Page 42 - Drumul_socialismului_1985_11

nn. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 708

>

«fu

20.00 Teh
20,20 Actr
noir
Ne pregătim prin şi pentru muncă Organizaţia de 20,40 Ten:
tor
Liceu! industrial nr. 3 Hunedoara tineret — 20,33 roti)
mân
Vorbind despre şcoala lucrurile din perspectiva de altă parte, stimulentele nari
LICEUL INDUSTRIAL NR. 3 HUNEDOARA noastră, Liceul industrial îndeplinirii acestei misiuni acordate de întreprinderea organizatoare a lui
mlsi
i a intrat în ccl de-a! nouă ’.ea an de activitate. O nc- nr. 3 Hunedoara, vorbim putem afirma că liceul de patronatoare — burse şi a- la 1
■ cesitate obiectivă l-a inse ris în salba liceelor indus- de fapt despre „atelierul" construcţii din Hunedoara sigurarea prin contract a întrecerii socialiste 21,43 Tcle
I triale luinedorene. în scur ta-i istorie el şi-a cîştigal de formare a viitorilor şi-a eîştigat un binemeritat viitorului loc de muncă —' 22.00 Fotb
mân
personalitatea prin constru ctorii pe care i-a dat şan- muncitori constructori de prestigiu. au • determinat o creştere Viaţa de organizaţie ce 2-a. ’
tierelor, prin cei care se pregătesc, an de an, în la- pe şantierele ţării, vor­ Istoria dobîndirii acestui continuă a cifrelor de şco­ se desfăşoară în liceul C CCtS
boratoare, cabinete, atelie re. în pagina de faţă re- bim despre locul unde prestigiu este relativ scurtă. larizare. Repartizarea în nostru se află intr-o con­ 22,30 tnch
mult
dăm preocupări, gînduri şi fapte ale celor ce se for- pulsează astăzi aspira­ Din 1977, de cînd a fost producţie a colegilor noş­ tinuă prefacere. De ce spun
nicază aici pentru muncă şi viată. ţia pentru prefacerile de înfiinţat, liceul nostru a tri, absolvenţi ai claselor aceasta ? Pentru .că, fiind
mîine. întrucit pulsul unui avut posibilitatea să pre­ a Xll-a, în profilele pen­ o continuă curgere, de ti­ fl
colectiv nu poate fi cunos­ gătească citeva generaţii tru care s-au specializat nereţe, şcoala îşi formează JgAl
cut cu adevărat decît di­ de absolvenţi, majoritatea sau în profite apropiate lor, mereu alte organizaţii de
Faptele noastre - năuntrul său, voi încerca integraţi pe şantierele este o dovadă elocventă a tineret, alte programe de
BUCURI
să redau climatul creat in I.A.C.R.S. Hunedoara, în­ îndeplinirii obiectivului activităţi, corespunzînd ge­ dioprograi
fapte de viaţă şcoala noastră prin activi­ treprinderea patronatoare. fundamental al şcolii: for­ neraţiilor care ii păşesc şi 6,30 Uu c
îi depăşesc în permanenţă
Formele prin care facem
marea tinerilor prin şi pen­
tatea comună a elevilor şi
agricultur
cadrelor didactice. pregătirea pentru muncă şi tru muncă. Faptul că pro­ pragul. jurnal; '
A cîntări faptele de mun­ rea de 73 000 lei, prin con­ Se ştie că menirea primă viaţă sînt diferite: treapta fesia de constructor oferă Organizaţia revoluţiona­ angajamcj
U ă s p u n
că — fapte de viaţă — ale tribuţia la efectuarea unor a liceului nostru este aceea I şi treapta a Il-a de li­ satisfacţii deosebite a fost ră din liceul nostru contri­ rilor tova
elevilor liceului de con­ lucrări de Întreţinere şi bu­ de a forma muncitori con­ ceu, învăţă mint profesional demonstrat, în toamna a- buie la realizarea unei ati Ccauşescu
strucţii echivalează cu a ur­ nă gospodărire in parcul structori cu înaltă califica­ şi seral. Liceul nostru — cestiui an, şi de revenirea tiudini înaintate faţă de integral
să
nreg
mări activităţile desfăşurate „Corvinul", cartierele Micro re, care să facă faţă optim care dispune de o bună pe şantierele I.A.C.R.S.II., muncă. în mod firesc, la planul an
de ei in şcoală, in ateliere, 5, Micro 6, in jurul blocuri­ cerinţelor producţiei şi, în bază tchnico-materială — ca tineri ingineri, a unora împlinirea acestui scop sînt Revista p
pe şantiere şi in zonele pu­ lor din preajma stadionului acelaşi timp, de a selecta asigură permanenţa fluxu­ dintre .primii absolvenţi ai implicate eficient dezbate­ r ierul n
Buletin de
blice ale oraşului, pe tere­ ş.a. Marea majoritate a zo­ viitorii specialişti cu stu- lui de elevi veniţi din di­ liceului nostru. rile desfăşurate cu prilejul pundem
nurile agricole. nelor de agrement, a locu­ dii superioare. Judecind ferite colţuri ale ţării. Pc Ştim că eficienţa educa­ învăţămîn tutui politico- 10.00 Bule
Cultivarea aptitudinilor ne­ rilor de joacă pentru copii ţiei in spiritul muncii, pe ideologic, informările poli­ 10,05 Tine
cântecului
cesare meseriei de construc­ din municipiu poartă am- care o primim acum pe tice şi nu în ultimul rind Din ţările
tor se realizează, in primul prenta hărniciei şi pricepe­ băncile şcolii, poate fi ve­ adunările generale alo Piese cor;
and, in cadrul celor opt a- rii colegilor noştri. Aceeaşi rificată mai tîrziu, pe plat­ U.T.C. tin de şti
caruselul
'oliere de care dispune li­ îndeminare şi hărnicie au formele şantierelor. Dar Acţiunile concrete de­ Publicitate
ceul. Elevii claselor a IX-a dovedit-o viitorii constructori tot atât de bine ştim .că clanşate în cadrul între­ de ştiri; :
colului X?
şi a X-a sînt pregătiţi in in campania agricolă par- de seriozitatea cu care ne cerii socialiste „Cea mai moara fol
timpul practicii productive licipînd la stringerea recol­ pregătim acum '''“depinde bună clasă" se adaugă cu Avanprem
să devină constructori-struc- telor toamnei la C.A.P. Bui- viitoarea noastră încadrare succes celor de ridicare 13.00 pe 1
turi, instalatori, mecanici, lă­ turi şi C.A.P. Peştişu Mare. în producţie. Şi putem spu­ a nivelului de conştiinţă Clubul in
Buletin d
cătuşi, electricieni. Acumu- O asemenea preocupare ne că avem multe şi fru­ politică, la a cărei conso­ II'""' IRU
lind experienţă, elevii clase­ responsabilă de muncă con­ moase rezultate în proce­ lidare contribuie fiecare 1 ynir
lor a Xl-a şi a Xll-a efec­ firmă şi continuă tradiţia sul de integrare a învăţă­ oră de curs. în acest con­ m *i —
Coordonat
tuează stagiul de producţie generaţiilor de absolvenţi ai mântului cu cercetarea şi text, noi, elevii sîntem sti­ 16,55 Sfat
direct pe şantierele între­ liceului, care Ou devenit bri­ producţia, că sîntem auto­ mulaţi şi de faptul că, la 17.00 Bule
prinderii de antrepriză con­ gadieri ai „Magistralei al­ rii a numeroase succese în sfîrşitul întrecerii, colecti­ 17,05 Radi
17,30
Ciut-
strucţii şi reparaţii siderur­ bastre", ai şantierului de activitatea practieo-aplica- vele care obţin cele mai 17,45 Odă
gice care este Întreprinde­ construcţii Bărbăteni, ai com­ tivă şi ştiinţifică, în cea bune rezultate lc învăţătu­ 18.00 Orele
rea noastră patronatoare. plexului sportiv Stroja-Pa- cultural-artistieă — toate ră, practica productivă şi diojurnal
naţională
Muncii cu caracter prole- ring etc. Pregălindu-ne prin contribuind la creşterea purtare, sînt beneficiare­ hotărîtc p
sional-formativ i se acordă muncă, pentru muncă, sîn- prestigiului .şcolii. le unor excursii subvenţio­ producţiei
nate din fondurile organi­
aproape întotdeauna o di­ tem gata să spunem viitoru­ Fără îndoială că datorăm zaţiei U.T.C. Parametrii Icctrică, a
reeluccrea
mensiune utilitar-practică. F- lui : Prezent ! succesele noastre, în pre­ stabiliţi pentru desfăşura­ cueîţgclicc,
levii participă astfel la rea­ PETRU MĂRUNŢEL, gătirea pentru muncă şi pec:Vrea şi
lizarea planului de produc­ elev, clasa o Xll-a, viaţă, strădaniilor cu care rea întrecerii vizează şi îm­ nergiei *
maţii; 20,
bunătăţirea unor aspecte
ţie al liceului de peste responsabil cu munca profesorii, inginerii, maiş­ deficitare cu care ne mai -A* Agricul
500 000 lei, sau a planului patriotică în cadrul trii se ocupă de formarea confruntăm : procentul des­ Fotbal: Ti
de muncă patriotică, care in comitetului U.T.C. noastră, cărora le mulţu­ tul de marc încă de note nla; 23,00
gerii Pron
acest an se ridică la valoa­ pe şcoală mim pentru dragostea şi mediocre (la clasele a IX-a Nocturnă n
dăruirea manifestată zi de şi a X-a mai ales), ab­ 24,00 Bilet
zi. Răspundem acestor stră­
• Beneficiem, în liceul lor actuale de pregătire danii prin strădaniile noas­ senţele nemotivate de la
nostru, de o bună bază în meserie, ne sînt de un tre. Şi vrem ea ele să fie cursuri şi alte acte de in­ 162 INI
material-didactică, asigu- real folos pentru fornia- disciplină. Asemenea feno­
rîndu-ni-se condiţiile ne- rea noastră profesională. pe măsura entuziasmului mene au devenit cazuri
cesare pentru instrucţie , - . , . . . . vârstei noastre. izolate, în ultima perioadă. DEVA: /
• „j..
şi educaţie. *• lot in incinta scolii be- MARIANA VASILACHE, ALINA BAN, I-1I (Pat
• Opt' ateliere-şcoală, neficiem de o platforma elevă, clasa a Xl-a, elevă, cl. a X-a, Mp- 'U; şa
(Arta);
dotate la nivelul cerinţe- de turnare a betoanelor. secretar secretar al organizaţiei v imn
al comitetului U.T.C. U.T.C. pe clasă (!. crn -
liţia inter'
Castelul Cc
conaj (!t
B); PF.TR(
Învătămînt, Profesia ca artă Permanenta scolii — ra intră ir
Ad‘
rea);
♦
J
brie); Sui
de Cenaclul „Flacăra" al
Asprimea vieţii de con­
cercetare, producţie structor nu este cituşi de scriitorilor din Hunedoara. educaţie permanentă riile I-II i
PENI : , F
niang (Cu
puţin incompatibilă cu De altfel, unii dintre elevii — Cu cc gînduri păşeş­ strucţii, am fost repar-« CAN: Sur
sensibilitatea artistică. O şi absolvenţii liceului, poeţi te pentru prima dată un tizat ca instalator la I CLuceafăru
Păşind treptele pregătirii lost deosebite, la olimpia- ^ probează elocvent faptul sau prozatori, sint membri elev pragul liceului de I.A.C.R.S.H., brigada 64. | Fata care
(Minerul);
profesionale, Învăţăm să dele şcolare reprezentanţii ţ că liceul de construcţii a- ai mai multor cenacluri li­ construcţii ? Confruntarea cu munca | meo şi Jl
nu considerăm producţia liceului nostru au obţinut i dăposteşte un nucleu de berare din oraş. In această „îmi amintesc ultima adevărată m-a făcut să ' (Muncitore
un scop în sine, ci un mij- doar citeva menţiuni. Sint' receptare şi transmitere a calitate au fost obţinute duminică a lunii martie: înţeleg cîte mai am de j SA: PO ui
(Muncitore
loc de Împlinire a idealu- aspecte care nu ne mul- 1 mesajului artistic. Ne re­ citeva distincţii, credem noi ziua preorientării şcolar- învăţat. M-am întors, aşa- I Stele de
lui suprem al societăţii so ţumesc şi care, in acest t ferim, in primul rind, la e- însemnate, cum ar fi pre­ profesionale. Cu emoţie, dar, la liceu, ca elev la ' tul); BRAI
an şcolar, ar trebui să ne '
j cialiste: afirmarea plenară an şcoiar, ar ireoui sa ne / xistenţa unor reale talen­ miul I la concursurile de am depus la secretariat cursurile serale. Anul a- | pe (Steaua t
BARZA:
in
a personalităţii creatoare, preocupe in mod deose- 1
te in domeniul muzicii vo­
poezie „Sănătate, umanita­
Înţelegerea acestei ne- bit. Mai multă muncă, mai \ cale şi instrumentale, dan­ te, pace" (Sorina Ungu­ fişa pentru înscrierea la cesta termin clasa a « riile I-II
rAŞTIE: 1
1 cesitâfi este confirmată multă ambiţie din partea i sului, teatrului, elevi a că­ reanul şi „Flacăra XXX" clasa de electrotehnică şi, XlII-a şi, cine ştie, poate | (Patria); P.
| /Ja riiz 1 r~jrs c rslcs /*u/*ar’fa ror vocaţie se cere îndru­ (Aurel Ionic eseu), menţiu­ apoi, alături de alţi co­ nevoia de cunoaştere mă ; nel Latte
de succesele cucerite de noastră, a fiecărui elev, ' --------- , a ------------- ----------
colegii noştri la citeva corn- ne-or aduce şi succesele \ mată printr-o muncă de ne la Festivalul inter jude­ legi, am vizitat sălile de va îmboldi mai departe" i GEOAGIU-
(Casa
6-a
(Valică Ciubotaru, mun-1
petiţii de prestigiu. Aşa, dorite de olimpiadele şco- i cizelare asiduă. Numai ast­ ţean „Costeşti '85" (Danie­ clasă, cabinetele, labora­ IIAŢEG: I
de pildă, la faza judeţea- lnra lare. ' , fel poate fi depăşită faza la Paraschiv) etc. Sint re­ toarele, atelierele liceului. ci tor). preună (D
nă a concursului pe mese­ Potenţialul creativ al co- 1 rezultatelor obţinute la ni­ zultate care exprimă aspi­ Atunci am înţeles că ni­ — Cum s-ar mai pu-1 Incendiu la
CI I.AN: C
mic nu îmi va mai schim­
tea întoarce un absolvent j
rii am obţinut cinci premii legilor noştri este demon- ţ vel de municipiu, şi se îm­ raţii majore, cum de alt­ ba opţiunea". (Crinela în liceu ? bunăril (C
I, opt premii II, şapte pre- strat de cele cinci_ premii 1 plinesc aspiraţii mai înalte. Go-ran, elevă în clasa a ră); SIME]
rea dragor
/ ci* II /*» l-\ I! n i i.t ea In fn-rn iti_ '
mii IU şi patru menţiuni. / - // obţinute la faza ju- , Deschiderea elevilor că­ fel este şi încercarea de a IX-a). „Aparţin primei gene- j şui) ; ILIA
f(
Colega noastră Mariana deţeanâ a sesiunii de co- ) tre actul de cultură este redefini prin metaloră poe­ „Deşi am absolvit treap­ raţii de absolvenţi ai li-1 Krong Yu)
Vasilache, secretar al co municări ştiinţifice ale ele- l demonstrată şi de integra­ tică mitul manolian al con­ ta I la liceul de mate- ceului industrial nr. 3. > GHELARI:
miletului U.T.C. din şcoală, vilor. La faza pe ţară, co- / rea in viaţa spirituală fi­ strucţiei, aparţinind lui O- matică-fizică, dorinţa de Am absolvit, apoi, Făcui-1 (Minerul).
a ocupat locul II pe ţară lega noastră Laura Bănă- I rească a liceului, a serilor vidiu Băjan, proaspăt ab­ a deveni inginer construc­ tatea de construcţii Tiani- ,
la concursul pe meserii, rescu, acum studentă în \ tor, ca şi părinţii mei, şoara, pentru ca anul a-1
dovedind astfel şi posibi­ anul I la hidrotehnică, a i educativ-literare organizate solvent al liceului : m-a determinat să urmez cesta să fiu repartizat J
litatea îmbinării eficiente a fost distinsă cu premiul I * treapta a Ii-a în cadrul ca inginer stagiar la j
muncii politice cu cea pro­ pentru o lucrare de cerce- \ „De ce vă înşelaţi/ cînd ştiţi foarte bine/ că nu Manole liceului de construcţii. I.A.C.R.S.II. Mă emoţio-1
fesional-ştiinţifică. Toate a- tare din domeniul filosofiei. [ a înălţat mînăstirea./ Mar.ole, căutător de înţelesuri,/ ncază gîndul că, din j Timpul p
azi, 13 n<
ceste, rezultate reprezintă $e dovedeşte, astfel, că şi-a înălţat rugul/ de pe care avea să zboare/ arzînd/ Sînt convins că efortul cînd în cînd, aş putea | Vreme scl:
propriu, dublat de îndru­
-
rodul strădaniei de -- a cu- deschiderea către lume a ' de dorul unei ultime naşteri./ Manole nu a înălţat mî- mările pe care le voi veni la liceu spre a îm- ■ cerul temp<
noaste tainele mistriei şi tinerilor constructori se năstire/ ci scut/ între omul de geniu şi moarte./ Manole părtaşi elevilor din expe- ] cal vor că
porare cap
canciocufui, ale betonului realizează prin consolidarea i nu a zidit piatră,/ ci suflet a zidit lutului/ şl aripă ţărî- primi, constituie cel din­ rienţa acumulată" (Allrcd \ transforma
şi oţelului care se lasă unor convingeri adinei, ba- ' nei/ încătuşate în nemişcare./ Manole nu meşter zidar ţii pas către împlinirea Kellncr, inginer). Vinlul va
minuite şi modelate de mii- zate pe înţelegerea corectă \ a fost,/ ci grădinar/ sădind pămint peste trup/ de cio­ profesională". (Doru Gai­ Iată, pe scurt, o isto-, cu unele i
nile noastre. ban,/ cîntec de fluier,/ dor de înalt,/ palmă îngropată/ ţa, elev în clasa a Xl-a) 40—50 lem/f
a raporturilor dintre teorie ^ — în ce condiţii păşeş­ rie a liceului nostru: Li­ Temperatu:
Dacă la concursul pe şi practică. ^ peste veşnicie". te pentru a doua oară un ceul industrial nr. 3 IIu-1 vor £1 cup
meserii, ce a verificat po­ CORINA NICULAE, elev pragul liceului ? nedoara. şi 4 grade
tenţialul practico-aplic ativ COSMINA PEPENAR, ^ elevă, clasa a Xll-a, „După absolvirea a 10 VIRGINIA MOISE, | xime intre
Local
ce
al elevilor, rezultatele au elevă, cl. a Xl-a membră a cenaclului „Flacăra" clase la liceul de con­ elevă, cl. a Xll-a (Meteoroloi
al scriitorilor din Hunedoara A. Proncei