîngem i tr-o serie, peste 200 de 4
DRAŞTIE : „pură", rvici „perfectă", atins una dintre cele mai grădinile în pasteluri po­ să pot aduce bucuria în * constructori. Pentru ace- •
după cum noul pe oare îl sensibile corzi ale trăirii casa omului. Satisfacţia pe... Bachus! Cea mai
a); Horea licrome, va culege, ală­ ţ'iaşi constructori aici se)
făurim nu este nici numai umane — nădejdea, spe­ mea, să fie satisfacţia mare ambiţie a mea este
ÎEOAGIU- turi de ai lui, darurile l amenajează şi un mini- 1
triumf şi nici monocolor. ranţa spre mai bine, iar o- lui! ca, în fiecare film. să e-
li Călifar xiste acel filon de viaţă / club • Tot de la atelie- ?
xă) f ' Pen/tru că orice noutate dă ceasta s-a amplificat într-o pămîntulul. Toamnă după — Vă place să polemi­ românească, în stare să ) rul var al I.L. Deva: ing. )
sulos â- omului revelaţia descope­ tulburătoare simfonie beet­ toamnă... zaţi prin umorul filme­ contribuie la formarea |j Constantin Sireteanu, şe- )
tar — se- ririi, nu o dată îndemnînd hoveniană, intonată solemn lor pe care le faceţi ? şcolii naţionale de film. ţ ful atelierului, ne-a co- 1
AN : Ma- la exclamaţia „Evrica !". în tonalităţi şi motive ro­ ESTERA ŞINA — Sigur că umorul, co­ 1 municat că a fost repus /
a de cul- Poate că numai unul a a- mâneşti. media, satira, practică Prof. GHEORGHE POGAN ) în funcţiune, după repa- )
: AH Ba- vut această explozie de Ne întrebăm, cîteodată, ţ raţia capitală, cuptorul )
hoţl (Mu- bucurie, dor a făcut-o în oare ce durată şi ce in­
randarmul numele tuturor oamenilor, tensitate are emoţia ? Bă­ Creşterea şi îngrijirea copilului — .’ de var. Maximă atenţie t
(Lumina); sintetizînd ceea ce numai nuiesc că ea trebuie să ) realizării planului ! • 25 7
ssando — omul poate exprima în U- respecte dimensiunile fap­ ) de muncitoare, una mai )
aerul). nivers — trăirea conştientă telor şi evenimentelor care act de înaltă răspundere umană t harnică decît alta, lucrea- l
a unui pas de progres şi ou produs-o, să se mani­ ză la secţia de broderie-
de libertate. Dar omul în­ feste chiar ca ogixenul, să In cuvîntarea rostită la giul de disciplină a perso­ copil mici, la viitoarele lenjerie a Cooperativei
suşi este un strigăt iniţial, întreţină arderea, s-o am­ Plenara Consiliului Sani­ nalului sanitar, a analizat mame, să se formeze pen­
oare se reverberează per­ plifice pe măsura creşterii tar Superior, tovarăşul aspectele demografice din tru o maternitate conştien­ i „Mureşul" Deva, condusă
de Ileana Hăjdăţean. Ele
manent în ecouri prelungi, procesului pe core îl trăim Nicolae Ceauşescu, spunea: judeţul nostru. Neajunsu­ tă, să participe activ şi execută cu pricepere $i
peste dimensiunea fizică a şi-l făurim. Iar dacă nu e „Nu poate fi nimic mai de rile constatate în activita­ responsabil la pregătirea
i de cul- insului, un strigăt de naş­ aşa pentru toţi, ni se oreea- preţ pentru femeie decît tea personalului medico- lor sanitară, să coopereze ) bun gust, in pas cu moda
18. Spec- tere şi de descoperire neîn­ ză obligaţia ca cei care o să fie mamă. Nu poate ■ şi cu cerinţele pieţei, len­
Inar cu cetată. sanitar au fost urmate de cu personalul medico-sani- jerie, cuverturi, garnituri
samblului simt cu maximă intensita­ exista o mîndrie, o feri­ o serie de măsuri cu ca­ tar şi ediîfcaţiona.l în vede­ ) pentru pat şi pentru dor-
«populare După ani de reflecţie am te s-o transmită întreagă, cire mai marc pentru fa­
f;u.R.S.S. îndrăznit să cred că şi ma­ caldă şi vibrantă tuturor. milie, pentru o mamă, de­ racter profesional care să rea instruirii lor, pentru 1 mitoare, perdele ş.a. De
iul An- rii gînditori care cu schi- conducă la scăderea în creşterea şi îngrijirea co­ / la începutul anului secţia
e „Silva- CORNEL ARMEANU cît de a avea şi a creşte continuare a mortalităţii rectă a copiilor cărora ) a realizat peste plan pro-
e cultură copii". Aceste cuvinte nu
ita solis- sînt doar un îndemn, ci şi infantile. Pe lingă unele le-au dat viaţă. Participind ) duse în valoare de 2,5
- populai?. • — • — • — • — • — deficienţe înregistrate în la acţiunile educativ-sani- t milioane lei © Secţia de
3rudaşct. i un apel la demnitate, la activitatea sectorului sani­
înapoiat la întreprindere trăinicia familiei, la con­ tar, s-au relevat şi o serie ta-re, [ cum sînt instruirea / tîrriplârie Livezeni a I.P.L.
a de cul- să se culce (?). tinuitatea vieţii, prin via­ promaritală, • ..Şcoala ma­ ) Deva "a livrat în luna oc-
• Pentru scandal, loan
le stat [REFLECTOR ţa pe oare o dăm copiilor de neajunsuri în îngrijirea rnei",' ' „Şcoala bunicilor", l tombrie unor parteneri
lia geme- Grigoruţă, zidar |a I.G.C.L. copilului de către unii pă­ lectorate cu părinţii, con­ i din R.F. Germania 2 400
de Vă­ noştri.
Hunedoara, cunoscut cu Copilul — ca fruct al rinţi, „legate îndeosebi de ferinţe şi filme educativ- 1 bucăţi cuiere tip „Malta".
antecedente, se află acum neobservarea primelor sem­ sanitare etc., organizate de ) în această lună, colecti-
• Pentru speculă. A fost la loc sigur pentru faptul iubirii, al dragostei de oa­ ne de boală, ignorarea a- unităţile sanitare şi facto-' l vul de aici va mai livra
arestat Petru Olea, munci­ că într-o seară se ocupa meni, de glia strămoşeas­ cestora, prezentarea tardi­ rii educaţionali veţi putea i aceloraşi beneficiari. la
tor la C.S. „Victoria" Că- cu acostarea de persoane că va duce mai departe vă la medic. Un exemplu dobîndi cunoştinţele şi i termenele stabilite în con-
lan, întrucît se îndeletnicea, pe străzile municipiului, idealurile părinţilor săi, el în acest sens ni se pare e- practicile necesare pentru ) tracte, alte 1 600 cuiere
1
cu specula cu obiecte de rănind u -le. este suprema raţiune a e- dificatof. Copilul S.M., din preven irea îmbolnăvii- ilor,
ii pentru provenienţă străină. Cu • Contravenţie. Deoare­ xistenţei noastre pe pămînt. Boşorod, se naşte fără asis­ recunoaşterea primelor sem­ ) ® Făcînd cuplu cu Dana
ie 1985 : prilejul percheziţiei domi­ ce jucau rummy pe bani, Din aceste considerente tenţă calificată, pentru că : i Nuţu, în reprezentativa de
icălzi u- ciliare, i s-au confiscat di­ derivă funcţiile complexe ne de boală la copil, acor­ I senioare a României, ju-
i fl mal Gheorghe Şerban, Con­ ale familiei i biosanitară, mama lui, înainte de naş­ darea' primului ajutor, veţi ) nioara Cristina Bădules-
alocuri ferite astfel de mărfuri în stantin Apetreî, Toader tere, a fugit din materni­ înţelege necesitatea pre­
taţii sub valoare de peste 15 000 lei. Cornea şi Gheorghe Ola- economică, pedagogică-edu- tate. Copilul se îmbolnă­ ) cu, de la Jiul Petroşani,
. Vîntul • Dormea în vestiar. ru, muncitori l I.M. Un­ cativă, la unele din ele a- veşte ulterior, iar mama' zentării copilului la medic t a obţinut un frumos suc
moderat a vînd răspunderi sporite şi în oaz de boală, precum şi :
ocale şi Aşa a fost găsit mecanicul eam, s-au ales cu confis­ sectorul sanitar, îndeosebi acestuia neglijează să-l in­ / ces la Balcaniada de şah
■45 km/li Gheorghe Bîrsan, de la carea a 1 500 lei proveniţi terneze în spital. Aceste la examenele medicale pro­ ) de la Iraklion (Grecia),
st. Tem- l-L. Chişcădaga. După ce din contravenţie, plus a- în direcţia îmbunătăţirii filactice pentru urmărirea
3 vor fi situaţiei demografice şi a- acte necugetate — făptui­ dezvoltării normale a co­ ) întrecind formaţiile Bul-
nus 3 şi s-a prezentat la lucru, a menda cuvenită fiecăruia. sigurarea asistenţei medi­ te şi de alţi părinţi — au ^ gariei, Iugoslaviei şi a ţă- t
r cele părăsit fără aprobare lo­ făcut ca unii copii mici să pilului.
9 şi 15 cul de muncă, a venit la Rubrică realizată cale profilactice şi curati­ i rii gazdă. Un nou şi fru- î
i, izolat ve.' nu mai constituie bucuria Dr. AUREL AITONEANU, I mos'succes al sportivelor)
3eaţă şi Deva, unde s-a cinstit cu cu sprijinul Inspectoratului Implicată direct în aces­ păruiţilor. \ din Valea Jiului. )
ceva tării, după care s-a judeţean de interne medic primar,
te probleme, Direcţia sani­ Iată de ce, facem un a- inspector la Direcţia sanitară
tară judeţeană, prin Cole­ pcl la toate familiile cu a judeţului l _ _ _ _ _ _ *