Page 49 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 49
De ia micii consumatori industriali —
mari economii de energie!
Fabrica de încălţăminte Sing. Constantin Maieu, ştanţarea pieselor de feţe,
Hunedoara nu se numără de la compartimentul ener ştaifuri, brânţuri şi se con
printre marii consumatori getic al fabricii, ne-a pro fecţionează piesele de
de energie electrică din a- pus să urmărim • împreună schimb necesare produc
cest important centru in efectele concrete ale trans ţiei.
dustrial al judeţului şi al punerii în practică a mă O măsură ale cărei efec
ţării. Indiferent însă de surilor adoptate la nivelul te sînt cit se poate de vi
ierarhia consumatorilor, co ' unităţii,. în urma sarcini zibile este reducerea nu
lectivul de oameni ai lor reieşite din şedinţa mărului şi puterii corpuri
muncii de aici ţine totuşi Comitetului Politic Execu lor dc iluminat din birouri,
să demonstreze că şi de la tiv al C.C. al P.C.R. şi a magazii şi căi de acces la
micii consumatori indus recentelor măsuri stabilite strictul necesar. Astfel, au
triali se pot obţine econo de Consiliul popular jude fost înlocuite tuburile fluo
mii de energie. ţean. rescente de 60 şi 40 de
Din cele spuse de tova Din uşurinţa cu care in waţi cu tuburi de 20 W
PLENARA COMITETULUI CENTRAL răşa Aurelia Răşinar, se terlocutorul expunea acţiu vins chiar în sediul comi-
(de acest lucru ne-am con
cretarul
nile „clasice" de economi
de
comitetului
partid al unităţii, am aflat sire a energici — ncfunc- totului-de partid, unde din
că acţiunile organizate în ţionarea în gol a utilajelor, tre cele patru tuburi do
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN scopul utilizării raţionale sectorizarea iluminatului neon funcţiona, dacă ar fi
halelor de producţie, efec
şi economisirii energiei e-
fost nevoie, doar unul).
lectrice reprezintă o per tuarea reviziilor la maşini Şi totuşi, arătau cei mai
manenţă a muncii politico- numai în timpul vîrfurilor mulţi dintre interlocutori,
în zilele de 13 şi 14 noiembrie, sub vîntarea tovarăşului Nicolae Ccauşescu educative pe care o desfă de sarcină — am înţeles
preşedinţia tovarăşului Nicolae Ccauşescu, şi a hotărît ca aceasta să devină progra şoară membrii celor şapte dorinţa sa do a insista mai loc de mai bine în gospo
dărirea energiei se găseş
secretar general al Partidului Comunist mul de muncă avîntată al întregului partid organizaţii de bază, 15 gru mult asupra „acţiunilor te şi în această unitate.
Român, s-au desfăşurat lucrările Plenarei şi popor în vederea îndeplinirii neabătute pe sindicale .şi şapte orga specifice". Iniţiativa celor dc la ate
Comitetului Central ăl Partidului Comu a obiectivelor economico-socialc ce stau nizaţii U.T.C., practic în Ne oprim la cel mai ma lierul stanţe — de a co
nist Român. în faţa naţiunii noastre în anul 1986, pre tregul colectiv al fabricii. rc consumator dc electri bor! corpurile de iluminat
în cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul cum şi în viitorul cincinal. Stau mărturie tcmaticile citate din fabrică: sistemul deasupra fiecărei maşini,
tovarăşii: Gheorghe Pană, Vasile Bărbu- Plenara C.C. al P.C.R. s-a constituit adunărilor generale dc dări de ventilaţie, compus din cu sectorizarea individua
lescu, Nicolae Mihalache, Avon Pavel, într-o puternică manifestare a unităţii de de seamă anuale ale orga patru motoare însumînd lă — poate fi extinsă şi la
Gheorghe Stoica, Radu Bălan, Ştefan Rab, nezdruncinat a întregului popor în jurul nizaţiilor de partid, arti 104 kW. Ele nu mai func celelalte ateliere; cele pa
Neculai Agachi, Gheorghe Dinu, Mihai partidului, al secretarului său general, a colele de la gazeta de pe ţionează simultan, pe tot tru maşini de scos calapoa
Moraru, Gheorghe David, Ioan Avram, adeziunii depline la politica internă rete, panourile afişate la parcursul zilei, ci cîte o de, care au motoare de cîte
Nicolae Buşui, Ion Licu, Vasile Bulucea, şi externă a partidului şi statu intrarea în întreprindere, jumătate do oră, în tan 2,2 kW, se pot înlocui cu
Ion Popcscu, Gheorghe Oprea, Elena lui nostru, a liotărîrii ferme de a cuprinsul emisiunilor difu dem, cîte două motoare, maşini cu motoare de pu
Pugna. se face totul pentru îndeplinirea planului zate zilnic la staţia dc ra la unul dintre capetele ha teri mai mici (1,2 kW), fa
în spiritul magistralei cuvîntări rosti pe acest an, pentru înfăptuirea exempla dioamplificare. Dar cele lci. Comisia energetică, re bricate la F.P.M.C.M. Ro
te de secretarul general al partidului, în ră a prevederilor noului cincinal care asi mai elocvente dovezi ale cent constituită, din care şiorii de Vede (propunere
deschiderea lucrărilor plenarei, vorbitorii gură creşterea susţinută a forţelor de pro manifestării unui înalt in fac parte inginerul şef al formulată de oamenii mun
au analizat cu înaltă exigenţă şi răspun ducţie, sporirea venitului naţional şi ridi teres faţă de problematica fabricii, specialişti din ca cii din atelierul tras-tăl-
dere comunistă, în mod critic şi autocritic, carea, pe această bază, a nivelului de trai, gospodăririi judicioase a e- drul compartimentului e- puit-finisat, care va prin
activitatea desfăşurată în cursul anului material şi spiritual, a gradului de civi nergici rămîn, totuşi, fap ncrgetic şi şefii de schimb de viaţă în primul trimes
1985, evidenţiind rezultatele obţinute, pre lizaţie al întregii noastre naţiuni. tele. ai secţiilor, a luat măsura tru al anului viitor).
cum şi neajunsurile manifestate în dife Plenara a aprobat în unanimitate toa Urmărind graficul înca ca executarea unor opera Sînt doar cîteva argu
rite sectoare şi cauzele care le-au deter te documentele supuse dezbaterii şi a a- drării unităţii în noianele ţii care necesită un mare mente care confirmă un a-
minat, măsurile ce se impun pentru rea doptat în acest sens o liotărire care se va de consum repartizate, se consum energetic să se fa devăr demonstrat prin fap
remarcă faptul că, lună de
lizarea în cele mai bune condiţiuni a obi da publicităţii. lună, Fabrica de încălţă că noaptea, rămînînd pen tele colectivului Fabricii
tru schimburile de dimi
de încălţăminte Hunedoa
ectivelor înscrise în planurile şi progra în încheierea lucrărilor plenarei a minte Hunedoara nu a de neaţa şi după-amiaza doar ra: chiar şi micii consu
mele privind dezvoltarea economico-so- luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE păşit cota planificată, ba urgenţele şi intervenţiile. matori industriali pot rea
mai mult, dc la începutul Deci noaptea, sub directa liza mari economii de e-
cială a ţării în 1986. CEAUŞESCU, secretarul general al
In lumina cuvîntării secretarului gene Partidului Comunist Român. anului şi pînă în prezent conducere a maistrului nergie !
se înregistrează o economie
Nincov Jiva şi brigadierei
ral al partidului, vorbitorii la plenară au de 46 MW. Viorica Frăţilă sc execută DAN MIRCESCU
relevat că există toate condiţiile pentru Participanţii la plenară au dat glas,
ridicarea întregii activităţi la un nivel prin vii şi îndelungi aplauze, sentimente
calitativ' superior, corespunzător exigen lor de profundă dragoste şi stimă pe care
ţelor etapei actuale de construcţie a socia partidul nostru, întreaga naţiune le poar
lismului, marilor obiective stabilite de tă tovarăşului Nicolae Ccauşescu, anga
Congresul al XlII-lea al partidului, pen jamentului şi hotărîrii nestrămutate
tru a se asigura înaintarea fermă a Ro de a realiza în cele mai bune condiţiuni
mâniei spre comunism. indicaţiile şi sarcinile trasate de secreta
Plenara C.C. al P.C.R. şi-a însuşit pe rul general al partidului, obiectivele sta
deplin ideile, orientările şi tezele de o bilite pentru viitorul cincinal de Congre
excepţională însemnătate cuprinse în cu- sul al XlII-lea al P.C.R.
a o —' o — « — o -© — © — • - o — © — ® — © — ^
I
0 REALIZĂRI SUPLIMENTARE • ÎN ZIARUL DE AZI :
1
0 Colectivul Cooperativei acestei unităţi au obţinut ■
1 meşteşugăreşti „Mu roşul" importante depăşiri la • ® Oameni în luptă cu
© Deva est? puternic mobi principalii indicatori de | munţii
I lizat în' muncă pentru a plan. Astfel, la producţia • Organizaţia de sindi
9
o încheia şi aceste ultime marfă sarcinile prevăzu-
t două luni din 1985 cu te au fost îndeplinite în cat —■ sprijin preţios
rezultate bune în produc
0 ţie. După cum ne-a co proporţie de 103,1 la su în îndeplinirea sar
1 tă, la producţia marfă cinilor de plan
municat tovarăşul Tlie Co- industrială — 105,5 la su-*
• coru. şeful biroului pro tă, iar la livrări mărfuri • e Săptămîna viitoare Ia
I ducţie, în cele 10 luni tre la fondul pieţei — 115,5*
E.M. Ghelai-i. Minerul şef dc brigadă Ioan Lupii împreună cu ajutorul miner Mihai
0 cute din an, meşteşugarii la sută. i televiziune Niţă încep deschiderea unui nou front de lucru in abatajul 801, orizontul XIV.
1 Foto GELU IZBAŞA
o - a - a — e - # - * — a - # - » — • —
Raidul efectuat, în co — s-a scuzat economistul
laborare cu Direcţia ge Rezultatele obţinute în fermele zootehnice — dc fermă, deşi o astfel dc
nerală pentru agricultu treabă nu-i lua mai mult
ră şi industrie alimen oglinda activităţii cotidiene de cîteva minute. în fermă
tară, miercuri diminea este multă neorînduială, n-
ţa, prirţ cîteva unităţi leile betonate sînt acope
zootehnice ' din C.U.A.S.C. realizarea şi chiar depăşi grijirea şi furajarea bovi ţia 1985/1986 cu efectivele cu coconi dc porumb şi tăi- rite cu un strat gros de
Simeria a urmărit cum este rea, pînă la finele anului, nelor. totale şi matcă realizate, ţci de sfeclă, deoarece nu noroi. Spiritul de gospodar
organizată şi se desfăşoa a sarcinilor privind preda C.A.P. Rapoltu Marc. Ac cu indicatorul de reproduc s-a intrat pe raţii furaje lipseşte, cel puţin deocam
ră stabulaţia animalelor, rea de lapte la fondul de tivitatea a început, la ore ţie la perioadă îndeplinit, re, lucru ce trebuie reali dată. Balazs Ştefan, medi
realizarea producţiei dc stat — 3 250 hl. le şase, toţi îngrijitorii dc cu un stoc dc furaje care zat cît mai urgent. Viţei cul circumscripţiei veteri
lajftc şi a celorlalţi indi Furajele pentru perioada animale fiind prezenţi. Ma asigură buna iernarc a a- lor li se pune în iesle fin nare din Rapoltu Mare,
catori. Redăm, succint, de stabulaţie sînt asigura do calitate inferioară, fapt trece rar prin ferma zoo
principalele aspecte des te în cantităţi îndestulă PREGĂTIRILE ce explică starea fiziologi tehnică. Floarea Lazăr,
prinse. toare, gospodărite cu grijă LU că necorespunzătoare a a- tehniciană veterinară, vine
C.A.P. Sîntandrei. Pro şi simţ. de răspundere, ra cestora. Vacilor cu lapte des prin unitate, cu toate
gramul dc dimineaţă a în ţiile fiind întocmite pe temeinice, în toate ldealitătile, li se administrează coceni acestea starea de sănătate
ceput la timp şi s-a des specii şl categorii de ani netocaţi, deşi tocătoarea a animalelor — în special
făşurat ca „ la carte", în male. O atenţie deosebită în toate sectoarele de activitate este în stare de funcţio a viţeilor — este necores
prezenţa şefului de fermă se acordă furajării vacilor nare, lucru inexplicabil-. punzătoare. Nu există e-
zootehnică, dr. Viorel Sin- aflate în lactaţie în vede videnţe privind reproduc
crăian, a preşedintelui u- rea creşterii producţiei dc riana Brujan, .şefa dc fer nimalelor. în fermă mun Baza furajeră este împrej ţia, consumul de furaje, e-
nităţii, Aronim Ocoş, şi a lapte. mă, economistul Otto Kii- cesc oameni harnici — cum muită, bine pusă la punct, voluţia producţiei de lapte
tehnicianului veterinar So Mai subliniem faptul că rosi şi operatorul însămîn- sînt Sabina Mort, Silvia în fermă însă se înregis ş.a. Conducerea cooperati-
fia Frototişteanu. Datorită adăposturile au fost pregă ţător Traian Urşică au so Mărunţ, Maria Cărpinişan. trează risipă de nutreţuri.
îngrijirii şi furajării cores tite din toate punctele de sit după orele şaple, deşi Victoria Stan Mă şi ■ alţii. Graficul de participare a TRAIAN BONDOR
punzătoare a animalelor, vedere pentru iernatul a- ultimii doi locuiesc la doi Producţia de lapte marfă tovarăşilor din conducerea
producţia de lapte marfă nimalelor, asigurîndiu-se un cooperativei la programul MIRCEA LEPĂDATU
se menţine la 700 litri zil microclimat corespunzător, paşi de ferma zootehnică. este de 420—430 1 lapte zil dc grajd nu a fost întoc
nic. Acest lucru asigură condiţii optime pentru în Unitatea intră în stabula nic. Animalele sînt hrănite mit... „N-am avut vreme" (Continuare in pag. a 2-a)