Page 50 - Drumul_socialismului_1985_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 7.

Organizaţia da sindicat -
Oameni in luptă cu munţii sprijin preţios în îndeplinirea

20,00 >
La Baniţa, in acest sfir- Zoltan Kalman, coordona­ multe ori munţii pentru a rat ing. Emil Prichici, şeful 20,20 .x.
şit de toamnă '85, am cu­ torul lucrărilor de excava- da cale liberă trenurilor" punctului de lucru - nu sarcinilor de plan
noscut ciţiva dintre oame­ re, ne-a declarat: „Dealu cu oameni şi cu bunuri". este vorba de o lucrare 20,35 S*-
nii care — o spunem cu Frunzelor I se află deja in Lingă gura tunelului res­ ou totul nouă, ci de schim­ Tovarăşul Radu Trufaş, nemotivate şi întârzieri re­
admiraţie şi... invidie ! — faza de finalizare. Con­ pectiv l-am intilnit şi pe barea profilului la vechiul secretarul comitetului de petate, membri de sindicat i
sint stăpiniţi electiv de strucţia tunelului a început tinârul inginer topometru tunel, conform boilor ce­ partid de la întreprinderea ca Daniel Barbu, Ovidiu rf
lr
ideea de a trece Munţii in 1982, iar in acest an Doru Peşcan. El poate fi rinţe din circulaţia ferovia­ mecanică Orăştie, ne spu­ Abrudean şi alţii au fost 20,45 î
Carpaţi. Şi nu doar o dată! s-a Încheiat săparea lui şi, numit autorul... direcţiei pe ră. Spre sfirşitul anului tre­ nea că organizaţia de sin­ puşi în discuţia adunărilor c
Şi nu pe deasupra, prin­ cum spunem noi, s-a ter­ care trebuie s-o urmeze cut s-au executat zidul de dicat se manifestă tot mai generale. v
tre jnepeni, ci direct prin minat „prima cămaşă". A- tunelul. „Proiectantul lasă sprijin, intrarea in tune], activ şi constituie un spri­ Vaier Oristea, organiza­ P
s
masa uriaşă de piatră. În­ dică, după ce s-a dat for­ o bornă la 50 m de tu­ portalul, inelul de presiune jin preţios în eforturile ce torul grupei sindicale mon­ (
chipui ţi-vă, - desigur, cu ma tunelului, am armat şi nel - ne spune interlocu­ şi camera de proiecţie se fac aici, de a înfăptui taj nc spunea cu proble­ 21,00 C
li
puţin efort - cum se arun­ pentru scutul semiautomat, sarcinile de plan ce revin mele de căpătîi care se ->„20 S
că ei cu pieptul in pieptul iar din aprilie 1985 şi pină colectivului. Prin forme şi pun aici sînt asigurarea la li
muntelui, intr-o luptă Ritm şi calitate In realizarea in prezent s-au săpat cu metode specifice, organele timp cu piese pentru mon­ 21,50 I
dreaptă, şi cum piatra se ajutorul utilajului amintit şi grupele sindicale se im­ taj şi calitatea pieselor for­
Înmoaie, se dă la o parte I N V E S T I Ţ I I L O R 88 ml". plică şi acţionează ferm jate. împreună cu celelalte
in faţa puterii omeneşti, şi Citeva nume şi profesii pentru depăşirea unor organizaţii de masă, prin X:
muntele parcă-i absoarbe, s-o turnat prima cămaşă torul. Aceasta indică axul de pe al doilea front de greutăţi ce se ivesc în forme specifice, sau în co­
iar ei Înaintează cu incă- de beton. De circa două tunelului care nu-i greu de lucru: artificierii Ion Nichi- munca de zi cu zi. De fapt, laborare, se acţionează per­ BUC
păţinare prin rocile dure, luni se lucrează la căma­ trasat cit merge in alinia­ toi şi Vasile Fărcaş, mais­ în tot ceea ce se face, se manent în această direcţie. dioprt
pină dincolo... Nu seamă­ şa a doua o tunelului — ment. Dar, la curbă lucru­ trul Mihai Petcu, şeful for­ întreprinde şi se împlineş­ Analizele periodice sau de 5,30 I
nă cu o imagine dintr-un fapt ce inseamnă finaliza­ rile se complică puţin. Este maţiei de electricieni, mi­ te, se regăseşte şi contribu­ cîte ori este nevoie, măsu­ agricu
vechi basm românesc ? In rea - operaţie care durea­ trasată mai intii cu exacti­ nerii şefi de schimb Mihai ţia membrilor de sindicat. rile şi sarcinile concrete jurnal
angaji
fine, trebuie spus că aceşti ză in mod obişnuit pină la tate distanţa cu cit trebuie Păuna şi losif Hepca, maiş­ La secţia maşini unelte stabilite au condus la îm­ R â s i
oameni sint de profesie tu- 5 luni. să sa abată de la alinia­ trii şefi de schimb Anato- a unităţii, despre munca bunătăţirea muncii în acest rllor
nelişti, iar activitatea con­ Minerul şef de brigadă ment. Apoi, se stabilesc di­ lie Leahu, Ion Ciobanu şi celor 420 membri de sin­ domeniu. Ceauş
integr
cretă pe care o desfăşoa­ loan Bălan, ne-a mărturi­ ferenţele intre axul căii Sim'ion Duruş. Există in to­ dicat ne vorbeşte tovarăşul Desigur, activitatea gru­ să p
ră nu se află prea depar­ sit: „Munca la tuneluri nu ferate şi cel al tunelului, tal, la Băniţa, aproape 200 loan Cărăban, preşedinte­ pelor sindicale, a membri­ planul
te de fabulaţia basmelor. este uşoară, mai ales că cotele de pantă prevăzute de oameni care se luptă le comitetului de sindicat lor dg- sindicat este dove­ Revist
rlcrul
— Avem, deocamdată, in acest prim tunel l-am să­ (pentru o circulaţie bună, cu muntele, pentru a des­ din secţie. dită în primul rînd de BulcLi:
program — preciza ing. pat manual — cu tirnăco- pentru scurgerea apei etc.) chide in piatră ferestrele — Problema numărul ceea ce se dobîndeşte în pun de
Virgil Ciornei, şeful lotu­ pul şi lopata, -cu picome- şi multe alte calcule pe necesare de zbor spre noi unu care se pune la noi producţie. Iar ceea ce s-a 10,00
lui Băniţa - construcţia in rul, cum sintem redaţi no baza cărora, in final, va orizonturi. Ferestrele din este creşterea productivi­ înfăptuit am amintit. In­ 12,00
12,05 1
această zonă a opt tune­ in unele poza din manua­ rezulta o lucrare frumoa­ poveste prin care distanţe­ tăţii muncii şi a calităţii disolubil legat însă de a- turişti
luri de cale ferată, de di­ lele şcolare. Dcr nouă ne să şi sigură pentru circu­ le devin mai scurte. Este producţiei. în această di­ ceasta este felul în care ra foh
premi
ferite mărimi. place mineritul aşa cum laţia feroviară". o luptă dreaptă, ca intre recţie ne concentrăm toate întreaga muncă este coor­ De la
Primul tunel aflat pe este el şi ne-crm făcut da­ Din 10 aprilie 1985 a În­ voinici, in care Învinge În­ eforturile. în funcţie de donată şi condusă de orga­ dent
mina constructorilor este toria, iar in continuare ceput construcţia tunelului totdeauna OMUL I stadiul realizării acestor nizaţiile de partid. Despre de şt
Dealu Frunzelor I. inginerul vom mai străpunge de Bănită. „Aici — ne-a decla­ M. LIVEZEANU indicatori, la nivelul celor aceasta ne-a vorbit tova­ radio;
tricou
5 grupe sindicale se stabi­ răşul loan Pascu, cel care, patrlo
lesc sarcini concrete şi se . din partea comitetului de nate c
lctln
Urmăresc în cadrul birou­ partid, răspunde de activi­ Iru p
Un colectiv care se angajează sens, preocupările noastre tatea organizaţiei de sindi­ rcglsti
rilor grupelor. In acest
popul:
cat. în esenţă este vorba
au vizat o mai bună or­ de participarea directă la ril: *
vis ta
ferm pe drumul afirmării ganizare a locurilor de adunări generale, la toate dio *
mic
muncă, asigurarea acestora
acţiunile iniţiate şi spriji­
fhi
cu S.D.V.-urile corespun­ nul care se acordă în ac­ •- Se:
zătoare, perfecţionarea teh­ tivitatea de zi cu zi. Şi în- sugesl
— Deşi nu ne putem de­ ţă de produsele noi care Intr-o
clara mulţumiţi pe deplin- apar şi care trebuie mai nologiilor de fabricaţie şi tilnirile operative sînt for­ telc t
de rezultatele muncii noas­ bine prezentate şi populari­ extinderea lucrului la mai me eficiente de luciu prin Noctu:
tre, avînd în vedere că zate în rîndurilc cumpără­ multe maşini. care se analizează de că­ 24,00
unii indicatori economici torilor. Că s-a muncit bine, cu tre toţi factorii problemele
nu sînt realizaţi, vom în­ Cum este şi firesc, mate­ răspundere în această di­ stringente ale producţiei,
cheia anul şi cincinalul cu rialele prezentate în adu­ recţie o dovedeşte faptul aspecte de ordin social etc.
realizări notabile — spunea narea generală a oamenilor că pînă în prezent produc­ Important este, de aseme­
in cuvîntul său tovarăşul muncii, cei care au parti­ tivitatea muncii a fost de­ nea, faptul că acest spri­ DEI
loan Bacinschi, directorul cipat 1-a dezbateri au stă­ păşită cu 26 la sută. jin are un caracter perma­ dă
(Arta;
I.C.R.M. Deva. Am convin­ ruit asupra măsurilor care Grupa sindicală uzinare nent. Mărci
gerea că în perioada care se impun a fi luate pentru cuprinde 110 membri. O în ansamblul activităţii Mirea
a mai rămas din acest an recuperarea restanţelor şi adevărată forţă de acţiune, grupelor sindicalo de la (Modi
fiecare dintre noi va depu­ îndeplinirea integrală a despre care ne-a vorbit secţia maşini-unelte pentru corda
tenua
ne eforturi în plus, pentru sarcinilor pe acest an, mai organizatorul grupei, tova­ creşterea continuă a con­ Iul C
ca bilanţul muncii să fie cu seamă la unele produ­ răşul Aurel Urîţeseu. Una tribuţiei acestora la bunul (Modi
unul bun, să asigurăm u- se de uz casnic, papetărie, din formele care şi-au do­ mers al producţiei trebuie TROŞ
nităţilor comerciale şi prin instalaţii. electrotehnice, I.P.L., secţia dc mobila Deva. Muncitorul Tiberiu HapeK vedit eficienţa în activita­ amintite şi iniţiativele pro­ nirea)
bric):
şi eleva practicantă Magdalcna Biro însemnează plăcile tea grupei noastre este şi priii „Contul colector dc
superioare de la masa de salon T.B.S. aceea a efectuării unor a- economii al grupei sindica­ riile
PENI
Foto N. GHEORGH1U nalize periodice asupra sta­ le", „Să lucrăm o zi pe lu­ lîmpl
Adunări generale ale oamenilor muncii — tural)
diului realizării sarcinilor nă cu materiale economisi­ ma r
expresie a democraţiei şi auloconducerii stabilite, a modului în care te" etc. De pe acum ele fărul)
CU PREVEDERILE CINCINALULUI REALIZATE ele au fost urmărite. In şi-au dovedit eficienţa în (Mini
muncitoreşti funcţie de toate acestea se acţiunile de recuperare a Mase
Colectivul de oameni al muncii de la Cooperativa dc toresi
artă populară şl meşteşuguri artistice „Haţegana“ din Haţeg stabilesc măsuri concrete, materiilor refolosibile, re­ crif
ele populaţiei ' Întreaga sport-turism, jucării, insec­ a înregistrat însemnate depăşiri de plan la principalii indi­ ceea ce trebuie făcut pen­ ducerea rebuturilor şi a zaţul]
catori : plus 10 la sută la producţia marfă şl globală, 19,Z tru realizarea în cele mal timpilor morţi de utilizare na n-
gamă de produse de care ticide, porţelan şi altele. la sută la livrări de mărfuri către fondul pieţei şl 40,3 bune condiţii a sarcinilor şie);
Ia sută la prestări de servicii pentru populaţie. Acest harnic a maşinilor şi Utilajelor. argin
are trebuinţă. Se mai în- Sarcinile mobilizatoare colectiv haţegan a reuşit să Îndeplinească planul, cumulat trasate. Se acţionează cu Realizarea în totalitate a are i
tîmpină greutăţi în apro­ ale anului 1986, primul an de la începutul anului, în proporţie de 100,3 Ia sută la mai multă hotărîre decît obiectivelor cuprinse în a- I-n (
producţia marfă, 103,1 la sută la livrări, 104 la sută Ia BAI:
vizionarea cu anumite măr­ din viitorul cincinal, în prestări de servicii pentru populaţie, 115,5 la sută la trico­ altă dată pentru întărirea ceste iniţiative la nivelul I-II
taje şi 108,7 la sută la confecţii textile. Ca urmare planul ordinii şi disciplinei, pen­ secţiei dau şi ele măsura HAŢl
furi. Dar noi sîntem datori care se va trece la trans­ ţlmi
cincinal este realizat la livrări de mărfuri către fondul tru înlăturarea abaterilor unei activităţi tot mai bo­
să ne zbatem, să găsim punerea în viaţă a hotă­ pieţei, beneficii, producţia ne tă, ţesături lină şi confecţii şl respectarea disciplinei gate. Canti
roma
textile.
soluţii şi variante, să in­ rârilor istorice adoptate de tehnologice. Pentru absenţe VALENTIN NEAGU (Casi
RIA:
sistăm la furnizori oentru Congresul al XlII-lea al reşul
a procura fondul de marfă partidului, pentru o nouă în v;
şi a-1 pune operativ la dis­ calitate a vieţii şi muncii Rezultatele obţinute în fermele zootehnice
poziţia publicului cumpă­ în toate domeniile, au fost
rător. subliniate în luările de cu-
(Urmare din pag. 1) dul de stat 650 1 lapte zil­ late, prosoape, săpun şi ni­ Deşi unitatea are toate
— Dacă şi constructorii vînt, în materialele supuse nic, producţia marfă fiind meni nu se gîndeşte să a- condiţiile să-şl realizeze
ar fi finalizat lucrările la dezbaterii adunării genera­ vei trebuie să coordoneze în scădere. Faptul se ex­ sigure apă caldă pentru producţia de lapte desti­
depozitul nou din Petro­ le. Angajamentul exprimat mai îndeaproape activita­ plică prin aceea că vacile spălatul ugerelor la vaci nată fondului de stat (dîn
şani, puteam asigura un în finalul adunării gene­ tea din zootehnie, buna cu lapte primesQ doar co­ şi nici celelalte sarcini planul de 1 650 bl pe acest
fond de marfă mult mai rale — că acest destoinic desfăşurare a stabulaţiei. ceni de porumb amestecaţi privind curăţarea adăpos­ an au fost livraţi pînă Is
A.E.I. Bobîlna. Programul
cu tăiţei de sfeclă, raţiile
zi 1575 hl), totuşi faptul
turilor şi furajarea la timp
bogat şi divers — arăta colectiv, învestit cu răs­ s-a desfăşurat sub îndru- furajere pe categorii de a- şi corespunzătoare a ani­ că de la începutul lunii a-
tehnicianul Dumitru Buhă- punderi deosebite în acti­ ISâreâ celor doi şefi de nimale nefiind încă întoc­ malelor. Mal grav ni se ceasta a scăzut cu peste
ianu. Tărăgănarea de către vitatea de bună gervlre a ferme — Vîorel Benţa şi mite. Calitatea slabă a a- pare faptul că pregătirile 100 litri zilnic trebuie să
Petru Simion — prezenţi sistenţei sanitare este re­ pentru iarnă n-au fost în­ dea de gîndit conducerii
constructor a lucrărilor do populaţiei judeţului, va
la ora şase în unitate. Toţi flectată de faptul că starea cheiate. Mai exact, la graj­ fermei şi a unităţii. Cum,
aici ne-a creat şi ne cre­ depune toate eforturile, îngrijitorii s-au aflat la da­ de igienă a viţeilor este dul na*. 2 lipsesc două uşi de altfel, trebuie să dea
ează greutăţi. Tocmai de priceperea şi strădania torie, cu excepţia Victoriei necorespunzătoare. în in­ şi are ferestre sparte. La de gîndit şi faptul că fu­
Todea care a venit doar cintă este ordine şi cură­ adăpostul pentru tineret rajele nu s-au asigurat la Th
aceea solicităm factorilor pentru a se înscrie mai
la orele 6,45. Unitatea are ţenie, inclusiv în baza fu­ acoperişul este găurit, iar nivelul necesarului la nici azi,
de răspundere să intervină activ pe drumul afirmării, Vrcr
îngrijitori harnici şi pri­ rajeră. Trebuie să se ac­ tavanul gata şă se prăbu­ un sortiment.
se i
pentru impulsionarea lu­ pentru a obţine rezultate cepuţi — Floarea Caia, Lu- ţioneze cu mai multă per­ şească. Dacă mai amintim Referindu-ne la ovine varii
crărilor la noul depozit. mereu mai bune în între­ creţia şi Veta Boticean, Za- severenţă pentru îmbună­ că atît în curtea fermei, trebuie să lăudăm faptul Vor
calc
Lucrătorii Aurel Dănilă, cerea socialistă cu între­ harie Prodan, Gheorghe tăţirea ordinii şi disciplinei cît şi în baza furajeră e- că planul pe acest an a lapo
fost realizat şi depăşit la
xistă dezordine *— gunoi
în activitatea de zi cu zi.
Florentin Ţurlea, Geza Cu- prinderile de profil din Cercel şi alţii. Asociaţia toţi indicatorii. Dar, în a- ales
dispune de o bază furaje­ C.A.P. Simcria. Nu mai netransportat, gropi, şan­ terv
fia
gliş, Arpad Kiss, loan ţară — a fost aprobat în ră îndestulătoare, fiind pxi- puţin decît trei îngrijitori ţuri în oare bălteşte apa, celaşi timp, să criticăm nord
Taşcău au subliniat la rîn- unanimitate. Un angaja­ se la păstrare 550 tone fi­ au lipsit de la programul şire strîmbe şi începute pe conducerea cooperativei şi nlm
broase, 800 tone grosiere de grajd în ziua raidului toate părţile etc. — tre­ fermei că nu au luat pînă Ire
dul lor necesitatea ono­ ment muncitoresc, pe care
şi 6 700 tone suculente. A- nostru. De asemenea, n-a buie să tragem un semnal acum măsurile necesare cele
rării de căti’e furnizori a colectivul îl poate şî este dăposturile sînt pregătite participat nimeni din par­ de alarmă pentru conduce­ scoaterii gunoiului din sai­ grai
tuturor comenzilor lansate, dator să-l onoreze exem­ pentru iarnă, cu excepţia tea conducerii unităţii. Aşa rea unităţii, care are da­ van şi nici n-au acţionat nea'
duc
precum şi o mai mare re­ plar i maternităţii, iar instalaţia că nu ne-am mirat că igie­ toria să se implice grab­ cu perseverenţă pentru fi­ de
ceptivitate din partea co­ de adăpat curge în multe na mulsului nu se respec­ nic şi cu răspundere în nalizarea construcţiei la co).
merţului cu amănuntul fa- GH. I. NEGREA locuri. Se predau la fon­ tă —- îngrijitorii n-au ha­ problemele zootehniei. noul saivan.