Page 45 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 45
TOVARĂŞUL WOJCIEQH JARUZELSKI VA EFECTUA
0 VIZITA DE LUCRU IN TARA NOASTRĂ
La invitaţia tovarăşului România, tovarăşul Woj- al Republicii Populare Po
Nicolae Ceauşescu, secre ciech Jaruzelski, prim-se- lone, va efectua o vizită
cretar al Comitetului Cen
tar general al Partidului tral al Partidului Muncito de lucru în Republica So
Comunist Român, preşedin resc Unit Polonez, preşe cialistă România în a doua
tele Republicii Socialiste dintele Consiliului de Stat parte a lunii noiembrie a.c.
Oameni de ia „poarta" cărbunelui
în gara C.F.R. Mintia o- ză : „Azi-noapte, în tura loi* — cere „liber" pentru
presc trenuri cam de toate mea, au intrat 5 navete una din locomotivele uni
Anul XXXVII, nr. 8 709 JOI, 14 NOIEMBRIE 1985 4 pagini — 50 bani felurile, însă călători nu pline cu cărbune la termo tăţii. I se dă. Locomotiva
sînt mulţi. Totuşi, după centrală şi au plecat spre soseşte cu partida comple
cum ne dăm seama (este Valea Jiului 4 navete. Ul tă: mecanicul Eugen Cos-
ziua de luni, 11 noiembrie tima, a eincea, a Intrat ma, ajutorul de mecanic
PLEURA COMITETULUI CENTRAL 1985, ora 6,50), în mica sta puţin mai înainte, la ora Ionel Petra.ş, şeful de ma
ţie se simte din plin frea
0,38". împreună cu impie
nevră Viorel Josan şi un
mătul muncii feroviare, e- gatul Gheorghe Model ea n manevrant căruia în grabă
xistă pulsaţie şi mişcare. — care a preluat, din mers, nu i-am notat numele. A-
AL PARTIDULUI CUMUNIST ROMÂN „Această animaţie de care organizarea şi controlul ce.şti patru oameni formea
nu ducem niciodată lipsă
—• ne declară Gheorghe mişcării trenurilor în sta ză o „partidă completă".
ţia C.F.R. Mintia — aştep-
De pe estacada înaltă,
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae rioada 1 octombrie 1985 — 30 sep Nandru, şeful staţiei — aproape că pot fi atinse cu
Ceauşescu, secretar general al Parti tembrie 1986. provine, mai ales, de la mîna vîrfurile grămezilor
dului Comunist Român, miercuri, 13 6. Probleme organizatorice. trenurile sosite pentru Cen C.T.E. Mintia de cărbune de dedesubt —
trala termoelectrică Mintia.
noiembrie, au început lucrările Ple La lucrările plenarei iau parte, ca Este vorba în primul rînd semn al descărcărilor ma
narei C.C. al P.C.R. invitaţi, cadre care îndeplinesc munci de navetele cu cărbune tăun sosirea unei noi nave sive de peste noapte. Aici
intră în acţiune echipele
La propunerea Comitetului Politic de răspundere în aparatul de parţid din Valea Jiului, care au te cu cărbune. Frînează în de descărcare conduse de
Executiv al C.C. al P.C.R., plenara a si de stat şi nu sînt membri ai C.C. sporit în ultimul timp. Noi staţie exact la ora 8,10. Gheorghe Andrăşescu şi
adoptat, în unanimitate, următoarea âl P.C.R. sîntein poarta pentru com Aurelia Lascu, delegat per Moise Marina. Ambele for
bustibilul marelui obiectiv
manent al C.T.E. Mintia
maţii au, în total, 19 mun
ordine de zi : în legătură cu problemele organi şi putem spune că simţim în staţia C.F.R., îi alertea citori harnici. Liviu Fărău,
1. Proiectul Planului naţional unic zatorice, înscrise la ordinea de zi, atât pulsul muncii mineri ză pe feroviarii termocen Gheorghe Trif, Aurel Tu-
de dezvoltare economico-socială a plenara a aprobat în unanimitate : lor, cît şi al activităţii ve tralei: le comunică toate dor, Lazăr Fărău, Ioan
cinilor noştri, energetieie-
Trif şi toţi ceilalţi sînt oa
datele privitoare la noul
Republicii Socialiste România pe anul — eliberarea din funcţia de secre nii. în prezent, lucrurile transport. în cîteva secun meni simpli, cu barba ne-
n
V* 6. tari ai C.C. al P.C.R. a tovarăşilor merg bine". de, în staţie sună telefonul rasă şi vorba mai poticni
Ion Radu şi llie Verdeţ care au pri Este ora predării şi pri şi Cornel Bîrzan, impiegat tă, însă cu o blîndete cal-
2. Proiectul Planului de dezvoltare
a agriculturii si industriei alimentare mit alte însărcinări; mirii schimburilor între de mişcare în staţia C.F. MARIN NEGOIŢÂ
feroviari. Impiegatul Cor
a I.E. Deva — deci, un
al Republicii Socialiste România pe — alegerea în funcţia de secretari nel Bănărescu ne relatea feroviar al... cnergeticienl- (Continuare în pag. a 3-a)
anul 1986. ai C.C. al P.C.R. a tovarăşilor Ştefan
Andrei, Cornel Pacoste şi Maria Ghi-
3. Proiectul Planului financiar cen ţulicâ. Realizarea planului — obiectivul central
tralizat al economiei naţionale şi Pro în cadrul lucrărilor plenarei, tova
iectul Buqetului de stat al Republicii răşul NICOLAE CEAUŞESCU, secre al muncii siderurgiştilor din Călan
Socialiste România pe anul 1986.
tar general al Partidului Comunist
4. Proiectul Legii cu privire la creş Român, a rostit o amplă şi importan La Combinatul siderur ţinute pe primele 10 luni participanţilor la dezbateri
terea productivităţii muncii, perfec tă cuvîntare. gic „Victoria" Călan am ale anului curent sînt sub sînt exacte. S-a recunoscut
discutat cu mai mulţi oa
deschis, principial, că re
nivelul condiţiilor materia
ţionarea organizării şi normării pro Cuvîntarec tovarăşului Nicolae meni ai muncii despre sar le asigurate, înregistrîn- zultatele nu sînt cele care
ducţiei şi a muncii. Ceauşescu a fost urmărită cu deose cinile de plan ce le revin du-se rămînori în urmă la ar trebui, că pentru pier
5. Programul privind autoconduce- bită atenţie şi interes şi subliniată în în anul 1986. în majorita majoritatea indicatorilor c- derile de producţie — ex-
tea cazurilor părerile au
cluzînd cauzele obiective,
rea şi autoaprovizionarea pentru asi repetate rînduri cu puternice şi înde fost aceleaşi : deşi prezin datorate unor nepuneri în
gurarea bunei aprovizionări a popu lungi aplauze. tă creşteri substanţiale fa Adunârile generale funcţiune, celor care de
laţiei cu produse agroalimenfare şi Cuvîntarea se va da publicităţii. ţă de 1985, planul pe 1986 ale oamenijor muncii păşesc competenţa condu
bunuri industriale de consum pe pe Lucrările plenarei continuă. este realizabil. — expresie a cerii combinatului — vi
Aceeaşi atmosferă opti novate sînt colectivele ate
mistă, de puternică anga democraţiei lierelor şi secţiilor de pe
jare în muncă pentru rea şi auîoconducerii noua platformă.
lizarea producţiilor plani muncitoreşti De aceea, dezbaterile s-au
ficate a caracterizat şi lu axat pe măsurile şi acţiu
crările adunării generale nile ce trebuie întreprinse
a reprezentanţilor oameni în cel mai scurt timp, la
lor muncii din combinat, eonomlei. Analiza cauzelor toate nivelurile de organi
unde s-a făcut o analiză care au dus la acumula zare şi conducere a acti
rea de restanţe a scos în
temeinică, pe fiecare sor vităţii, incit să se recupe
timent parte, a posibi evidenţă o serie de caren reze din restanţe, în peri
lităţilor de îndeplinire e- ţe în conducerea activită oada care a mai rămas
xemplară a sarcinilor pri ţii tehnice şi economice a din acest an, să se asigu
mului an al viitorului cin combinatului. Ele sînt lo re din timp condiţiile co
cinal. în acelaşi timp .în calizate mai ales pe noua respunzătoare îndeplinirii
raportul prezentat adună platformă, respectiv la u- ritmice, lună de lună a
rii generale de către to zina cocsochimică, la fa planului pe 1986. Ing. Can-
varăşul Ionel Hodorog, se brica de aglomerare şi sec
întreprinderea „Chimica" Or&ştie. în secţia poliurctat sc fabrică piese din compo cretarul comitetului de ţia a II-a furnale. LIVIU BRAICA
nenţa automobilelor Dacia şi Oltcit. partid al combinatului, s-a Aprecierile făcute în ra
apreciat că realizările ob port, cît şi în cuvîntul (Continuare în pag. a 3-a)
Toţi factorii trebuie să se implice deplin în activitatea din zootehnie
Asociaţia economică in- tră cine vrea întrucît nu
tercooperatistă de la Chi- A. E. I. CH1MINDIA s-a pus lacăt pe uşă. S-a
mindia raportează, după încercat amenajarea aeri
10 luni de activitate din sirilor la cele două mater
acest an, rezultate bune nităţi, dar s-a făcut o lu
la marea majoritate a in Pregătirile de? iarna crare de mîntuială, ast
dicatorilor de plan, rezul fel că, ţinînd seama şi de
tate ce o situează printre faptul că acoperişul nu e
unităţile de frunte ale zoo încheiat cum trebuie, în
tehniei hunedorene. Iată adăpost pătrunde apa. Plu
cîteva dintre acestea : efec în toate sectoarele de activitate titorul do la instalaţia- de
tivele sînt îndeplinite atât adăpat din grajdul 5 este
la total cît şi la matcă, la legat cu sfoară. în grajdul
indicatorul de reproducţie, 1985/1986 cu animalele în- Centrala termică s-a re amenajat pentru stabulaţia
faţă de 722 viţei stabiliţi tr-o stare fiziologică bună, vizuit dar nu poate fi liberă nu se pun paie su
a se obţine în acest ais, cu un stoc bogat de fura pusă în funcţiune de ficiente pentru aşternut Şi
s-au realizat 526 preconi- je, superior necesarului în oarece lipseşte un venti aici, ca şi la ferma vaci
zîndu-se a se ajunge, la scris în balanţă, cu adă lator, iar unitatea nu şi-a lor cu lapte, motoarele e-
31 decembrie a.c., la cifra posturile bine puse la procurat combustibilul so lectrice de la instalaţiile
planificată. în perioada 1 punct, eu principalele in lid necesar. Animalele au de evacuare a dejecţiilor
ianuarie — 31 octombrie stalaţii — de muls, do a- fost introduse în grajd, dar nu au capace. în incintă
s-au predat la fondul de dăpat, de evacuare a de lirănirea lor se face cu nu este ordine cum ar tre
stat 5 066 hl lapte de va jecţiilor ş.a. — în stare de remorcile obişnuite în-trucît bui, mai ales în privinţa
că. Succesele pc care le funcţionare. Cu toate a- cele trei utilaje tehnologi strîngerii fierului vechi.
raportează unitatea sînt cestea, cum am constatat ce stau şi ruginesc în in Buna desfăşurare a sta-
rodul activităţii pline de la faţa locului, nu şe poate cintă pentru că meseriaşii bulaţiei animalelor presu
hărnicie şi răspundere a afirma că pregătirile pen unităţii n-au avut vre pune instaurarea unui cli
colectivului, a strădaniei tru ierna rea animalelor me să le pună în stare de mat de ordine şi discipli
ce o manifestă îngrijitorii sînt încheiate. In complex funcţionare (!). în vecină nă, implicarea tuturor fac
de animale, mecanizatorii, mai sînt multe de făcut, tate ruginesc şi trei re torilor în derularea activi Intrcpriiulcrca „Vîscoza“ Lupcni. Lăcătuşii specialişti
marea majoritate â perso în ferma pentru Vacile cu morci pentru transportul tăţii. La A.E.I. Chimindia Ioan Bojinca şi Vasile Tomescu sînt consecvenţi inovatori.
Numai instalaţia dc recondlţlOnare a viscozcl de la purja-
nalului • ce lucrează aici. lapte s-a instalat-o., tocă- gunoiului de grajd. Staţia TRAIAN BONDOR rea filtrelor din matriţe aduce economii de circa 3 mili
Complexul din Ghimrn- toare de furaje, dar încă' dc pompe are acoperişul oane Ici pe trimestru.
dia intră în sbabulaţia n-a fost pusă în funcţiune, -: deteriorat, în încăpere in- (Continuare în pag. a 3-a)
