Page 41 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 41
ţ=fSL
Obiectiv central - predarea
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I
la termen a tuturor lucrărilor
kfhj
în materialul supus dez lităţii şi eficienţei econo recuperării restanţelor şl
baterii participanţilor la mice. încheierii anului cu planul
adunarea generală a repre Afirmîndu-se ca autentic realizat integral. A fost şi
zentanţilor oamenilor mun for al democraţiei noastre angajarea şefilor celor două
cii de la T.A.G.C.M. Deva, socialiste, al autoconducc- brigăzi — Florian Lazea,
Vasile Prodea, directorul rii şi autogestiunii econo- respectiv Petru Drăghici.
trustului, s-a referit la re mico-financiare, adunarea Totodată, ei au considerat
m m m zultatele obţinute pe 10 generală a apreciat că sar că, printr-o mobilizare de
luni ale anului şi la mă cinile anului 1986 sînt po excepţie, sarcinile anului
Al COMITITUtUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al surile ce trebuie luate pen sibil do îndeplinit, expri- viitor vor putea fi înde
l l l U i m P O P U L A R J U D E Ţ E A N tru recuperarea restanţe plinite integral, în pofida
lor şi asigurarea îndepli
faptului că brigada 2 are
nirii planului pe anul cu Adunăriie generale obiective importante, în 11
rent. în acest context a ale oamenilor muncii localităţi din judeţ, dintre
Anul XXXVII, nr. 8 708 MIERCURI, 13 NOIEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani subliniat că un ansamblu — expresie a care patru în Valea Jiului.
de cauze obiective şi su „Şi colectivul de la A.S.I.M.
biective a determinat de democraţiei are unele restanţe de la
rularea anevoioasă a acti şi auîoconducerii începutul anului, arăta
vităţii tuturor antreprize muncitoreşti maistrul Petru Săbău, dar
lor şi brigăzilor, care în sîntem în măsură să le
registrează, de la începutul recuperăm. Va trebui însă
- S.6 ECONOMISIM PE T6AŢE. CAILE anului, restanţe Ia majo mînd angajarea unanimă să întărim ordinea şi dis
ritatea indicatorilor de de mobilizare exemplară ciplina, iar aprovizionarea
plan. S-a relevat cu jus în acest sens. „Este ade şi transportul să răspundă
mai bine „la comenzi". Şi
Folosind cu chibzuinţă instalaţiile electrice greutăţi privind aprovizio vărat că am început greu sarcinile, din 1986 le vom
teţe că în spatele unor
anul acesta din cauza ier
narea tehnico-matcrială şi nii extrem de aspre, dar la îndeplini". Pentru a face
faţă prevederilor din 1986,
transportul s-au perpetuat
din apartamente şi blocuri se pot aduce carenţe de ordine şi disci fel de adevărat este şi fap avem în atenţie buna pre
tul că n-am pregătit în
plină, de organizare a toate detaliile planul anu gătire a condiţiilor de lu
iernii,
perioada
cru
pe
însemnate economii în bugetul familiei muncii. al din toamna trecută, re completarea efectivelor şi
Au fost prezentate apoi
leva Ladislau Simon, de la
cifrele de plan pe 1980, brigada 1 Deva. Solicităm perfecţionarea profesională
primul an al noului cinci o mai bună aprovizionare a forţei de muncă, o mai
In complexa activitate cătării şi băi am montat blocurile turn nu pot fi nal, fundamentat de Con cu materiale şi dotarea cu temeinică organizare a lu
de gospodărire a ansam tuburi de neon. La întîlni- luminate prin automate, unele utilaje de producti crului şi întărirea discipli
blului de locuinţe, asocia rea cu locatarii am propus pentru că butoanele de im gresul al XlII-lea aii parti vitate ridicată, asigurarea nei in fiecare formaţie, Ia
dului, cifre care se men
ţiilor de locatari le revine ca uşile ascensoarelor de puls se blochează şi ca ur la timp a proiectelor de e- fiecare obiectiv", menţiona
un rol însemnat, mai cu la etajele I, II şi III să mare, ard diodele şi bobi ţin cu mici excepţii la ni xecuţie şi ne vom face Gheorghe Buşagă, şeful
velul celor din acest an —
seamă în ceea ce priveşte fie prevăzute cu yale. S-ar nele. Blocul C, prin con ca volum al producţiei va planul pe 1986". brigăzii 5 Orăştie.
luarea unor măsuri care economisi şi energie, s-ar strucţie, este prevăzut cu lorice şi număr al obiecti Deşi înregistrează rămâ Recunoscînd minusurile
să pună stavilă risipei de evita deteriorarea lor. luminatoare laterale. Lu velor, însă deosebit de mo neri în urmă pe 10 luni DUMITRU GHEONEA
energie electrică şi combus Şi pe casele scărilor ce mina naturală nu-i sufi bilizatoare sub raportul din an, brigăzile 2 Deva şi
tibil în fiecare apartament, lor opt blocuri ale asocia cientă, fiind nevoie şi în productivităţii muncii, ca 3 Haţeg au posibilitatea (Continuare în pag. a 3-a)
pe flecare oasă a scării, la ţiei nr. 11, din cartierul timpul zilei de becuri.
fiecare palier. Gojdu, cu excepţia blocu Neoanele oare au fost mon
— Asociaţia noastră de lui K, luminat prin tuburi tate s-au ars ori, pur şi
locatari — no spune Aure- fluorescente, montate al simplu au dispărut. în co
liu Cristovici, administra ternativ, aprinderea şi în merţ, acum nu se găsesc
tor al asociaţiei nr. 3 De treruperea becurilor se fa tuburi de neon de 20 W.
va — cuprinde 221 apar ce automat. „Toate corpu Au fost instalate la aces
tamente. La toate cele 24 rile de iluminat din blocuri te blocuri ascensoare colec
de scări au fost montate — ne spune Eva Maria Ma tive tranzistorizate, de cel
întrerupătoare automate şi rele, administrator — sînt mai nou tip. Dar ele sînt
s-a luat măsura să nu fie revizuite în permanenţă de exploatate neraţional.
montate becuri decît la electricianul nostru. Am Am mai notat ca o pro
etajele II şi IV, parterul introdus, de asemenea, şi blemă cu care se confrun
şi etajul I fiind luminate la blocul experimental sis tă acum, în prag de iarnă,
concomitent cu holul de temul de aprindere' auto cei ce gospodăresc imobi
la intrare. S-a redus, ca mată. lele: greutatea în procura
urmare, costul energiei, pe Asociaţia de locatari nr. rea şi înlocuirea sticlei la
trimestru, cu 3 000—4 000 121 are în administraţie uşile scărilor. Pe de o par
lei. De asemenea, majori trei imobile în bulevardul te nu se găseşte în comerţ
tatea locatarilor folosesc în „Decebal", cu 9—12 nivele. sticlă de 5—G mm, iar pe
încăperi întrerupătoare cu — în blocul D — ne spu
variaţii de luminozitate, au ne Aurelian Marele, admi ESTERA ŞINA
redus numărul becurilor nistrator, am alternat, pe
de la lampadare, iar în bu etaje, becuri de 25 W. Dar (Continuare în pag. a 3-a)
ÎNCADRAREA ÎN COTELE STABILITE - STRICT OBLIGATORIE !
Respectarea riguroasă a deri din judeţ nu şi-au — 242 MW. La nivel de
cotelor de energie electri gospodărit îndeajuns de judeţ, în primele 10 zile
că repartizate fiecărui con bine energia repartizată, s-au consumat peste cota
sumator în parte este obli au depăşit cotele aproba aprobată 1346 MW. Se im
gatorie, o condiţie esenţia te. între ele se numără pun a fi luate măsuri Mina centrala Gheţari, o-
lă a desfăşurării normale C.S. Hunedoara, cu 720 prompte, la toate catego rizcaitul XIV. Inginerul
a activităţii în domeniile MW, C.S. Victoria Călan riile de consumatori, pen Duţă Encscu şi maistrul Mina Troiţa şi-a
Creanga
Alexandru
miner
economico-sociale. Cu toa — 179 MW, întreprinderea tru a se evita depăşirile urmăresc Îndeplinirea pla
te măsurile luate, în pri „Avicola" Mintia — 59 MW, de repartiţii, a se economi nului dc către brigăzile îndeplinit pianul anual
ma decadă a lunii noiem Tracţiunea C.F.R. — 154 si această preţioasă resur aflate in subordine.
Foto GELU IZBAŞA
brie mai multe întreprin MW, consumatorii casnici să — energia electrică.
10 noiembrie 1985 — o mentele „forte" cu care
WWWW VW WVWV.*
zi deosebită pentru mi am reuşit să creştem ran
Asigurarea furajelor— problemă nerezolvabilă ? nerii de la Troiţa, sector damentele pe post, să ex
peste
tragem
aparţinător de Exploata
minereu
rea minieră Miniia-Veţel. plan, să facem anul mai
Este ziua în care oame scurt.
Cum este pregătită fer şi pe care, se parc, n-a nii muncii dc aici şi-au — Ne puteţi da şi cîte
ma zootehnică a C.A.P. C.A.P. CRISTUR reuşit s-o rezolve nici în îndeplinit sarcinile de va cifre ? Puteţi eviden
Cristur pentru stabulaţie ? acest an. Deci, ce-au reuşit plan pe anul 1985. în le
Care este stadiul realiză să strîngă în depozitul de gătură cu acest eveniment, ţia pe cei mai harnici
mineri ?
rii producţiei de lapte des nutreţuri cooperatorii din inginerul Ionel Lazăr, şe
tinată fondului de stat, al Cristur ? Faţă de un nece-. ful sectorului, a subli — Sigur că da. La mi
celorlalţi indicatori de sar de 452 tone de fibroa niat : nereu complex extras am
plan ? Iată întrebări la se, s-au adunat 250 tone. depăşit, „la zi", sarcinile
— Colectivul nostru nu
pe 1985 cu 300 tone, iar
-
care ne-au dat răspuns fac La suculente, lucrurile se mără 230 de lucrători. la metale, indicatorii de
torii de conducere ai uni prezintă mai rău. Dintr-un
tăţii şi fermei. înoate sectoarele djlMSitâP necesar de 1 704 tone s-au Majoritatea sînt oameni plan anuali au fost rea
Deci, mai întâi, care este însilozat doar 165 tone (? !) ai satelor din această zo lizaţi încă dc la începu
situaţia realizării efective Chiar dacă la grosiere s-au nă, harnici şi cu multă tul lunii octombrie. Oa
putere
mobilizare.
de
lor? Prevederile la total dările la producţia de lap cinci adăposturi au fost asigurat 600 tone, cu 270 menii de bază ai minei,
efective sînt depăşite cu te marfă — ţinea să pre dezinfectate şi văruite, tone peste necesar, totuşi De la începutul a- de numele cărora sînt
41 bovine. La matcă, faţă cizeze, în continuare, şeful s-au revizuit şi reparat in paiele şi cocenii nu vor fi nului au fost destule strîns legate succesele de
de un plan anual de 260 fermei zootehnice. Pînă la stalaţiile de evacuare a de în măsură să suplinească perioade în care ne-ani astăzi, buni organizatori
vaci şi juninci, ferma are zi, am livrat la fondul de jecţiilor, cele de alimen lipsa finului şi a suculen confruntat cu greutăţi, a şi de neîntrecut în mun
la această dată 226. Şi — stat 1 450 hi lapte de vacă, tare cu apă. Au fost re telor. Concluzia ? Şi-n a- trebuit să găsim soluţii că, se numesc: Andrei
cum recunoştea inginera faţă ele un plan anual de parate uşile defecte, înlo ceastă iarnă C.A.P. Cris pentru a ieşi din impas. Penzeş, Petru Roca,
Aurelia Stoian, şeful fer 1 600 hl. Cum do la cele cuite geamurile şi ţiglele tur va fi nevoită să chel Aşa c în mină. Am per Gheorghe Trif, Constantin
mei zootehnice — pînă la 102 vaci aflate în lactaţie sparte. Practic, la această tuiască sume importante severat însă, nu nc-am Andrieş, loan Pop — mi
sfîrşitul anului sînt per obţinem 320—330 litri lapte dată adăposturile sînt gata pentru a-şi asigura furaje dat bătuţi. Buna organi neri, şefi de echipe, Ni-
spective destul de slabe marfă zilnic, avem argu pentru a primi animalele zare a muncii pe echipe, colae Trif, şef echipă c-
ca acest indicator să fie mente care să ne ofere şi asigură microclimatul le. Este o situaţie care, mai aprovizionarea ritmică cu
lectromccanici şi alţii. în
realizat. La natalitate, fa certitudine în realizarea necesar pentru perioada de ales că se perpetuează de materiale a fronturilor, zilele care au mai rămas
ţă de 195 viţei prevăzuţi a acestui important indicator. iarnă. ani de zile, trebuie să dea folosirea deplină a tim
fi obţinuţi în acest an, s-au — Pentru ca stabulaţia Dacă din acest punct de serios de gîndit şi să r$o- pului de lucru şi a uti din acest an, minerii de
înregistrat pînă la zi 190, 1985—1986 să se desfăşoa vedere nu vor fi probleme bilizeze în viitor conduce lajelor din dotare, întări la Troiţa vor munci cu
existînd şanse ca, pînă la re în condiţii optime, s-au la iarnă, nu acelaşi lucru rea unităţii la măsuri ho- însufleţire în abataje,
sfîrşitul anului, indicatorul luat măsuri pentru pregă putem să-l spunem în ce tărîte pentru acoperirea ne rea asistenţei tehnice pe vor extrage tot mai mult
respectiv să fie îndeplinit tirea corespunzătoare a a- priveşte asigurarea furaje cesarului din producţia schimburi, coordonarea a- minereu complex pentru
în totalitate. dăposturilor — sublinia Mi- lor. Este, de fapt, proble proprie. tentă a întregii activităţi ţară.
— De asemenea, ne vom hai Lăpugeanu, inginerul ma cu care unitatea se — sînt cîteva dintre ele LIVIU BRAICA
realiza cu siguranţă preve- şef al unităţii. Toate cele confruntă dc mai mulţi ani MIRCEA LEPÂDATU
