Page 57 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 57
s s
S „MAI SÎNT 45 DE ZILE PÎNĂ LA SFlRŞITUL ACESTUI AN Şl \
!pîNĂ LA ÎNCHEIEREA CINCINALULUI 1981-1985. ESTE NECESAR J
j SĂ ACŢIONĂM CU TOATĂ HOTĂRÎREA, ÎN URMĂTOARELE ZILE j
J SAU SĂPTĂMÎNl, PENTRU REALIZAREA ÎN CELE MAI BUNE CON- \
\ DIŢII A PLANULUI PE ACEST AN... ÎN ACELAŞI TIMP, ESTE NECE- j
S SAR SĂ INTENSIFICĂM PREGĂTIREA TEMEINICĂ PENTRU TRECE- \
J REA ÎN BUNE CONDIŢIUNI, ÎNCĂ DIN PRIMA ZI A ANULUI VII- j
\ TOR, LA REALIZAREA PLANULUI PE 1986, A HOTĂRÎRILOR CON- j
| GREŞULUI AL XIII-LEA AL PARTIDULUI". \
| NICOLAE CEAUŞESCU j
Anul XXXVII, nr. 8 712 DUMINICĂ, 17 NOIEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani
Cuvîntaieq secretarului general al partidului,
tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, Ia Plenara C.C. al P.C.R.
din 13—14 noiembrie a.c.
Mobilizator program de munci al întregului De la repartiţia pe întreprindere la consumul
partid şi popor pentru înfăptuirea pe utilaj-un traseu al economiilor energetice!
O cifră : 230 MWli. A- stelată de 1 320 KW şi ni studiate toate posibilităţi
măreţelor obiective de dezvoltare ceasta este cota de energie s-a planificat un consum le de economisire a ener
electrică alocată I.P.I.C.C.F.
zilnic de 1,6667 MWh, şi
giei electrice şi sînt ela
9 Deva, pentru activitatea de 0,8334 MWh pe schimb. borate — pentru fiecare
din judeţul Hunedoara, pe L/uorăm în două schim loc de muncă în parte —
economico-socială a patriei luna noiembrie 1985. Vrem buri. Pe octombrie 1985 măsuri exigente în scopul
să aflăm cum se consumă am avut o repartiţie de 53 folosirii chibzuite a ener
Avind loc cu numai o lună vîntarea tovarăşului Nicolae 1985, cu 8 la sută, volumul acest volum de electricita MWh. Măsurile pe care giei. „Cota planificată pen
şi jumătate înaintea încheie Ceauşescu şi a hotărît ca comerţului exterior cu 29 la te, cum „trec" kilowaţii în le-am luat pentru încadra tru consum — ne-a decla
rii ultimului an al celui de aceasta să devină progra sută, intr-un ritm anuaţ de bunurile materiale, adică rea în cota d'in noiembrie rat ing. Ioan Zudor Ilie
al şaptelea cincinal de con mul de muncă avîntată al 5 la sută, iair productivitatea totul despre satisfacerea şi chiar economisirea oner- şeful biroului — o consi
strucţie socialistă in Româ întregului partid şi popor în a crescut, în cursul perioa nevoilor energetice ale în derăm întotdeauna maxi
nia, Plenara C.C. al P.C.R., vederea îndeplinirii neabătu dei, cu 16 la sută. Totodată, treprinderii şi despre me mă şi acţionăm pentru di
desfăşurată în Capitală, în te a obiectivelor economico- retribuţia reală a oamenilor todele p»rin oare reuşesc I.P.I.C.C.F. Deva minuarea el continuă. De
zilele de 13-14 noiembrie sociale ce stau în faţa naţiu muncii a crescut cu circa 8 oamenii să mai păstreze şi pildă, în fiecare zi din a-
a.c., sub preşedinţia secreta nii noastre în anul 1986, la sută pe întregul cincinal, în contul de economii o ceastă lună s-au înregistrat
rului general al partidului, precum şi în viitorul cincinal. veniturile ţărănimii cu peste parte dim energia plani giei sînt: oprirea compre consumuri între 12—15,8
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Referindu-se l drumul 12 la sută, desfacerea de ficată. sorului „Reşiţa", de 100 MWh, faţă de 15,9 MWh
a
a dezbătut probleme de im parcurs de poporul nostru în mărfuri, în preţuri compara — Repartiţia pe noiem KW, pe timpul vîrfului de cît este planificat. Sau mai
portanţă cardinală pentru cincinalul 1981—1985, secre bile, cu 8 la sută, iar ser brie — ne-a declarat ing. sarcină de seară, diminua concret: la Atelierul me
dezvoltarea multilaterală a tarul general al partidului a viciile către populaţie cu Petru Prodan, directorul rea funcţionării excavatoa canic Deva am scăzut re
patriei noastre. Vorbitorii au apreciat că „in linii gene aproape 60 la sută. întreprinderii — a fost îm relor electrice şi executa partiţia de la 92 MWh. cît
analizat cu înaltă exigenţă rale am realizat obiectivele Secretarul general al parti părţită la cele 11 puncte rea operaţiilor de foraj şi era în septembrie, la 85
şi răspundere comunistă, în pe care ni le-am propus", dului a relevat însă, cu de de lucru din judeţ, în derocare (la oare se folo MWh pe noiembrie 1985".
mod critic şi autocritic, în în această perioadă, produc plină justeţe, că rezultatele funcţie de mai mulţi fac seşte aerul comprimat) în Atelierul mecanic — al
spiritul magistralei cuvîntări ţia netă a crescut într-ua ritm puteau fi mai bune dacă, tori : puterea instalată, ne deosebi în schimbul I, iar doilea consumator la care
rostite de secretarul general mediu anual de peste 6 la pe lingă unele greutăţi de cesitatea evitării vârfurilor în schimbul II — pînă Ia am promis că ne vom re-
al partidului, tovarăşul sută, fiind azi cu 36 la sută natură obiectivă, nu se ma de sarcină, obligaţia prac ora 17,00, cînd începe vîr-
Nicolae Ceauşescu, în des mai mare decît în 1980, ve nifestau şi serioase lipsuri ticării unui consum ener ful de sarcină". MARIN NEGOIŢA
chiderea lucrărilor plenarei, nitul naţional a sporit cu în organizarea producţiei şi getic linear etc. La biroul meoa-no-ener-
activitatea economică din aproape 6 la sută, fiind ou în folosirea în bune condiţii Deci, 230 MWh reparti gctic al întreprinderii sînt (Continuare in pag. a 2-a)
anul 1985, rezultatele obţi 32 la sută mai mare decît a capacităţilor de produc zaţi pe locuri de acţiune,
nute, neajunsurile manifesta în ultimul an al cincinalu ţie şi a foirţei de muncă. pe zile şi pe schimburi.
te în diferite sectoare de lui trecut, producţia marfă Toate acestea trebuie să de Din tabelul întocmit în
activitate şi cauzele care termine acum, la încheierea acest sens, alegem două 1MIMUM7B m t M/O" t -
f
le-a-u generat, măsurile ce a înregistrat un ritm mediu unei perioade de muncă şi puncte de lucru care be
se impun pentru îndeplinirea anual de creştere de peste începerea alteia, luarea mă neficiază de o cantitate
în cele mai bune condiţii a 4 |a sută, iar producţia a- surilor corespunzătoare me mai mare de energie e-
Planului naţional unic de gricolă de circa 2,5 la sută. nite să conducă la elimi iectrică : cariera Zam - —■
dezvoltare economico-socia Alte cifre edificatoare asu narea stărilor de lucruri ne 50 MWh şi Atelierul me
lă a patriei pe anul 1986. pra ritmurilor înalte de dez gative şi pregătirea condi canic Deva — 85 MWh.
Plenara a dat o înaltă a- voltare a ţării în cincinalul ţiilor pentru îndeplinirea la „La noi — ne-a declarat munca,
preciere ideilor, orientărilor pe care nu peste multă vre un nivel superior a sarclni- sing. Traia n Adam, şeful
şi tezelor de o excepţională me îl vom încheia: inves carierei Zam — s-a ţinut
însemnătate cuprinse în cu- tiţiile au crescut, între 1981— (Continuare în pag. a 2-a) cont că avem o putere i.n- planul poate fi realizat
î ntrepr i nd erea minieră cu a.tît mai mult, cu cît
Aninoasa. Realizările obţi sarcinile pentru anul viitor
nute „la zi", precum şi rit sînt deosebit de mobiliza
murile în care se lucrează toare şi, apreciem, pe de
au permis reprezentanţilor plin realizabile"
oamenilor muncii întrunit' Deci, aşa cum reiese din
Bună organizare, ordine recent în adunarea genera cele afirmate de secretarul
lă cîteva aprecieri estima comitetului de partid al
şi disciplină — rezultate tive: producţia totală de minei Aninoasa, colectivul
cărbune extras în acest an
de oameni ai muncii de
va fi cu 70 000 tone mai aici va încheia anul 1985
superioare în zootehnie mare decît cea din 1984; cu restanţe, dar se consi
lucrările de investiţii ur
deră ca fiind pe deplin
mează aceeaşi traiectorie realizabile sarcinile ' din
ascendentă : 940 ml mai viitorul an (care înseamnă
C. A. P. ROMOS mult la lucrările miniere un spor de 32 la sută al
şi 300 ml la lucrările de producţiei de cărbune, fa
Ferma zootehnică a Coo ceea ce înseamnă o depă pregătiri. ţă de cea estimată că se
perativei agricole din Ro- şire cu peste 13 procente
mos se înscrie constant cu a planului. O dată cu înde I. M. ANINOASA
rezultate bune în ceea ee plinirea şi depăşirea efecti
priveşte îndeplinirea indi vului matcă la bovine s-au
catorilor de plan. înregistrat rezultate nota Sînt creşteri care însă va obţine în acest an şi de
— Pe lingă realizarea, bile şi la natalitate, unde n.u au bucurat deplin pe 1 500 ml Ia lucrările de
efectivelor de bovine şi o- indicele este de 87 la sută. nici unul dintre participan pregătiri. Din analiza în
vine planificate pe acest în ceea ce priveşte livră ţii Ia adunare. De ce ? treprinsă asupra modului
a n . — ne spunea inginerul rile la carne, s-au predat „Pentru că toate aceste în care minerii Aninoasei
şef al unităţii, Mlrcea Pă- în plus 15 tone faţă de sporuri sînt departe de po au muncit în anul 1985 şi
trînjan — ne-ara preocu prevederi. De asemenea, Ta sibilităţile pe care le avem a posibilităţilor pe care le
pat stăruitor de sporirea specia ovine (cioban şef şi de sarcinile ce ne revin au, din relevarea condiţii
producţiei de lapte şi a li Ilie Munteanu), indicatorii pe acest an — spunea to lor ce există realmente
vrărilor la fondul de stat sînt îndepliniţi în totalita varăşul Petru Şoşoi, secre pentru abordarea sarcini
şi la fondul de autoapro- te, iar indicele de natali tarul comitetului de partid lor de producţie din pri
vizionare teritorială. Efor tate a fost de 98 la sută. al minei. Mai este o lună mul an al cincinalului
turile depuse în acest sens Abordînd aspectele pri şi jumătate pînă la sfârşi 1986—1990 am înţeles că
îşi găsesc expresie concre vind modul de pregătire a tul anului, iar restanţele afirmaţiile făcute de inter
tă în faptul că, faţă de acumulate sînt de 70 000 locutorul nostru aveau, to
prevederile planului anual iemării animalelor şi de tone la cărbune şi 504 ml tuşi, o temelie solidă.
asigurare a bazei materia Sectorul I producţie, con
— 2 300 hl lapte de vacă la lucrările de pregătiri.
— am predat, pînă acum, le necesare realizării în Cauzele care au generat a- dus de sing. Zian ITodor,
peste 2 480 hl. Dispunem cele mai bune condiţii a ceste rămâneri în urmă ne se află sub plan datorită
reintroducerii- — cu mare
realmente de condiţii oa sarcinilor de plan aferente sînt bine cunoscute tutu
ror. Cele- mai multe ne a-
pînă la sfârşitul anului să Aspect rte muncă din secţia asamblarc-confccţil Iu- parţin, ele însemnând ca DAN MIRCESCU
N. TIRCOB
livrăm suplimentar o can treprlnderli „Vidra" din Oră ştie. renţe pe care trebuie să le
Foto N. GHEORGHIU (Continuare în pag. a 2-a)
titate de cel puţin 300 hl. (Continuare în pag. a 2-a) înlăturăm cît mai repede,
