Page 56 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 56
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 711 • SÎMBĂTĂ, 16 NOIEMBRIE 1985
SESIUNEA MARII ADUNĂRI NAŢIONALE J biet s-a anunţat că vul- nui pod suspendat peste >
• In capitala Colum-
Canalul Minecîi sau Urni- \
| canul Nevado del Ruiz — tarea tranzitului la trenuri [
- a! cărui crater situat pe speciale, care să facă na- {
UT (Urmare din pag. 1) viaţă, la libertate şi Inde îi) continuare, pentru a de zi au luat cuvîntul de muntele cu acelaşi nume, veta între coastele britani- -
pendenţă, la pace. prezenta Raportul comisii putaţii : Leonard Constan ’ la aproximativ 300 km de nică şi franceză.
Sebi a înarmărilor nuclea Prezentarea şi adoptarea lor permanente, care au e- tin, Ana Mureşan, Dinu | Bogota, rămăsese inactiv
re, întruniţi în cursul di acestui document de o deo xaminat şi avizat proiectul Daniliuc, Aneta Ciocan. J timp de... 140 de ani - • Oraşul japonez Osaka |
mineţii, au hotărît să pro sebită însemnătate ş-ou de lege aflat în dezbatere, Dumitru Necşoiu, Victor I şi-a reluat vineri erupţia, va găzdui in august 1987 ‘
pună Marii Adunări Naţio desfăşurat într-o atmosfe a luat cuvîntul tovarăşul Popescu, Ferdinand Nagy, I transmit agenţiile de pre- o expoziţie în care vor fi >
nale adoptarea unui Apel ră vibrantă, de înaltă" res Ioaohim, Moga, preşedinte Floare Moraru. | să. Declanşată iniţial în prezentate cele mai noi e - I
adresat secretarului general ponsabilitate, -exprimîndu- le Comisiei pentru consi După dezbateri, Marea | cursul dimineţii de joi, e- chipamente pentru aero- [
al Comitetului Central al se adeziunea fierbinte faţă liile populare şi adminis Adunare Naţională a adop s rupţia a provocat, prin tem nautică, informează publi- |
Partidului Comunist al U- de noua iniţiativă de poli traţia de stat. tat, în unanimitate, Progra peratura înaltă produsă, caţia ,,The Japan Economic •>
niunii Sovietice, Mihail tică externă a României, La discuţia generală a- mul privind autoconduce ‘ desprinderea de pc ver- Journal". Exponatele vor |
Gorbaciov, şi preşedintelui voinţa şi aspiraţiile de pace su-pra proiectului de lege rea şi autoaprovizionarea | sânţii muntelui a unor can- cuprinde echipamente des- •*
Statelor Unite ale Ameri ale poporului nostru. supus dezbaterii au luat pentru asigurarea bunei a- I tităţi uriaşe de zăpadă şi tinate construirii şi dotării I
ca, Ronalcl Reagan. întrunit o parte din pro cuvîntul deputaţii Traian provizîonări a populaţiei gheţari, care, împreună cu avioanelor, aeroporturilor, '
Textul Apelului a fost iectele de legi înscrise pe Gîrba, Decebal Urdea, Au eu produse agroalimentare I aluviunile formate, ou aco- ca şi instalaţii de teleeo- j
prezentat de tovarăşul Du ordinea de zi se află în rica Petrescu, Magdalcno şi bunuri industriale de J perit, in proporţie de peste municaţii. Un sector apar- *
mitru Ghişe, vicepreşedinte curs do examinare în co Domokos, Ion Spătărelu, consum pe perioada 1 oc I 90 la sută, două localităţi fe va fi destinat ,,industriei ?
tombrie 1985 — 30 septem
al Comisiei pentru politică misiile permanente de spe Venerica Patru, Aurica brie 1986, s din regiune — Armero Şi spaţiale", cu modele de |
externă şi cooperare eco cialitate, iar proiectul le Spătărelu, loan Inceu. La punctul de pe ordi I Chinchina — provocind, sateliţi pentru colectarea J
nomică internaţională, îm gii de la punctul 6 urmea La reluarea lucrărilor, în ’ totodată, importante pagu- de informaţii din spaţiul |
nea de zi : ,,Mo*difi,cări în
puternicit al grupului de ză a fi supus dezbaterii cursul după-amiezii, în componenţa Biroului Marii | be materiale şi in zonele extraatmosferic, pentru o- -
deputaţi. publice, preşedintele Marii continuarea discuţiei gene Adunări Naţionale, depu * limitrofe. Deşi nu s-a dat bişnuitele activităţi pe pla- I
Supus spre aprobare, fo Adunări Naţionale a ară rale asupra proiectului de taţii au aprobat eliberarea j încă publicităţii un bilanţ nefa noastră.
rul legislativ al ţării a a- tat că Biroul M.A.N. pro lege au luat ouvîntul de tovarăşului Ilie Văduva din
pune să fie luate în discu
doptat în unanimitate A- ţie Proiectul legii privind putaţii Frusina Taşmău, funcţia de vicepreşedinte al DIN TOATĂ LUMEA
pelui — nouă şi vibrantă autoco n-ducerea, autoges- Dinu Drăgan, Valeria O- M.A.N., în legătură cu nu
chemare adresată conducă liunea economico-financia- prea, Mircea lonescu. mirea sa în funcţia de mi
torilor Uniunii Sovietice şi t'ă şi autofinanţarea unită După discuţia pe artico nistru al afacerilor exter oficiat, se estimează la • Cel mai lung automo
S.U.A. de a depune, la a- ţilor administrativ-terito- le, forul legislativ suprem ne, membru al guvernului, 15-20 000 numărul victime bil din lume are 15,24 me
propiata întîlnire la nivel riale şi Programul privind al ţării a adoptat, în una şi alegerea în funcţia de lor, ţinindu-se seama că tri lungime şi dispune de
înalt de la Geneva, toate autoconducerea şi autoa- nimitate, cu unele amen vicepreşedinte al Marii A- cele două localităţi cel mai un bazin de înot de 3,65
eforturile pentru a se a- provizionarea pentru asigu damente propuse în timpul dunări Naţionale a tovară grav afectate aveau fiecare metri. El a fost construit
junge la înţelegeri cores rarea bunei aprovizionări dezbaterilor, Legea privind şului Marin Ivaşcu. aproximativ 25 000 de lo de doi mecanici in Califor
punzătoare, reciproc accep a populaţiei cu produse a- autoconducerea, autogestiu în încheierea şedinţei, cuitori. nia mai mult în scop pu
tabile, care să răspundă groalimentarc şi bunuri in nea economico-financiară preşedintele Marii Adunări Autorităţile centrale şi lo blicitar. Şi, acest ţel a fost
speranţelor şi aşteptărilor dustriale de consum pe pe şi autofinanţarea unităţilor Naţionale, tovarăşul Nico- cale - preşedintele Colum atins, din moment ce ispra
adm i nistra ti v-ter i tonale.
omenirii privind dezarma rioada 1 octombrie 1985 — Lae Giosan, a arătat că ce biei, Belisario Betancour va celor doi se află con
rea, înlăturarea primejdiei 30 septembrie 1980. în una în continuare, tovarăşa lelalte proiecte de legi Cuartas s-a deplasat la fa semnată în ,,Guinness Book
unui război nuclear nimi nimitate, Marea Adunare Alexandrina Găinuşe, vice- înscrise pe ordinea de zi ţa locului - au decretat ol World Records", care se
citor. Naţională a aprobat aceas prim-ministru al guvernu urmează să fie examinate starea de necesitate in de tipăreşte la Londra. Aceas
tă propunere. lui, a prezentat Programul de comisiile permanente partamentele Caldas şi To- tă carte constituie ea în
Apelul pune in evidenţă Expunerea la proiectul privind autoconducerea şi de specialitate, iar, după
preocuparea României, a Legi-i privind autoconduce a u ton pro vi-zio na rea pentru finalizarea lucrărilor pre lima şi au organizat eva săşi un record, fiind vindu-
p r e ş e d i n t e l u i Nicolae asigurarea bunei aprovizio gătitoare, vor fi supuse cuarea populaţiei din zo tă intr-un tiraj de peste 51
Geauşescu, pentru făurirea rea, autogestiunea economi- nele ameninţate de conse milioane de exemplare a-
co-financiară şi autofinan nări a populaţiei cu pro dezbaterii Marii Adunări cinţele reintrării în activi
unei lumi fără arme şi ţarea unităţilor administra- duse agroalimentare şi bu Naţionale în cadrul actua nual.
războaie, a înţelegerii şi tiv-teritorinle a fost pre nuri industriale de consum lei sesiuni, care rămîne tate vineri, a vulcanului. Cartea a fost editată pri
fost
au
Totodată,
luate
colaborării, pentru salvgar zentată de tovarăşul Ludo pe perioada 1 octombrie deschisă. Data reluării lu măsurile adecvate pentru ma dată în 1955 de către
darea dreptului suprem al vic Fazekas, viceprim-mi- 1985 — 30 septembrie 198G. crărilor în plen va fi co ajutorarea populaţiei si un fabricant de bere, Ar-
oamenilor la existenţă, la nistru al guvernului. La acest punct al ordinii municată din timp. nistrate şi pentru înlătura thur Guinness, care a di
< rea rapidă a daunelor ma fuzat-o in barurile firmei
o teriale provocate, inclusiv pentru a le oieri clienţilor
to-americană la cel mai rea 'de la Geneva să se R.D.G. transmisă Cancela- | de inundaţiile care s-au o distracţie in plus. Noua
! D L C IM 'D înalt nivel, de la Geneva. ^ BERLIN. - R.D. Ger vernul R.D.G. propune, în 1 produs in regiune. ediţie, apărută recent, cu
încheie cu succes.
riei R.F.G. Totodată, Gu- ^
Relevînd că, la Intllnireo
nota respectivă, ca repre-
® O societate italiană de prinde noi recorduri, din
conducătorilor celor două
ţâri, atenţia principală tre mană este gata să accepte zentanţi ai ministerelor de • specialitate a prezentat, la tre cele mai năstruşnice
externe ai R.D.G., R.F.G. şi I
B MOSCOVA. - Biroul buie acordată înlăturării propunerea R.F. Germania Londra, guvernului britanic sau bizare. Unele dintre
I Politic al C.C. al P.C.U.S. pericolului nuclear pe bazo ca delegaţiile celor două Cehoslovaciei să aibă, în « un proiect in baza căruia, informaţii sînt utile dar ce
* a analizat rezultatele re preîntîmpinârii cursei înar ţări |a Conferinţa pentru paralel cu negocierile din ( pe viitor, prin tunetul ce mal multe reprezintă
1 centelor convorbiri de la mărilor în Cosmos şi înce dezarmare de la Geneva cadrul Conferinţei pentru s-ar construi sub Canalul le
dezarmare de Ia Genevd,
* Moscova dintre conducăto tării ei pe Pămî.nt, Birou' să aibă convorbiri asupra consultări asupra tuturor Minecii să tneacă atît simple curiozităţi, lată alte
problematicii armelor chi
mijloacele auto, cit şi tre
I rii sovietici şi secretarul de Politic al C.C. al P.C.U.S. mice, informează agenţia problemelor ţegate de edi- • nurile. Proiectul italian este citeva recorduri mai sem
stat al S.U.A., George a subliniat năzuinţa părţii ADN, arătind că această ficarea unei zone libere de I unul dintre cele patru — nificative : vehiculul cel
I Shultz, în probleme legate sovietice de a face tot poziţie este conţinută în arme chimice in Europa • aporţinind unor societăţi mai economicos este cei
de viitoarea întîlnire sovie- posibilul pentru ca întîlni- tr-o notă a - Guvernului centrală. I de construcţie din ţări di construit la un colegiu din
ferite — in legătură cu ca Londra (1 419 km/litru) ; cel
re urmează să opteze gu
vernele britanic şi francez. mai exact calcul al facto
rului PI din geometrie a
italiană
—
Propunerea
N-a fost sa fie... Tot ce de la Bucureşti, sau dacă clar că dintr-o competiţie încă nu erau veniţi Klein 1 notează agenţia ANSA — fost efectuat la Tokio şi cu
s-a clădit în 4 ani şi 50 arbitrul H.L. • Sorensen slabă ar fi şi exagerat să şi Gabor, nici juniorii ^ este singura care prevede prinde 16 777 216 zecima
de meciuri internaţionale nu... închidea ochii la selecţionezi o echipă com Bejenaru, Stroia, Costă- i un tunel submarin săpat le ; emui cu cei mai vo-
(21 cîştigate, 14 egaluri, faultul clar al lui O’Ncill petitivă mondial. Echipa chescu, din Bulgaria. Ma- > în stincă, ceilalţi concu
15 pierdute, golaveraj asupra lui Coras. în min. naţională este şi acum teuţ încă va mai sta. Cu ţ renţi evitind acest obstacol luminoşi bicepşi (64,4 cm)
65—54. Care antrenor mai 57, tot noi am fi rîs. Da produsul unui laborator, o echipă ce se va aduna I prin alegerea unor soluţii a murit anul trecut în S.U.A.
are palmaresul lui Mircea că... Acum, cc folos să preparat în eprubetă, sau abia azi, şi cum se va care vizează construirea u- Şi aşa mai departe...
Lucescu ?), s-a spulberat invocăm şansele pe lingă cel mult al linei staţii—pi aduna, ou ce moral vor V
într-o nenorocită zi de 13 care au trecut ai noştri, lot. Nicidecum al unei fi Klein şi Gabor ?, cum 1
noiembrie, cînd norocul care le-au scăpat ei în întreprinderi — campio va putea spune, sigur do .
trebuia să • ne vină de şişi, din greşeli, desigur, natul — solide, cu pro el, antrenorul Ion Ioncs- i AGENDĂ ENERGETICĂ
la inventatorii fair-play- dar greşelile fac parte din ducţie de seric mare şi cu că se va bate la Pi- \
ului. Aşa se întîmplă cînd tc.şti cu hotărîre şi străş- l PARIS. — Potrivit unui bloc electronic de control,
rămîi la mîna altuia şi nicie pentru puncte?! A ) comunicat al Agenţiei in în prezent, apreciază spe
nu mai ai condiţia să ţii spus, va încerca. Să-l ) ternaţionale pentru Ener cialiştii, costul elementelor
frîul în mîna ta. credem. t gie (A.I.E.), extracţia de solare de 1 W este mai re
Sigur, echipa noastră a Pe Gig! Mulţescu şi pc ) petrol a ţărilor O.E.C.D. dus cu doi dolari faţă de
ratat calificarea doar par Jiul trebuie să-i preocu- 1 a atins, în 1984, 791 mi acum cîţiva ani. Pe măsu
ţial în acea seară de Punct şi de la capăt... pe total (să uiito tot cc o 1 lioane tone. Potrivit prog ra perfecţionării tehnolo
microure neagră pentru legat de 13 noiembrie), şi i nozei agenţiei, în 1990, ea giei de producere, costul
o generaţie frumoasă de să se concentreze la ma- ' se va reduce la 733 mili acestora se va putea redu
fotbalişti internaţionali. joc, mai ales din jocul înaltă calitate. Boală ve ximum pe meciul de mii- ţ oane tone, iar în anul 2 000 ce în continuare. Deocam
Unde şi cum s-a pierdut de fotbal. Le mai rămă che a fotbalului, la care ne, cu Gloria Bistriţa. I va ajunge la 660 milioane dată de mică putere, insta
calificarea ? Acum e şi sese alor noştri o şansă, toţi ne pricepem şi toţi Succesul în faţa ofensi- ? tone. Importurile de petrol laţiile solare produse pot
greu şi uşor de răspuns. ultima, şansa jocului re o lecuim cu ce ştiau şi nu vei formaţii aspirantă şi 1 ale ţărilor O.E.C.D. vor fi destinate iluminatului
O aritmetică simplă ne zultatelor, Dar s-a spul ştim." ea la „A" poate asigura l domestic în localităţile ru
arată că noi am făcut 4 berat şi aceasta. Şi să ne Campionatul intern, va Jiului o detaşare consis- . creşte în 1990 pînă la 855 rale şl funcţionării pom
milioane tone, sau cu peste
puncte cu Turcia (irlan consolăm cu aitît, fiindcă loarea sa, aceasta este tentă în clasament. Să 1 10 la sută faţă de 1984, în pelor de apă. La Sout-
dezii numai 3), 2 puncte de-acum orice am face şi problema şi, acum, tema sperăm că nu va rata a- ţ anul 2 000 urmînd să a- hampton, firmele producă
cu Anglia (ei unul), 3 invoca nu mai ajută de- care ne-a mai rămas, cu ceasta ocazie de a reali- ( jungă la 894 milioane tone. toare experimentează o
puncte cu Finlanda (în cît ca o alifie calmată pe care ne vom pansa rănile za şi o victorie de orgoliu, ' instalaţie solară cu o pu
vingătorii noştri 2). Pînă o rană dureroasă. Mai primite în Întrecerile in nu numai do statistică. ) Consumul general de pe tere de 30 kW, scrie „Sun-
aici, ai noştri au fost mai dureros ar fi ca tot ce ternaţionale. Mîine se Spectatorii şi supor- ( trol al ţărilor O.E.C.D. va day Times”.
buni. Dar, în meciurile s-a clădit pînă acum — reia 'campionatul. Se poa terii din Deva, Brad şi 1 fi în anul 2 000, potrivit BELGRAD. — A doua
directe ei au făcut 4 şi că ceva tot s-a clădit! te pronostica o etapă în Orăştie sînt avantajaţi de 5 prognozelor, de 4 410 mili centrală atomoelectrică din
noi 0 cu ei. Aici, el au — să fie şters cu burete cărcată psihic de eşecul jocurile acasă ale echipe- l oane tone, ceea ce înseam Iugoslavia urmează să fie
fost mai buni. Oare ? Da le. S-o luăm de la capăt, recent. Eşec după o vic lor lor cu : C.F.R. Tuni- i nă cu 32 la sută mai mult construită în apropiere de
că nu era autogolul lui dar bazaţi solid pe ceea torie ! Meciuri, mari (oa şoara, înfrăţirea Oradea 1 comparativ c u nivelul anu Zagreb. Agenţia Taniug
lorgulescu din meciul de ce e bun încă; nu pe o re ?) vor fi la Craiova, şi, respectiv, C.S.M. RC- ţ lui 1983, apreciază publi precizează că puterea cen
acum un an, la Bclfast, temelie care eventual va pe „Steaua" şi în Regie, şiţa. ^ caţia „Petroleum Intelli- tralei va fi de 1 000 MW.
cum era socoteala ? Alta. urma să fie ridicată şi unde joacă „cei 4 mari". Tuturor le dorim, satjs- gence Weckly" pornind de Lucrările urmează să în
s Azi am fi rîs noi, nu ei. nu se ştie cum va fi aş Noi aşteptăm unul mare facţii depline, care să. le 1 la datele A.I.E. ceapă în 1988.
Dacă Nicholl nu apărea ternută. şi în Trivale, unde evo mai aline supărarea._ _ , ^ LONDRA. — Marea Bri- Prima centrală nucleară
de două ori ca din pă Să privim temeinic spre luează Corvinul. Cum va Lanie exportă în 40 de ţări iugoslavă — cu o capaci
mânt în poartă, în meciul campionat - şi să vedem evolua ? Greu de zis. Ieri, NICOLAE STANCIU \ ale lumii instalaţii energe tate de 664 MW funcţionea
tice solare incluzînd un ză la Krsko.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Licfu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob.
REDACŢTA ŞI ADMINISTRAŢIA. 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane. 11275, 12157, 11585. Telex.72288. TIPARUL. Tipografia Deva, str. 23 August nr. 275.