Page 54 - Drumul_socialismului_1985_11

"'ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 71

0 schiţă citită
j Scena şi j Tei
de Liviu Rebreanu la Deva 13.00 Teii'
j oamenii ei J 13,03 La
în anul 1923, la numai schiţa ca un „comentariu mini
cinci ani de la Marea Uni­ al ghinionului". Eroina face suin
re de la Alba lulia, locuito­ parte din familia dezamăgi­ nulu
rii Devei trăiau un eveni­ ţilor cu speranţele înşelate, | Abia începusem discu- J (Iii
ment cultural memorabil. în dintre cei ale căror visuri > fia cu unul dintre cei mai1 muz
) statornici artişti amatori ţ
oraşul de la poalele Cetăţii sînt strivite de viaţă. Nicuiae i ai Casei de cultură De- 1 potft
tănii
poposea un grup de scrii­ Gheran apreciază că „Stră­ 1 va, cînd am fost între-
tori de dincolo de Carpaţi, nutarea" este dominată de 1 rupţi brusc. „Vă rog să \ (liţ.ie
la n
Rebreanu a fost un scrii­ care, împreună cu cîţiva din­ o atmosferă cehoviană. Didi- ţ scrieţi că IIie Fraţilă este l Sclcs
tor inegal, care n-a cobo- tre cei mai reputaţi scriitori na prefigurează o întreagă 1 cel mai sufletist artist a- ? muz
Liviu Rebreanu (I) rît însă niciodată sub un transilvăneni, se întîlneau galerie de personaje femi­ 1 mator pe care-l avem" — ) 14,43 sapi
anumit nivel al prolesiona- cu cititorii în cadrul unei nine proprii literaturii noas­ ) a ţinut să precizeze Ma- \ 19.00 Telc
Comemorarea a o sută cut şi neştiut vreme de ze­ lităţii. Afirmaţia nu e nici impresionante şezători lite­ tre, inspirată din lumea ma­ l ria Ivan, instructor la a- 1 19,20 Tele
de an! de la naşterea lui ce ani, a fost de aceea ireverenţioasă, nici depre­ rare. Printre ei se aflau Ion halalelor, care încearcă să : şezămîntul de cultură. 1 (par
Liviu Rebreanu are loc azi neaşteptată şi insoită prin ciativă; ea este expresia Pillat, Ion Minulescu, Al. Ca- evadeze, năzuind înspre lu­ j „Este un pasionat" — o\ 19.50 Film
in condiţiile unanimităţii de alura ei, explicind pînă la recunoaşterii unui adevăr zaban, Victor Eftimiu, Ion mină, dar vor fi strivite bru­ l adăugat şi directorul A- 1 adoi
opinie, locul şi anvergura un punct reacţiile contra­ obiectiv: romancier de ma­ Agârbiceanu şi Liviu Re­ tal, aşa cum se va întîm- / lexandru Popescu. Şi du- ’ 21.50 Telc
scriitorului, nu numai în li­ dictorii de care aminteam. re productivitate, mereu e- breanu. pla, de pildă, cu Nastasia 1 pă cite am mai ofiat, un \ 22.00 Rom
teratura noastră, ci şi în Precedente pe tărimul ro­ ga'l cu sine la nivelul ca­ Anunţând programul şeză­ lui G. M. Zamfirescu. Con­ ^ om de nădejde, gata să i
cea a lumii, fiind definitiv manului existau la acea podoperei, nu există. El tre­ torii, ziarele „Solia dreptăţii" siderăm, de asemenea, că 1 răspundă la toate solia- ?
stabilite. De altfel, încă în buie să plătească periodic şi „Gazeta Hunedoarei" schiţa lui Liviu Rebreanu se I ţările lăcaşului de cultu- 1
urmă cu 30—35 de ani, el un inexorabil tribut unor chemau locuitorii oraşului caracterizează, mai degrabă, \ râ în al cărui colectiv s-a ^
se afla în plină glorie lite­ VLecZi\/vv\ momente de oboseală, de să arboreze drapele naţio­ prîntr-un umor tragic şi du­
rară. Drumul pînă aici nu respiro, de reînnoire a re­ nale şi să-i aştepte pe oas­ reros. l integrat cu şase ani în 1 bucuu
} urmă şi pe care-! consi- J
i-a fost însă nici uşor, nici ^ PRIVELIŞTI surselor creatoare, de ela­ peţi la gară, alături de au­ Lectura atentă a schiţei ) deră ca iiindu-i o ode- ţ (lioprogr:
6,30 Lm
lin. Apariţia sa pe firma­ borare a unor noi planuri, torităţile locale. în numărul „Strănutarea" prilejuieşte, în I vârâtă familie. Iar aceste l agricultu
mentul literelor româneşti dată în literatura noastră. de descurajare sau, pur şi din 9 mai 1923, ziarul îşi acelaşi timp, interesante re­ / solicitări nu sînt puţine, jurnal; 1
a fost deconcertantă, stlr- Aveam CIOCOII VECHI Şl simplu, de conjunctură. Im. informa cititorii despre pro­ flexii în legătură cu arta li­ 1 avind în vedere chiar şi ţ angajaim
R ă s p u
nind, o dată cu elogiile ce­ NOI de Nicolae Fîlimon, portant este ca el să aibă gramul scriitorilor români la terară a scriitorului. Este e- ^ numai genurile abordate: i rilor toi
lor ce-i intuiau geniul, şi Ciclul Comăneştenilor de mereu trează acea con­ Deva şi desfăşurarea şeză­ videntă preferinţa lui Re­ 1 interpret de muzică popu- , Ceauşesc
reacţii de contrarietate ca­ Duiliu Zamfirescu, MARA de ştiinţă artistică şi respon­ torii amintite. breanu pentru compoziţia si­ ' Iară, actor, recitator, pre- 1 in tcgral!
preg
să
re au atins expresia unor Slavici, ARHANGHELII Iul sabilă care îl apără, men- metrică, rotundă a prozei zentator. ^ planul a
negaţii de o violenţă greu Ion Agârbiceanu, ca să nu finindu-l in sfera esteticu­ Aflăm că în cadrul aces­ sale. Pe această linie se fac Revista
de înţeles azi. E drept că le amintim decit pe cele lui. A plătit şi Liviu Re­ teia s-au citit, printre alte­ dese referiri la romanele rierul m
Audienţa
nuvelistica prin care a în­ absolut notabile. Cu ION breanu acest tribut, dar a le, „Suferinţele lui Martin" „Ion" şi „Pădurea spînzura- letin de
ceput să se afirme nu pre­ era însă altceva ION era avut în acelaşi timp mereu de Ion Agârbiceanu, frag­ ţilor". vista lltc
Buletin i
vestea forţa şi dimensiunile primul nostru roman care, trează acea înaltă conştiin­ mente din „Cocoşul negru" univers-1
romancierului de mai tîrziu. prin amploarea şi adinci- ţă artistică salvatoare. O- şi „înşiră-te mărgărite" de Ar mai fi de menţionat 11,35 Pub
Nici unul dintre contempo­ mea semnificaţiilor, trecea pera sa poate fi asemuită Victor Eftimiu, „Glasul mo­ gesturi şi replici în aparen­ letin de
rani nu l-a întrezărit în vămile înalte şi exigente unui lanţ de munţi, profi­ rilor", „Apusul soarelui" şi ţă neînsemnate, dar care cultural;
ra folclo
aceste proze pe cel ce avea înspre universalitate Are lat pe zare. Trei piscuri „Strofe pentru ploaie" de Ion consemnează cu fineţe stă­ premieră
să fie şi e foarte probabil înfăţişarea de frescă fre- neegalate are acest lanţ. Minulescu şi „Strănutarea", rile sufleteşti ale personaju­ De la l
că nici noi, în locul lor, măfind de o viaţă auten­ Ele se cheamă ION, PĂDU­ scenă bucureşteană de pe lui. Ca şi alte scrieri ale lui (•■'n cir
Ştiri
n-am fi avut o asemenea tică şi diversă. Are o con­ REA SP'lNZURAJILOR, RĂS­ Colea Victoriei de Liviu Re­ Liviu Rebreanu, schiţa „Stră­ (- »
intuiţie. Abia azi, cînd be­ strucţie monumentală şi breanu. nutarea" este deosebit de 16.33 Opi
neficiem de perspectivă şi masivă, totuşi rotundă şi COALA. Celelalte sint cul­ După cum se ştie, debu­ dramatică, cinematografică „Anton i
de o privire cuprinzătoare echilibrată. Are o curgere mile care le leagă. Iar dru­ tul editorial al lui Liviu Re­ chiar. Fraza este scurtă, na­ Mendelsi
17.00 Bul
a întregii sale opere, pu­ lentă şi solemnă, impună­ mul spre culmi, cu atit mai breanu are loc în anul 1912, raţiunea asemuindu-se mai Muzică
tem distinge cu certitudine toare, cum zice G. Căli- mult spre piscuri, a fost la tînăra editură româneas­ degrabă cu „indicaţiile de neavoasl
în nuvelistica sa acele e- greu şi epuizant, avînd azi că a lui Sebastian , Bome- regie", alternând cu dialogul. serii : (
Săptămb
lemente disparate care a- nescu, „ca un fluviu ame­ valoare de exemplaritate misa, cu volumul „Frămîn- Verbele sînt mai toate la nă şi>
nunţau încă de pe atunci rican". Intr-un cuvint, cum pentru ceea ce va să zică tări". Schiţa „Strănutarea" timpul prezent. Muzică;
viitorul romancier. Apariţia, de mult s-a stabilit, ION e truda artistului. este datată şi ea 1912, dar lată destule motive care s R od Io j ui
t. -ală *
în 1920, a romanului ION, îrrtiful nostru roman mo­ va fi inclusă abia în cel de ne îndreptăţesc să susţinem - Am debutat ca solist l 22.00 Ri
la care lucrase trudnic, tă­ dern. RADU CIOBANU al doilea volum de schiţe şi că schiţa „Strănutarea", ca de muzică populară ta 1 Sport; t
nuvele din 1916. („Golanii"). şi alte scrieri ale autorului, I ansamblul „Balada" al 1 zicale d
23 55—24,
este o operă reprezentativă
Neîndoios, schiţa la care
Vedere din turnul de control ne referim nu este o capo­ a lui Liviu Rebreanu, o te­ 1 Clubului „Independenţa" \ ştiri.
ION SIMION POP l Sibiu. La Festivalul inter- 1
doperă, tematica ei este oa­ melie trainică în edificiul ) judeţean de muzică popu- J
Deloc deformat profesional, Ajungi să le ştii curbele des­ ţia cea mai vie, ele sint nu­ recum mai aparte în ansam­ durabil pe care marele scrii­ 1 Iară „Perla Tirnavelor" de ţ
eporterul de televiziune ne tinelor; victoriile şi eşecurile, mite, trăiesc, ni se spune blul operei rebreniene. Se tor l-a înălţat literaturii ro­ ^ la Mediaş am obţinuţi
face o surpriză cu cartea sa ...speranţele şi deziluziile, iu­ unde şi cum... Romanul nu pare, însă, că scriitorul ţi­ mâne, întru posteritate. 1 premiul I. La aceiaşi club ,
„Vedere din turnul de con­ birile şi despărţirile... Sugera­ riscă nicicînd aşa ceva, dar Profesor
trol", prin 233 de pagini de te. Tăcute. Intuite. Tăgăduite". poate că tocmai asta, stricta nea mult la ea. » am jucat in mai multe ) DEVA
a
contemporaneitate
operei
cea mai bună calitate. Repor­ Sau „Citcva, zeci, sute '! au cu personajele sale, face far­ Alexandru Piru apreciază CLEMENTE CONSTANDIN ) piese de teatru, chiar ro- \ dă (Pc
tajele sale acoperă in mare rămas în memoria peliculei. mecul cărţii de reportaj. l luri principale („Mielul I (Arta);
măsură o ambiţie de a cu­ Adaptate genului. Fireşti. îm­ mm jr Mmmm * Mmmm r jav / mmtmr / tmmmr / mmmm # mmm * mmmm / Marele i
prinde un spaţiu nu doar bogăţite. înfrumuseţate. Con­ Spaţiul nu ne permite să l ] turbat"). Cu „Junii Sibiu- 1 Mireasm
geografic, ci mal degrabă prio­ vingătoare. Schematizate. Să- abordăm întreaga carte, dar, * Cînd mioriţele,.. 1 lui" am participat la mar \ (Modern
ritar uman. Ceea ce impre­ dintr-o subiectivitate, credem I l multe turnee in ţară, in 1 cordaţi I
sionează este un stil avînlat, firească, vom remarca largul I * tenuants
alert şi dezinvolt, o naraţie reportaj (30 pagini) despre * Mă-nluminez astral între izvoare 1 Grecia, Cipru, Iugoslavia. Iul Cort
care relevă calităţi de proza­ CRONICA LITERARĂ Hunedoara. Scriitorul a prins, şi satii-1 port spre orele Cetăţii, I 1 Am avut colaborări la \ ’odem
tor, Inspirat, mereu avind intr-o succintă şarjă de ve­ I din ierni mai grele-n mantii legendare s ţ radio şi tv. Ca membru 1 OŞAh
„flerul" de a căuta, prin fil­ ritabil specialist în oţelul a- * ,.jrea);
trele vii ale unor pcrsonajc- race. False. Aberante...". Aşa­ liat nobil al sufletului hune- reînrămurind din trunchiul demnităţii. \ 1 al ansamblului „Silvana", 1 brie); 5
simbol, nu senzaţionalul cit dar, autorul vrea să refacă o dorean, cu apreciabilă vioi­ I \ ' am contribuit la realiza- 1 riile I-TJ
semnificativul în ceea ce ni memorie care se degradează, ciune şi un simţ de observa­ % Iluminată apă cum te dărui, 1 rea spectacolelor fesbve ţ PENI: •
se dezvăluie ca autentice ori se voalează, întocmai pe­ ţie remarcabil, viaţa şi mun­ I tîmplă ■
„lumi" ale civilizaţiei socialis­ liculei, iar asta o face cu o cile Cetăţii, despre care spune I cînd mioriţele din cer coboară, l sau a celor prilejuite de / tural); '
te, locuri fierbinţi, şantierul simţită pregnant dragoste de că este „oraşul marcat cu cel S cu mieii mîngîiaţi de mina fiecărui I diverse evenimente. Tot 1 ma ploi
mereu deschis al ctitoriei de adevăr, prin cuvîntul scris. mai vizibil semn cartografic şi urcă toţi oierii de sub ţară. i 1 la Casa de cultură Deva ţ Iăru-1);
cetăţi şi mai cu seamă de Ion Slmion Pop scrie cu a- pe harta simţirii sale...". In­ I s \ am jucat în „Goana după 1 (Mineru
conştiinţe. Predilecţia pentru cceaşi conştiinţă, necenzurată tr-adevăr, afirmaţia este aco­ s Masca c
tineri, prezenţi acolo, fo li­ de schematism şi ncsubjugală perită, pentru că, tot ce scrie Aşa mă-ntorc spre orele Cetăţii I fluturi“ şi în comedia ' toresc);
nia întii a intrării in viitor, temporal minutelor de trans­ Ion Pop Simion în cartea sa I din sanctuare mari pădureneşti, * ^ muzicală „Ce bine ne-am 1 şerif ex
misie pe micul ecran, iar *
nu face decit să spună ceva temperatura la care scrie este despre Hunedoara, arc ceva sporind în gînd o clip-a frumuseţii l distrat" (laureată in edi- . zaţul); :
semnificativ despre insuşi su­ una pe care numai dragostea, miraculos de viabil, convinge I şi demnitatea-n oamenii aceşti. I / fia a cincea a „Cintăm ] na nehu
fletul reporterului. Un repor- patima scrisului, a mărturiei imediat. * AUGUSTIN JUSTIN * ) României"). Iubesc poe- \ şic) ; OF
argint i
ter-poet. „Drumuri. Locuri. ţi-o conferă. Personajele sale I l zi a lui Minulescu, Topir- 1 are mu!
Oameni tineri, cu deosebire... sint vii, se recunosc cu emo­ EUGEN EVU M Mmm M mmm M mmm 0 mmm 0 mmm 0 mmmm 0 mmmm 0 mmm 0 mm I-n (Fia
! ceanu, Shakespeare şi BAI: «
• - • - 0- 0- 0- e — — • — • — • — i - ® — © _ 0 — — a — & 1 Hugo. Activez şi in bri- \ I-II (Ci
ţ gada artistică a coope- l HATEO-
Intre creatorii plastici — Am participat la cî- 1 raţiei, intrucit sint contro- timi (H
hunedoreni, Ernest Kovacs, „Important este ca artistul teva tabere de creaţie re­ I lor de calitate la Coope- 1 Cantemi
membru al U.A.P., rămîne cunoscute în întreaga ţară. ţ rativa „Progresul" Deva. ţ român: 1
(Casa di
sculptorul ele certă valoare să exprime realitatea zilelor sale“ Ele au rămas pentru mine RIA: Zb
şi individualitate Atelierul amintiri ale unor eforturi | — Am inţeles că scena i reşul);
vaci
în
său este laboratorul unor de scurtă durată dar rod­ 1 a exercitat asupra Iui 1 CHELAI
permanente căutări şi ex­ nul solicită muncă, efort turarea unor modalităţi de — Lucrările dumnea­ nice care au sporit zestrea 1 llie Frăţilă un adevărat ) ,ante (ă
primări artistice. Este deo­ fizic în execuţia şi finisa­ expresie artistică, pentru voastră sînt plasate în cî- de frumos a judeţelor gaz­ \ miraj, incă din copilărie. I
potrivă locul unde îşi dau rea, în transpunerea ideii a-ţi contura propria perso­ teva localităţi din judeţ, dă. Sper că în vara viitoa­ ţ Ce vă datoraţi reciproc ? 1
întâlnire cu precădere ti­ artistice incomparabil mai nalitate printre ideile şi precum şi în taberele de re tabăra de pictură pe i — l-am închinat scenei /
neri, elevi care încearcă să mare decit al celorlalte ge­ formele infinite ale vieţii, creaţie de la Măgura, Lă- care o organizează Comite­ 1 mai bine de jumătate din )
pătrundă tainele artei. E nuri plastice. De aici, o naturii. Aşa cum forma în zarea, Deta. Pe cînd lucra­ tul judeţean de cultură şi \ viaţă. Dar cînd sînt pe (
o continuare firească a oarecare reţinere a tineri­ artă este extrem de varia- rea de amploare mult aş­ educaţie socialistă şi U.A.P. l scenă am impresia că 1 Timpu
muncii de îndrumare pe lor. Şi nu în ultimă ‘ in­ teptată în municipiul De­ se va îmbogăţi şi cu.„ trăiesc o a doua viaţă. J azi, io
care profesorul o desfăşoa­ stanţă se întâmpină greu­ va ? sculptori. în rezolvarea j Cint, recit, interpretez din ^ Vremea
ră după orele de curs. Dia­ tăţi în procurarea materia­ ATELIER DE CREAŢIE — Sper că cel tîrziu la problemelor de organizare l toată inima pentru a des. ( se răce.-
variabil,
logul purtat cu sculptorul lelor de transpunere defi­ primăvară voi ridica o e necesară participarea 1 creţi frunţile celor care 5 noaptea
a evidenţiat aspecte diver­ nitivă. sculptură, actualmente fi­ Consiliului judeţean al sin­ 1 au venit să mă vadă, căci \ Vîntul
se ale creaţiei proprii .şi — La început, creaţia dv. tă, la rîndul lor lucrările nalizată, în noul spaţiu dicatelor, U.J.C.M., condu­ ţ publicul este pentru mine l moderai
nord. 1
ale actului de creaţie hu- exprima unele influenţe sînt extrem de variate. urbanistic din faţa com­ cerilor unor unităţi econo­ I cel mai sincer şi exigent ■ nime v<
nedorean. clasice. Cu timpul, figura­ Poate pornind de aici se plexului comercial „Cen­ mice, consiliilor populare. ' juriu. Activitatea culturală tre —6
cele ma
— în expoziţiile Iiune- tivul şi-a lăsat amprenta, crede că un artist s-a tral". Asemenea zone mo­ Cred că Parcul dendrologic \ a fost şi este pentru mi- grade,
dorene de grup, lucrările lucrările mergînd spre c- schimbat. In privinţa re­ derne şi extrem de frumoa­ din Simeria este un loc 1 ne un adevărat miraj, ţ neaţa
de sculptură sînt numeric senţă, spre simbol. Credeţi ceptării e necesar ca pu­ se sînt multe în judeţ. Am minunat pentru o expozi­ ţ Nu-mi pot concepe exis- 1 semnala
modest reprezentate. Exis­ că acest fapt poate genera blicul şi creatorul să facă convingerea că se va găsi ţie de sculptură în aer li­ ^ tenţa fără ea. Voi conţi- 1 nere dc
La m
tă o dificultate a creaţiei o dificultate a receptării eforturi deopotrivă pentru şi posibilitatea populării ber. fi rece
sau a procurării materia­ lor? a se întîlni într-un spaţiu — Proiecte de viitor ? / nua să slujesc scena cu / rar noi
ninge,
lului necesar ? — Intr-adevăr, faculta­ comun al înţelegerii şi e- lor cu lucrări tematice şi — Intenţionez‘să deschid } plăcere, otita timp cît J modera
— In primul rînd, nu­ tea, profesorii, maeştrii îşi duoaţiei estetice. Important decorative. anul viitor o expoziţie per­ I voi simţi că oamenii mă 1 tempor.-
mărul sculptorilor e mai lasă o anumită amprentă este ca artistul să exprime — Găsiţi utilă o tabără 1 vor, că mai am ce le \ km/h s
vor, ca mai am ce
asupra creaţiei tale. Ai ne­ de sculptură în judeţul sonală în noua galerie de Se va
mic decât al pictorilor şi voie de o perioadă, mai realitatea zilelor sale în nostru, avînd în vedere că artă din municipiul Deva. l dărui. \ depune
(Meteoi
graficienilor, poate pentru lungă sau mai scurtă, pen­ care el să fie puternic an­ încercări s-au mai făcut [ VIORICA ROMAN Vrasgy,
Că marmura, piatra .şi lem­ tru decantare, pentru con­ corat. în acest sens ? MINEL BODEA