Page 37 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 37
PROLETARI.DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
Din cronica întrecerii socialiste
ÎN PRIMA DECADĂ UTILAJE MINIERE din acest ultim an al cin-,
DIN NOIEMBRIE — ÎN PLUS cinalului actual. Acesta
PESTE PLAN — Cunoscuta cheTnare a este bilanţul realizărilor '
4 000 TONE minerilor din Valea Jiu în producţie pe care îl
DE CĂRBUNE lui — „Patriei — mai raportează acum, ‘ cu jus
JUDEŢ Ut UUHE004BA
Recenta adunare gene mult cărbune" — are re tificată mîndrie, harnice
rală a reprezentanţilor zonanţe adinei şi în ca le lucrătoare din cadrul ■
oamenilor muncii dc Ia drul unităţilor economice întreprinderii de confecţii
I.M. Paroşeni — în care din această zonă unde Vulcan. Nivelul calitativ
ridicat al produselor con
au fost dezbătute cu ma se^ produc utilajele com fecţionate aici este ilus
ximă responsabilitate sar plexe necesare activităţii trat de faptul că tot mai
ORGAM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C cinile ce revin unităţii în în subteran. Astfel, har mulţi parteneri externi
anul 1980 — a fost în- nicii oameni ai muncii solicită confecţiile ce se
C O N S I L I U L U I U L A R J U D E Ţ E A N tînipinată de harnicii mi din cadrul întreprinderii execută la Vulcan. în a-
neri cu un rezultat de de utilaj minier Petroşani
prestigiu : extragerea pes raportează realizarea, pe cestc zile, un nou lot de
78 000 costume bărbăteşti
te plan, numai în prima primele 10 luni din 1985, este livrat pentru S.U.A.
Anul XXXVII, nr. 8 707 MARŢI, 12 NOIEMBRIE 1985 4 pagini — 50 bani decadă a lunii noiembrie de echipamente hidrauli
1985, a 4 420 tone de căr ce şi pneumatice în va
bune. Această producţie loare suplimentară de CU PLANUL
suplimentară se adaugă peste 2 milioane lei. LA EXPORT
Pe aceleaşi coordonate ÎNDEPLINIT
celorlalte plusuri înre
gistrate de Ia începutul pozitive se înscrie şi Cu rezultate remarca
activitatea colectivului bile la export se prezin
anului, astfel că minerii I.P.S.R.U.E.E.M. Petro
de la Paroşeni au hotă- şani care a dat, în peri tă acum, după 10 luni şi
o decadă din acest an,
rît, chiar în adunarea lor oada care a trecut din a- colectivul de oameni ai
generală, să-şi sporească
La U. i. Paroşeni cest ultim an al actualu muncii de Ia întreprin
angajamentul anual de lui cincinal, 4 071 stîlpi derea chimică Orăştie.
la 5 000 tone Ia 10 000
hidraulici peste prevede Realizarea planului Ia ex
tone de cărbune peste rile de plan. Trebuie să port în proporţie de 183
Cazanul nr. 1 produce; maximă atenţie plan. Mai putem menţio adăugăm că toate aceste la sută reprezintă răspun
na faptul că harnicul co echipamente şi utilaje o- sul concret, prin remar
lectiv de muncă al I.M. ferite în plus minerilor cabile fapte de muncă,
finalizării pregătirilor de iarnă Paroşeni — care a lan au fiabilitate ridicată şi al celor ce muncesc la
sat către toate unităţile caracteristici tehnice su „Chimica", faţă de sar
perioare, calităţi ce se cinile stabilite în cadrul
La ora cînd apăr aceste plar sarcina de mare în de energie electrică pe ba de cărbune din ţară che vor regăsi în extracţii şedinţei Comitetului Po
rânduri, Uzina electrică Pa- semnătate trasată de con ză de cărbune. Astfel, Ia marea la întrecere socia suplimentare de cărbune. litic Executiv al C.C. al
roşeni funcţionează cu toa ducerea partidului, de a acest indicator, de la 40 listă pe anul 1985 — este P.C.R.^ privind intensifi
te cele patru grupuri ener pulsa, oră de oră, în sis la sută cît se realizează în hotărît să-şi depăşească ÎNSEMNATE DEPĂŞIRI carea activităţii de ex
getice. De cîteva ore, ca tem, cît mai multă ener prezent, trebuie să ajungem toate obiectivele propuse ÎN REALIZAREA port, creşterea cointeresă
zanul nr. 1 — oprit pen gie electrică. la aproape 90 la sută. De şi să pregătească, în acest SARCINILOR rii şi răspunderii colecti
tru revizii, reparaţii şi lu — Deci, prin punerea în asemenea, prin înlocuirea DE PRODUCŢIE ve pentru îndeplinirea
crări de modernizare —, funcţiune a cazanului nr. eiectrofiltrelor s-a urmărit fel, condiţiile necesare 38 milioane lei în plus integrală şi la termenele
după ce a trecut cu suc 1 s-a încheiat o etapă deo reducerea poluării în zo pentru producţia anului faţă de sarcinile aferen prevăzute a producţiei
ces probele tehnologice, a sebit de importantă a pro nă. La aceste lucrări exe 1986. te perioadei ce a trecut destinate exportului.
fost repus în funcţiune. Pe gramului de pregătire a u- cutate într-un timp record
măsură ce se vor atinge zinei pentru perioada de şi-au adus contribuţia mai
parametrii stabiliţi şi nu iarnă. Vă rugăm, tovarăşe mulţi oameni. Totuşi, să
mărul megawaţilor furni ing. Alexandru Aruncutea- numim cîţiva: personalul
zaţi sistemului energetic va nu, director al uzinei, să din subordinea şefilor de
spori. Faţă de 150 MWh, vă referiţi, pe scurt, la con tură Gheorghe Munteanu,
cit se livrau zilnic pînă Ia secinţele modernizărilor e- Mihai Slavei, Ioniţă Dră-
repunerea în funcţiune a fectuate la acest cazan ? ghici, echipele lui Aurel
cazanului rir. 1, U.E. Pa — Două' ar fi cele mai Bolosin şi Drăgomir Lucaci,
roşeni va produce circa importante. în primul rînd muncitorul specialist în re
180 MWh. în acest fel, e- înlocuirea sistemului actual paraţii turbine — Traian
nergeticienii din Valea de preparare a prafului, în Albu şi mulţi alţii. SIP ' :fjHl
I M
, Jiului işi îndeplinesc exem scopul creşterii producţiei
— Ce urmează în conti MMim
nuare ? 1 iB ifiiipl
CU TOATE GRUPURILE ÎN FUNCŢIUNE — Pregătirea pînă în ce
le mai mici detalii a re ; 'LV
La Centrala termoelectrică Mintia se acţionează viziei tehnice a cazanului
în spirit de ordine şi disciplină, cu înaltă răspundere nr. 2, a lucrărilor de in
şi dăruire muncitorească pentru materializarea exem
plară a sarcinilor stabilite de conducerea partidului vestiţii pentru 1986, care
privind creşterea producţiei de energie electrică. Prin prevăd şi la acest obiectiv,
încheierea ultimelor lucrări de reparaţii, grupul nr. 1 schimbarea sistemului de
funcţionează, începînd de duminică dimineaţa, la ca preparare a prafului de
pacitatea stabilită. Operatorul Augustin Ilca, de la cărbune şi a electrofiltre-
camera de comandă nr. 1, ne-a comunicat că toate lor. Vom acorda cea mai
cele şase grupuri energetice de la C.T.E. Mintia func mare atenţie terminării lu
ţionează în depline condiţii de siguranţă, realizîndu-se crărilor la buncărul cen
o putere medie zilnică de peste 900 MW. Se va acorda tral de descărcare a căr-
maximă atenţie supravegherii instalaţiilor şi agrega
telor pentrp ca de Ia Mintia să se furnizeze ritmic, L!ViU BRAICA I.P.L. Deva, secţia de mobilă. In sectorul şlefuit in alb, muncitoarele Florlca Liţă şl
oră de oră, cantităţi sporite de energie. Maria Biro prelucrează traverse pentru oglinda „Safir".
(Continuare în pag. o 2-a)
LA F.P.i.M.P.S. HUNEDOARA
v-
WlllP
CAMPANIA g*E Resursele locale — valorificate
constituiţi în formaţii mari Mecanizatorii acţionează la un înalt nivel
energic la eliberarea terenului, arături şi fertilizări tehnic şi de eficienţă
o Dezvoltare într-un ritm talcului — la Uzina de pre
Ivnp era ti.vele f o rm utate în schimburi prelungite, bune rezultate se lucrea dor Olea, Viorel Şchiop şi mediu anual de 10 la parare Zlaşti — producem
de secretarul general al aşa cum au făcut-o şi du ză şi la fertilizări, transpor- Cornel Moga. sută praful de curăţat „Cristal",
partidului, tovarăşul Nicolae minică, asigurînd astfel tîndu-se şi aplicîndu-se Cu alte 26 de tractoare • Diversificare continuă de bună calitate şi la un
Ceauşescu, privind realiza baze temeinice producţiei zilnic peste 100 tone gunoi se lucrează pc ogoarele a producţiei, calitate preţ accesibil, dar pe care
rea în cele mai bune con agricole din primul an al de grajd pe terenurile co A.E.I. şi C.A.P. Vaidei, superioară a produse comerţul din judeţ nu vrea
diţii a lucrărilor din cam cincinalului 1986—1990. vor fi ‘ cultivate în primă dintre acestea, 12 fiind re lor să-l contracteze. De ă-^
pania agricolă de toamnă Faptele de muncă întîl- vara viitoare cu cartofi. partizate la arat, şase la somenea, din agregate^
şi pregătirea unor baze niite în aceste zile pe ogoa Prin hărnicie se detaşea eliberarea terenului şi opt • „R.R.R." — pe un te de carieră şi balastie
temeinice recoltei'din anul rele cooperativelor agrico ză la fertilizări Ioan Turj, la fertilizări. Pentru con ren larg, fertil. ră (nu de mult am pus
viitor reprezintă cuvîntul le din C.U.A.Ş.C. Geoagiu Vasile Macoviciuc, Petru ştiinciozitatea ce o dove în funcţiune o carieră la
de ordine pentru toţi lu constituie argumente ale Cosmoi şi Ioan Cristea. desc în muncă, merită - să Se ştie, rostul înfiinţării Teliuc şi o balastieră la
crătorii ogoarelor din răspunderii şi hărniciei do O altă formaţie acţio fie evidenţiaţi Traian Rîn- industriei mici este acela Călan), realizăm materiile
Consiliul unic agroindus vedite de mecanizatori pen nează pe ogoarele C.A.P. zar, Adrian Şerban, Ion de realizare a unor produ prime necesare producerii
trial Geoagiu. Ounoscînd tru soarta recoltei viitoare. Geoagiu şi Cigmău, unde Pascu, Valentin Craiu, Pe se şi articole diverse, do de prefabricate din beton,
faptul că o influenţă ho- în formaţia de mecani la arat sînt mobilizate 12 tru Ciorogar, Nicolae ,Ga- largă utilitate pentru gos pe care le livrăm unor u-
tărîtoare asupra recoltei o zatori constituită pentru .tractoare,- la^pTiberarea te nea, Ion Albu, Dorel Boca podăriile populaţiei, în nităţi economice sau popu
au efectuarea arăturilor a- cooperativele agricole * din renului — şase şi la ferti şi alţii. deosebi din resurse locale laţiei. Facem tubulatură
dînci de toamnă şi fertili Romos, Vaidei şi Romoşel lizări — opt. Asigurarea Inginerul Virgil Tudan, şi refolosibile. Acest rost pentru canalizări, cu dia-
zarea terenului cu îngrăşă sînt concentrate 14 trac frontului de lucru o rea directorul S.M.A., ne-a re a fost înţeles şi se ma metre de la 150 mm la
minte organice, mecaniza toare la arat, şase la eli lizează Ion Buda şi Da- latat că, acţionînd într-o terializează cu succes în 1 500 mm, dale mozaicate,
torii, conducerea S.M.A. şi berarea terenului şi şase mian -Crăciun, ajutaţi de asemenea organizare, me cadrul Fabricii de produc plăci şi stîlpi pentru gar
inginerii şefi din C.A.P. la fertilizări. La arături Ispas Todea şi Gheorghe canizatorii obţin randa ţie industrială mică şi pres duri, bolţari şi bandaje
acordă atenţie deosebită a- i-am întâlnit la lucru, în Botîrlea, cave sînt detaşaţi mente zilnice superioare, tări servicii; Hunedoara. de mină, articole ornamen
cestor lucrări, mobilizînd tre alţii, pe Ion Oprea, de la O.J.T. şi, respectiv, ceea ce constituie o garan — încă de la constitui
toaţe forţele pentru înche Ion Ciolan, Ioan Ţigu, Ni S.G.C.L. Geoagiu-Băi. Fer ţie că lucrările vor fi în rea unităţii, în anul 1981, tale— pentru parcuri, zo
ierea lor în timpul cel colae Avrămuţ şi Iierman tilizarea terenului cu gu cheiate într-un timp scurt, ne-am axat preocupările ne de agrement şi trasee
mai scurt şi la un înalt Zeii. Tot aici, munceşte şi noi de grajd este făcută asigurîndu-se totodată în pe valorificarea resurselor turistice etc. Anul trecut
nivel calitativ. în scopul elevul practicant Sorin de Nicolae Stanciu, Gheor cadrarea în normele de ca locale şi dezvoltarea de am pus în funcţiune o
obţinerii unor randamente Poienaru, care dovedeşte ghe Suciu, Simion Trosan, litate cerute, premise sigu noi activităţi — releva nouă linie de tuburi din
superioare au fost consti că va fi în viitor un bun Nicolae Mărginean şi alţii, re ale obţinerii unor re Gheorghe Şerban. ingine
tuite trei formaţii mari şi mecanizator, el reuşind să iar la arături se remarcă colte bogate în anul viitor. rul şef' al FPJ.M'.P.S. Hu DUMITRU GHEONEA
complexe de mecanizatori, realizeze acum un cîştig aportul tractoriştilor Ion nedoara. Astfel, din rezi
oare lucrează zi-lumină şl lunar de peste 4 000 lei. Gu Mihăilă, Nicolae Rus, Teo NICOLAE TIRCOB duurile de la fabricarea (Continuare in pag. a 2-a)
