Page 48 - Drumul_socialismului_1985_11

c
Paq. 4 D«MlMUt SOClAll **l>M.j| [\|n. 87DO ® JOI, 14 NOIEMBRIE 1985

Schimb de mesaje ia nivel înalt Lucrările Conferinţei Mondiase
a O.N.U. penlru A.i.T. SI BElKui. - in sudul
româno-zambian Libanului au fost înregistra­
fljUSAKA 13 (Agerpres). lea progresului şi dezvoltă­ NAŢIUNILE UNITE 13 fund mobilizatoare a tova­ te miercuri noi ciocniri în­
— Din partea tovarăşului rii multilaterale. (Agerpres). — N. Chilie răşului Nicolae Ceauşescu tre miliţiile libaneze musul­
Nicolae Ceauşescu, secretar Preşedintele Kenneth Da­ transmite: La, sediul din privind rolul şi contribu­ jî§3 ROMA. - Centenarul mane şi aşa-zisa armată a
general al Partidului Co- vid Kaunda a apreciat în New York al O.N.U. au ţia tineretului la soluţio­ naşterii marelui nostru Libanului de Sud (S.L.A.),
xniunist Român, preşedinte­ mod deosebit politica ex­ început miercuri lucrările narea echitabilă a proble­ scriitor, Liviu Rebreanu, a creată şi finn.iţatâ de Is­
le Republicii Socialiste Ro­ ternă activă şi constructi­ Conferinţei Mondiale a Na­ melor lumii contemporane, prilejuit, la Biblioteca Ro­ rael.
mânia, si a tovarăşei Elena vă a ţării noastre, iniţia­ ţiunilor Unite pentru Anul la edificarea unei lumi mână clin Roma, o mani­ După cum informează
:
Ceauşescu au fost transmi­ tivele tovarăşului N coiae Internaţional al Tineretu­ mai bune şi mai drepte festare culturală în cadrul agenţia Reuter, tirurile de i
se un călduros mesaj de Ceauşescu vizînd înlătura­ lui (A.I.T.) care se desfă­ pe planete noastră. căreia criticul literar Con­ artilerie ale forţelor pro- !
salut,' Împreună cu cele rea pericolului unui nou şoară în cadrul celei de-a La actuala Conferinţă stantin Ciopraga a prezen­ israeliene au afectat satui
mai bune urări de sănăta­ război, lichidarea marilor 40-a sesiuni a Organizaţiei Mondială a O.N.U. pentru tat pe larg viaţa şi activi­ şiit Jbaa (situat in apro­
te şi fericire personală pre­ decalaje dintre ţările săra­ Naţiunilor Unite, consti­ A.I.T. sîn.t reprezentate piere de Nabatieh), provo-
şedintelui Partidului Unit' ce şi cele bogate, soluţio­ tuind unul din momentele toate cele 159 de state tatea prozatorului român. cîn-d moartea unei persoa­
ai Independenţei 'Naţiona­ narea pe calea tratativelor de referinţă ale actualei membre ale organizaţiei Manifestări similare s-au ne civile şi rănirea altora, j
le, preşedintele Republicii a tuturor conflictelor, eli­ sesiuni a Adunării Gene­ mondiale, o dovadă grăitoa­ desfăşurat şi la Sulmona. Alte sate din zonă au fost
Zambia, Kenneth David minarea ultimelor vestigii rale şi, în acelaşi timp. re a interesului deosebit Televiziunea italiană a de asemenea ţinta bom­
Kaunda, şi tovarăşei Betty ale colonialismului, a poli­ punctul culminant al în­ faţă de această reuniune transmis un program con­ bardamentelor lansate de
Kaunda, precum şi urări ticii neocolonialiste de a- tregului proces de pregă­ constituind-o prezenţa unui sacrat valorii universale a forţele S.L.A.
de pace, progres şi prospe­ partheid şi discriminare ra­ tire şi marcare a Anului mare număr de miniştri creaţiei lui Rebre-ami.
ritate poporului zambian sială. Internaţional al Tineretu­ pentru problemele tinere­ m. STRASBOURG. - In
prieten. Schimbul de mesaje a lui sub deviza „Participa­ tului, de conducători ai u- B| BUDAPESTA. - La Bu­ cele 21 de ţări membre ale
Exprimînd deosebita gra­ fost prilejuit de primirea re, Dezvoltare, Pace", de­ nor organizaţii de tineret dapesta a avut loc plenara Consiliului Europei (occi­
titudine pentru mesajul de către şeful statului zam­ clanşat prin consacrarea, din ţări situate pe toate C.C. al P.M.S.U., sub pre­ dentale) numărul total al
prim it, p r e ş e d i n t e l e bian a delegaţiei parla­ pe bază de consens. de meridianele planetei. şedinţia lui Janos Kadar, şomerilor este de 22 mili­
Kenneth David Kaunda a mentaro române, condusă către Adunarea Generală In deschiderea lucrărilor secretar general al P.M.S.U. oane. Dintre aceştia, 40 la
rugat să se transmită tova­ de tovarăşul Iosif Szasz, a O.N.U., a unei valoroase a luat cuvîntul tovarăşul Plenara a analizat proiec­ sută sînt tineri sub 25 de
răşului Nicolae Ceauşescu şi membru supleant al Comi­ iniţiative a României, a Nicu Ceauşescu, prim-se­ tul directivelor planului ani care nu au reuşit încă
tovarăşei Elena Ceauşescu. tetului Politic Executiv al t o v a r ă ş u l u i Nicolae cretar al C.C. al U.T.C., dezvoltării economice a ţă­ să îşi găsească un prim
în numele său şi al tova­ C.C. al P.C.R., vicepreşe­ Ceauşescu, secretar general ministru pentru probleme­ rii în cursul celui de-al loc de muncă, a declarat
răşei Betty Kaunda, un dinte al i Marii Adunări al Partidului Comunist le tineretului, preşedintele Vll-lea cincinal (1986—1993) Hans Wienbringhaus, direc­
călduros salut prietenesc, Naţionale, care întreprinde Român, preşedintele Repu­ Comitetului consultativ al şi a ascultat o informare tor adjunct pentru proble­
cele mai sincere urări de o vizită oficială de prie­ blicii Socialiste România. O.N.U. pentru A.I.T. privind situaţia internaţio­ mele sociale şi economice
sănătate şi fericire perso­ tenie în Republica Zambia, A.I.T. s-a înscris, astfel, Lucrările Conferinţei nală actuală, transmite a- a| Consiliului Europei (occi­
nală, iar poporului român la invitaţia parlamentului ea o concretizare necesară Mondiale a O.N.U. pentru genţia MTI. dentale).
prieten noi succese pe ca­ din această ţară. a concepţiei realiste, pro­ A.I.T. continuă.

DIN ŢĂRILE SOCIALISTE sunai, care este adusă in cesta se găseşte in stare
Fluviu] Galben ha Sanhune. naturală in corpul omului,
Q MOSCOVA. - In ul­ ganizaţiei pentru Alimenta­ Sistemul, avînd o lungime ii dar in . cantităţi insuficien­
timii ani a cunoscut o ma­ ţie şi Agricultură (F.A.O.), de peste 24 km, este alcă­ te pentru a accelera pro­
re dezvoltare bazinul de pînă in anul 1990, în R.S.F. tuit din opt ecluze, din CU AJUTORUL de aluviuni depozitata de cesul de sudare a oaselor.
zăcăminte fosfatice de la Iugoslavia vor fi plantate conducte şi poduri însu- SATELITULUI marile fluvii şi facilitarea Noul procedeu constă in
Karatau-Diuambul (R.S.S. 5 250 ha cu măslini, alte mind 6,5 km. Zona se în­ alegerii celor mai potrivite extragerea proteinei res­
Kazahă), unde s-au con­ 5 600 ha existente urmînd tinde pe o suprafaţă de I \ Misiunea Încununată de pective din „pulbere" de
struit noi mine şi întreprin­ a fi revitalizate - trans­ 410 000 ha, unde in de­ succes a satelitului de ex­ zone pentru amplasarea oase, prelevate de la ani­
deri pentru prelucrarea a- mite agenţia Taniug. Aceas­ cursul anilor, surplusul de plorări ştiinţifice şi expe­ unor porturi. male. In combinaţie cu
cestor materii prime, atit ta va presupune construi­ apă a dus la formarea rimente tehnice, lansat de SUBSTANŢĂ PENTRU alte substanţe proteice,
de preţioase pentru indus­ rea a încă 14 unităţi de unui lac artificial. Această R.P. Chineză la 21 octom­ SUDAREA OASELOR specialiştii speră să folo­
tria chimică. In viitorul cin­ rafinare a uleiului, cu o zonă este cunoscută din brie şi recuperat la 26 oc­ sească cu succes noul pro­
cinal, producţia de fosfaţi capacitate de prelucrare vechime ca producătoare ! ! tombrie, marchează „pro­ Se ştie că fracturile se cedeu, pentru a forţa for­
a bazinului va contribui la de 30 tone de măsline/zi, de cereale. Ea este străbă­ gresul înregistrat de teh­ vindecă adesea greu şi marea căluşurilor.
creşterea de două ori şi a 6 rafinării ou o capaci­ tută de o reţea de canale ! I nologia chineză in acest dureros, iar oasele dege­
jumătate a livrărilor ‘ de tate de 15 tone zilnic, pre­ pentru irigaţii, in lungime domeniu, de la faza ex­ nerează, o dotă cu imbă- „BANCĂ DE DATE"
materii prime pentru indus­ cum şi a 25 noi instalaţii de 1 000 km, şi canale de perimentală, la cea apli­ trinirea. -in general, medi­ La Institutul de maşini
drenaj însumind 740 km.
tria de îngrăşăminte a de imbuteliere. Darea în de construcţie a hidrocen­ I ! cativă", a declarat Sun cii încearcă să sudeze de construcţii pentru in­
U.R.S.S. folosinţă a noilor capaci­ Q TIRANA. - Lucrările Jiadong, preşedintele Aca­ fracturile grave cu frag­ dustria uşoară din Berlin
Geologii sovietici au des­ tăţi va ridica producţia to­ demiei pentru tehnologie mente osoasa din alte a început să funcţioneze o
coperit, de asemenea, in- tală de măsline a ţării la tralei de la IComan — cea spaţială a R. P. Chineze. părţi ale corpului sau prin „bancă de dote", care per­
zona de nord-est a Mun­ 57 000 tone anual, iar cea mai mare unitate de acest I Potrivit agenţiei China implantări de substanţe mite soluţionarea anuală a
ţilor Ti an San peste 10 ză­ de ulei de măsline la 7 500 tip ce se realizează in R.P.S. I î Nouă, e; o precizat că sa­ sintetice, cum ar fi trifos- peste 4 000 die probleme de
căminte de fosfaţi. Unele tone. Albania — se desfăşoară telitul - cel de-al 17-lea fatul de calciu. Aceste me­ producţie. Printre acestea
au fost dote in exploatare, Agenţia menţionată a- cu succes, intrind in cea lansat de R.P. Chineză - tode s-au dovedit insă a- se află cele referitoare ho
livrind in prezent 85 ia su­ minteşte că, in prezent, de-a doua fază de reali­ a efectuai in cursul misiu­ nev oi 6 a se şi costisitoare. folosirea economicoasă a
tă din totalul fosforului şi coasta iugoslavă a Adria- zare. Pînă acum — relatea­ nii sale 80 de rotaţii in ju­ In urma unor cercetări materiilor prime şi materia­
acidului fosforic produse ticii numără peste 4 120 008 ză agenţia ATA — a fost 3 I rul Pămintului şi a trans­ recente — relatează revista lelor. De serviciile aceste
1
in ţară, precum şi alte măslini. terminată amenajarea tu­ mis o- serie de imagini, americană „Newsweek" - „bănci de date" se folo
componente pentru produc­ O BEIJING. — lntr-o zo­ nelului de aducţiune şi a care vor accelera acţiunea a fost identificată o sub­ sesc peste 1 700 de 'între­
ţia îngrăşămintelor. nă de pe malul Fluviului porţilor de acces al apei,- de elaborare a une■ hărţi stanţă biochimică, prin ca­ prinderi ale industriei uşoa­
Extinderea prelucrării in­ Galben, in Mongolia inte­ ca şi a lacului de acumu­ a teritoriului Chinei.- Tot­ re s-ar putea accelera re din ţară. Numai, anul
tensive a materiilor prime rioară,-a intrat in folosin­ lare. Concomitent cu des­ | ! odată, datele furnizate vor procesul sudării oaselor, şi trecut, datorită aplicării in-
;
fosfatice va asigura nece­ ţă un nou sistem de dre­ făşurarea celorlalte lucrări, i * contribui - la soluţionarea in perspectivă, al iritări,-.: formaţiilor obţinute ■ de la
sarul naţional al agricul­ naj cu o capacitate de colectivele de energeticienr unor probleme privind dez­ oaselor imbătrînite. Este această bancă s-a eco­
turii. 100 metri cubi pe secundă montează primele două tur­ voltarea bonomiei naţio­ vorba d_e o proteină de ti­ nomisit suma de aproxi­
O BELGRAD. - Potrivit — informează agenţia Chi­ bine. In curind, hidrocen­ nale, ■ intre care eficienţa pul hormonilor, care acţio­ mativ 18 milioane mărci şi
unui program elaborat de na Nouă. Prin acest sistem trala va oieri sistemului na­ acţiunii de împădurire a u- nează asupra celulelor d.n 1 400 tone laminate, in­
specialişti iugoslavi, in co­ este pompată apa dintr-o ţional primele cantităţi de nor regiuni din nordul ţă­ jurul oaselor, contribuind formează ziarul sovietic
laborare cu experţi ai Or­ zonă mlăştinoasă din Ulan- curent electric. | ! rii, determinarea cantităţii' la formarea căluşului. A­ „Pravda".

Ca multe altele, pe lu­ fruntare armată şi să
II me există conflicte arma­ Războiul — mai mic sau mai mare — este o calamitate treacă la dialog, la tra­
« te de care auzim sau ci­ tative paşnice, iniţiativă *
I tim multe ; există şi al­ pierdut viaţa 10 000 080 mărilor, conflictele locale a acestei lumi, ţara noas­ gociată în problema Af­ profund constructivă a 1
tele despre care n-auzim de oameni. Populaţia li­ o alimentează şi ele, în tră n-a rămas şi nu poa­ ganistanului, a situaţiilor României, a preşedintelui
mai nimic. Şi totuşi, mai nei ţări mijlocii : militari, bună parte, cu seva unei te rămîne indiferentă fa­ din Asia do Sud-Est, A- Nicolae Ceauşescu în con­
I
mare sau mai mic, răz­ dar şi civili ,— femei, cereri mereu crescânde ţă de nici un conflict „lo­ merica Centrală, Africa sens cu năzuinţele de
boiul rămîne o calamitate bătrîni, copii... Copii ca­ de arme noi, mai eficien­ cal", oricît de îndepărtat australă. pace şi înţelegere a.le po­
pentru oameni. O calami­ re ar fi putut deveni sa­ te. Iată o concluzie strîns . ar fi el, militind fără Eforturile româneşti poarelor, şi Angajamentul
tate aflată sub controlul vanţi, oameni de stat, obiectivă a istoriei uma­ preget, constant, pentru veghind la pacea lumii solemn ai tuturor state­
I lor — dar care nu în­ creatori de bunuri desti­ ne —istorie ce mai în­ triumful raţiunii, al po­ şi pe acest plan înregi­ lor membre ale O.N.U
ii seamnă că, pentru acest nate înnobilării şi uşură­ vederează, totodată, că liticii de dialog care tre­ mentează sumedenie de de a nu recurge la forţă
şi de a nu se amesteca,
acţiuni, între care, de pil­
i mic amănunt, este mai rii vieţii semenilor lor. toate aceste războaie mai buie să guverneze solu­ dă, adoptarea, în 1982, de sub nici o formă, in tre­
« puţin.ameninţătoare pen­ Mai mici sau. mai mari mici -sau mai mari nu ţionarea diferendelor. Ţa­
tru om. în ,orice conflict repetiţii generale pentru sînt altceva decît roade­ ra noastră s-a pronunţat către Adunarea Generala burile interne ale vreunui
:i armat omul îşi pierde cutare sau cutare armă le de foc ale unei prac-. şi se pronunţă pentru ca a O.N.U., pornind de la stat. Sînt — şi acestea —
bunul cel mai de preţ — — ce nu poate şă-şi do­ tici revolute în relaţiile o astfel de politică să o propunere a ţării noas­ mărturii elocvente despre
îl viaţa. Şi aceasta pentru vedească eficienţa, deplin; internaţionale — soluţio­ guverneze rezolvarea atît tre, a Declaraţiei asupra locul central pe care ţara
a nu pune în balanţă de- decît în condiţiile ‘ con­ narea prin forţă a dife­ a, unor conflicte ce pîr- reglementării paşnice a noastră îl rezervă, în an­
cît valoarea supremă I... crete ale unei lupte ade­ rendelor. Istorie ce ne în­ jolesc ţări şl popoare si­ diferendelor internaţio­ samblul politicii sale in­
ii
* După ultima mare con­ vărate — războaiele lo- vaţă şi că, în lumea tuate nu departe de noi nale şi, recent, adopta­ ternaţionale, abolirii for­
ţei şi ameninţării cu for­
rea, în urma unei ample
—• periculosul conflict din
i.l. flagraţie mondială, care a oale post-belice (peste 40 noastră, pacea nu poate
antrenat zeci de popoare, nu s-au stins nici pînă sălăşlui... nu mai ponte Orientul Mijlociu — ade­ dezbateri, în unanimita­ ţa ca practică în eşichie­
ici-colo pe planeta ■’ noas­ astăzi!), pot genera, ori- sălăşlui I... izolat, ici-colo vărată moară de vieţi o- te, do către plenara Adu­ rul politic mondial, şi
tră au continuat multe cînd, marea vîlvătaie din pe planeta Pămînt; ea meneşti de mai bine de nării generale a O.N.U., promovării soluţiei poli­
alte pîrjoluri în care un care arma supremă, cea avînd, obiectiv, un carac­ trei decenii — războiul la actuala sa sesiune, ju­ tice, negociate pentru
popor sau altul a adus nucleară, nu va lipsi, în ter indivizibil, dată fiind dintre Iran şl leali, cit biliară, a Apelului so­ stingerea conflictelor şi
deloc neglijabile tributuri cele din urmă, fireşte !... strînsa interdependenţă şi zone aflate la multe lemn, adresat tuturor sta­ rezolvarea diferendelor.
de sînge : în circa 140 de De altfel, condiţionată de dintre ţările şi popoarele mii de kilometri distanţă telor beligerante, să re­
conflicte „locale" şi-au nebuneasca cursă a înar­ lumii. Fiind o părticică — cerînd o rezolvare ne­ nunţe Ia conflicte, la con­ ŞTEFAN ZAIDES
- • - • - •- • • — • — • — • — •— • — • - •
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciţi, Gheorghe Parei (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA. 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane) 11275, 12157, 11585, Telex172288. TIPARUfti Tipografia Deva, str. 23 August nr. 275.