Page 58 - Drumul_socialismului_1985_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 7'

fi realizat

duit să găsească „cheia"
sistemului complicat de
(Urmare din pag. 1) să se situeze în continuare în transporturi — sector a importantelor sarcini din felii interceptate în fron­
energetica. Aceasta şi avînd hotărâtor al bunei aprovizio­ Planul naţional unic de dez­ întîrziere — în exploatare tul abatajului, dar nu a 11,30 Tc
11,33 Li
în vedere agravarea crizei nări tehnico-materiale a u- voltare economico-socială a lo!
lor cincinalului 1986—1990, a energetice pe plan mondial nităţi lor productive — accen­ României pe anul 1986 este, a unui complex de susţi­ reuşit recuperarea integra­ dn
hotărârilor Congresului al şi scumpirea considerabilă a tul trebuie pus pe optimiza­ după aprecierea îndreptăţi­ nere şi tăiere mecanizată, lă a restanţelor. loi
Xlll-lea al partidului. resurselor, dar şi pentru că rea curselor şi pe funcţio­ tă a secretarului general ol precum şi din cauza pro­ „Radiografia" situaţiei H
T o v a r ă ş u l Nicolae avem în ţară însemnate ca­ nalitate, pe reducerea con­ partidului, îmbunătăţirea pre­ ductivităţii scăzute ce se realizărilor (sau nereali ză­ 12,40 Ml
13,00 AI
Ceauşescu a accentuat asu­ pacităţi energetice, atît pe sumurilor şi a costurilor to­ gătirii cadrelor şi ridicarea obţine în urma folosirii rilor) ar putea continua la Di
pra obiectivelor noului cin­ cărbune, pe hidrocarburi şi tale de producţie, iar pentru nivelului lor profesional şi complexului S.M.A. 2 nr. fiecare dintre cele şase sec­ zii
cinal, ale primului an din hidroelectrice, însă, din mo­ aprovizionarea corespunză­ tehnic, dezvoltarea conştiin­ 4. Conducerea acestuia, pe toare de producţie. Se pot sti
br
•această nouă perioadă de tive obiective, dar mai ales toare a întreprinderilor şi ţei socialiste, revoluţionare, rînd, de către Clement Cră­ releva şi alte cauze obiec­ rls
dezvoltare a ţării, subliniind subiective, ele funcţionează şantierelor cu materii pri­ a spiritului de angajare şi ciun, Marcel Gudacu, Ion tive, dar se poate aminti îm
•
în detaliu, cu strălucita sa cu mult sub puterile nomi­ me şi materiale, în cantită­ răspundere în producţie. Pe Sularea şi Petru Vlaşin şi faptul că, adăugind la - da cu
clarviziune şi previziune nale, neasigurînd necesarul ţile necesare şi în structura aceste coordonate trebuie nefiind o rezolvare... Tot numărul color aflaţi în con­
ştiinţifică, direcţiile de ac­ de energie electrică pentru sortimentală planificată, sînt situate şi perfecţionarea con­ la capitolul „cauze ale în­ cediu de odihnă sau în re­ Te
ţiune pentru înfăptuirea in­ industrie şi pentru viaţa so­ necesare măsuri hotărîte ducerii şi creşterea răspunde­ registrării unor restanţe în cuperare, pe cel al nemo­ dii
e
tegrală, exemplară, a sarci­ cială a populaţiei. în jude­ pentru realizarea constantă rii organelor de partid şi de producţie" se mai află : tivaţilor, învoiţilor şi ce­ tal
nilor majore, mobilizatoare, ţul nostru, aceste sarcini vi­ a planului fizic în unităţile stat, astfel îneît să se asi­ nepunerea în funcţiune la lor cu concedii medicale, loi
ce se pun în faţa naţiunii zează cu deosebire menţi­ economice, funcţionarea ire­ gure înfăptuirea neabătută timp a abatajului frontal zilnic lipsesc de la lucru 10,00 Te
în 1986, în viitorii cinci ani nerea la puteri ridicate a proşabilă a transporturilor., a legilor ţării, a hotărârilor nr, 10—9; slaba preocupa­ un mare număr de oa­ 19,20 Ta
cu
şi în perspectiva anului 2000. termocentralelor de la Min­ răspundere maximă din par­ de partid, pentru realizarea re pentru mai buna apro­ meni ! Sau că şeful do 19,33 Cil
„In noul cincinal, menţiona tia şi Paroşeni (pentru rea­ tea compartimentelor de spe­ sarcinilor de plan, a obliga­ vizionare a formaţiilor de schimb Valentin Bolog a (ci
secretarul general al parti­ lizarea in 1986 a unei pro­ cialitate. ţiilor către stat, către socie­ lucru şi pentru desconges­ părăsit într-o zi locul de 20,25 Fii
dn
dului, ' ţara noastră trebuie ducţii de 7,9 miliarde kWh), tate. tionarea căilor de circula­ muncă... ceva mai devreme 21,30 Tc
să treacă de la stadiul de dar şi urgentarea punerilor in acest context trebuie Prin bogatul conţinut de ţie, transport şi aeraj, ran­ (cu două ore şi cu tot 22,00 Ini
ţară socialistă in curs de în funcţiune hidrocentra­ înscrise şi preocupările pen­ teze şi idei, prin profunzi­ damentele mai scăzute cu mi
dezvoltare la stadiul de ţară lelor de pe amenajarea Rîu tru valorificarea- superioară mea analizei fenomenelor e- 70 kg/post în cele patru schimbul !). Sau că mine­
a
mediu dezvoltată din punct a materiilor prime, recupe­ conomico-sociale şi viziunea abataje frontale. rul Vasile Terheş a lăsat 20.00 Tc
de vedere economic şi so­ Mare-Retezat, ca şi a micro- rarea şi refolosirea resurse­ prospectivă, ştiinţifică a ceea Sectorul II producţie, nesupravegheat fluxul de 20,20 Or
hidrocentralelor prevăzute a
„ Şti
cial, iar în anul 2000 să de­ se realiza în mai multe zone lor secundare, a pieselor şi ce avem de înfăptuit, cuvîn- condus de ing. Ghcorghc transport tot din pricina 20,33 Tc
vină o ţară multilateral dez­ ale judeţului. subansamblelor în toate do­ torea secretarului general al Negruţ, se află şi el sub grabei de a pleca de la loi
voltată din toate punctele meniile de activitate. plan. Reducerea randamen­ şut cu o oră-două mai re­ 21.00 Ho
de vedere şi să fie create De asemenea, trebuie ac­ în vederea realizării vo­ partidului se constituie in­ telor de la 7,189 tone/post, pede. Sau... ..V
tr-un document programatic
3
condiţiile pentru afirmarea celerate ritmurile de dezvol­ lumului important de inves­ de anvergură, ce trebuie în­ In primul semestr-u, la 5,627 Este posibilă îndeplini­ 21,50 Tc
cu mai multă putere a prin­ tare a capacităţilor de ex­ tiţii din noul an şi cincinal, suşit şi materializat pas cu tone/post reprezintă ur­ 22.00 In.
cipiilor comuniste în viaţa tracţie a cărbunelui şi mi­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu pas în toate sectoarele vie­ marea înrăutăţirii condiţii­ rea exemplară a sarcinilor mi
societăţii noastre. Toate a- nereurilor, a substanţelor ne­ a subliniat necesitatea în­ ţii ecoaomico-sociale. Pen­ lor geologice ale abataju­ pe 1986 ? Posibilităţi există,
cestea presupun realizarea metalifere, cu accent pe cadrării tuturor lucrărilor în tru oamenii muncii din ju­ lui cu trepte răsturnate oamenii le cunosc şi., ră-
unei noi calităţi a muncii producţia de cărbune ener­ grafice şi predarea obiecti­ deţul nostru documentele ca­ din stratul 6. Aici, brigada mîne ca ele să fie valori­
şi vieţii întregului nostru getic şi cocsificabîl (in Va­ velor la termenele planifi­ pătă semnificaţii în plus, a-
popor". lea Jiului, unde producţia cate, îmbunătăţirea proiecte­ vînd în vedere că aici fiin­ lu,i Miklo.ş Bokor s-a stră- ficate. BUCU
în Planul naţional unic de din 1986 va fi de 13,1 mi­ lor de execuţie, prin intro­ ţează majoritatea sectoarelor tualltati
dezvoltare economico-socia- lioane tone), minereu de ducerea unor tehnologii noi, industriale prioritare ale e- tc: * i
lă a ţării pe anul 1986 se fier (în Munţii Poiana Rus- care să conducă la reduce­ conomiei naţionale, respectiv vista p
prevede creşterea producţiei că, cu o producţie de 517 000 rea consumurilor energetice energetica, extracţia cărbu­ De la repartiţia pe întreprindere metco-r
progran
marfă industriale cu 8—9 la tone în anul viitor), minereu şi de materiale, ridicarea nelui şi a minereurilor, me­ lagazii
sută, a producţiei net cu cuprifer (în Ţara Zarandu- calităţii în construcţii şi talurgia şi chimia, materia­ lunc (
e
15 la sută, iar a producţiei lui), dar şi de minereuri com­ creşterea mai pronunţată a ia consumul pe utilaj muzică;
pentru
agricole cu 6—7 la sută, pu- plexe, de alte substanţe mi­ productivităţii muncii. în a- lele de construcţii şi con­ jurnal;
nindu-se accent în continua­ nerale utile (în toate cele­ cest domeniu, judeţul Hune­ strucţia de maşini, indus­ (Urmare din pag. 1) energetic. Este vorba de trărllc
re pe dezvoltarea echilibra­ lalte unităţi de profil din doara are în 1986 un vo um triile uşoară şi alimentară, turbinele şi carcasele ge­ zică uş
viziunii
tă a tuturor judeţelor ţării, perimetrul judeţului). de investiţii de 8,1 miliar­ investiţiile miniere şi ener­ feri. împreună cu Eugen nerator pentru microhidro- nut cu
producţia totală minimă pe Răspunderi mari revin şi de lei, importante obiective getice. în toate aceste do­ Pirvu, secretarul comitetu­ centrale, care se fabrică diomag:
fiecare judeţ urmînd să fie, metalurgiei, chimiei şi ma­ urmind a fi puse în funcţiu­ menii, judeţului Hunedoara lui de partid al întreprin­ aici. 16,30 Ui
în 1990, de circa 80 000 lei terialelor de construcţii, atit ne în energetică şi minerit, îi revin sarcipi deosebit de derii, ne oprim la mai — Au fost inventariate Tragere
Loto; ]
pe locuitor. în vederea asigurării baze; în construcţia de locuinţe. mobilizatoare în anul 1986, multe locuri de muncă din toate utilajele şi aparatele lor; l;
Un obiectiv de cea nxr de materii prime şi materia­ Secretarul general al parti­ în întregul cincinal viitor, atelier. Strungarul Lauren- consumatoare de energie 5' Ţi;
mare importanţă pentru în­ le pentru întreaga economie, dului s-a referit pe larg la pentru îndeplinirea ■ cărora ţiu Pantele, de la „Caru­ electrică, planifi-cîndu-se n>,J0 r
toţi ; 2
făptuirea sarcinilor anului dar şi în privinţa reducerii schimburile economice şi sînt necesare eforturi susţi­ sel" : „Lucrez la repere pentru fiecare un program 20,15 n
1
1986, ale întregului cincina consumurilor de materii pri­ cooperarea în producţie — nute, preocupări constante, pentru motorul asincron. strict de funcţionare — excepţii
De pe
viitor, î| constituie accelera­ me, materiale, combustibil cu toate implicaţiile şi avan­ mobilizare exemplară, răs­ Grija noastră de căpătîi ne-a declarat secretarul ţării;
rea trecerii de la dezvolta­ şi energie, ţinind cont de tajele creşterii producţiei pundere majoră la toate ni­ este de a folosi din plin comitetului de partid al 21,40 V
rea extensivă la dezvoltarea faptul că aceste sectoare pentru export —, la conso­ velurile de organizare, con­ strungul, de a nu-1 lăsa întreprinderii. A crescut lui ron
intensivă şi la realizarea u- consumă o treime din în­ lidarea sistemului nostru fi­ ducere şi desfăşurare a ac­ să consume energic electri­ conştiinţa şi răspunderea diojurn.
mic sp<
nei calităţi superioare a în­ treaga producţie de energie nanciar şi perfecţionarea în tivităţii. că în gol". La maşinile tuturor oamenilor în uti­ de dan
tregii activităţi. Aceasta pre­ a ţării. continuare a mecanismului „Să pornim şi in anul 1986 do alezat şi frezat se află lizarea energiei electrice. Ictin di
supune utilizarea la parame­ Pornind de |a necesităţile economic, al autoconducerii — recomanda tovarăşul Nicolae Murariu şi Teodor Sîntem hotărîţi ca în pe­
tri optimi a tuturor capaci­ valorificării superioare a ru­ şi autogestiun-ii în toate do­ Nicolae Ceauşescu — cu ho­ Damian. Teodor Ban, Oli­ rioada care a mai rămas
tăţilor de producţie, întări­ tenilor prime, creşterii efi­ meniile de activitate, |a pro­ tărârea fermă de a obţine o viu Andrăşescu şi Valeriu din acest an să Înscriem
rea la maximum a exigen­ cienţei, ridicării calităţii pro­ teinele agriculturii, unde, în îmbunătăţire a activităţii în Andrei. Ultimul, care este în bilanţul energetic al în­
ţei şi răspunderii faţă de ni­ ducţiei şi reducerii în con­ pofida unor rezultate bune, toate domeniile, de a face şi secretarul organizaţiei treprinderii consumuri şi DEV/
velul tehnic al produselor, tinuare a consumurilor pe u- s-au perpetuat multe lipsuri totul pentru realizarea hotă­ de bază din atelierul uzi- mai mici, să trecem — in dă (P
adoptarea celor mai cores­ nitatea . de produs, este ne­ şi neajunsuri. rârilor Congresului al Xlll-lea nare, ne declară : „S-a luat mod linear am putea spu­ (Arta);
~:rele
punzătoare măsuri pe linia cesar ca în industria uşoa­ Condiţia indispensabilă şi a Programului partidului ! măsura ca la virful de sar­ ne — la înfăptuirea sarci­ vîireasr
creşterii productivităţii mun­ ră şi alimentară să se rea­ pentru înfăptuirea neabătu­ Avem tot ce este necesar şi cină să scădem consumul nilor din 1986 cînd unul (Moder
cii, ca.re va marca sporuri lizeze ritmic, integral, pro­ trebuie să acţionăm în aşa energetic prin lăsarea în din obiectivele fundamen­ cordati
substanţiale de la an la an. ducţia necesară bunei apro­ tă, integrală şi la niveluri fel incit să ne dovedim la funcţiune doa.r a unui nu­ tale este tocmai de a pro­ tenuanl
Ca domenii prioritare, to­ vizionări a populaţiei, pre­ superioare de calitate şi efi­ nivelul încrederii şi răspun­ măr minim de maşini şi duce cît mai mult, cu con­ Iul Coi
(Moder
varăşul Nicolae Ceauşescu a cum şi altor cerinţe ale eco­ cienţă a măreţelor obiective derii ce o avem în faţa utilaje pe care se execută sumuri energetice cît mai TROŞA
recomandat ca în prim-plan nomiei naţionale. ale Congresului al Xlll-lea, partidului, a poporului l“. produse din programul... reduse. nirea);
bric);
riilc I-
PENI:
timplă
Bună organizare, ordine şi disciplină Stadii diferite de gospodărire şi de interes ma pb
tural);
fărul);
(Miner
(Urmare din pag. 1) făşoară intr-un bun climat în pregătirile pentru perioada de iarnă casă (I
de ordine şi disciplină. NOAS/
(Munci
Cadrele repartizate urmă­ In ziua raidului nostru, şcolii, pentru ca cei mici care se percepe chirie, care plăcute să fie terminată Un şi
anului viitor, şeful fermei resc zilnic activitatea, iar cooperatorii din Nădăştia să poată învăţa în condiţii intră tot in fondul consi­ pînă la această dată I Să (Rotezi
zootehnice, Nicolae Kuczik, îngrijitorii de animale îşi de Jos ridicau din căminul cît de cît fireşti; Om plin liului popular. La fel ca şi rămînem deocamdată cu tămîna
ua r<
ne-a relatat că sînt create îndeplinesc cu conştiincio­ cultural ultimele cantităţi de iniţiativă,- acesta a reu­ chiriile pentru botezuri, bucuria promisiunii I Şcoa­ ZA :
toate premisele ca potenţia­ zitate obligaţiile ce le re­ de grîu depozitate în luna şit să zugrăvească şcoala, nunţi. Dacă veniturile in­ la c bine gospodărită. Nu­ rul); O
lul unităţii să fie tot mai vin. Fiind retribuiţi în a- iulie. Deci, în sfîrşit, pre­ să-şi construiască o maga­ tră la consiliul popular, mai că „lemnele aduse" argint
are nr
bine valorificat. Argumen- cord global, după produc­ gătirile pentru iarnă pot zie de lemne. Nu s-a sfiit atunci autofinanţarea inte­ (cum se ştie la consiliul I-II (F
tînd, interlocutorul ne-a ţiile şi produşii obţinuţi, începe, şi mai ales se vor să muncească. Deci, iniţia­ grală a căminelor cultura­ din Călan) li.psesc şi aici. BAI:
precizat că s-au finalizat îngrijitori cum sînt Vasile putea organiza acţiuni cul­ tivă există, chiar dacă, în le rămîne doar un dezide­ O situaţie total diferită I-II (<
din timp lucrările de re­ şi Anuţa Chindiş, Irina Ba- turale, proiecţii de filme necunoştinţă de cauză, se rat. Şi nu mai departe, la am întîlnit la căminul cul­ iiaţe<
ţimi <
paraţii la adăposturi iar sarab, Ileana Baba şi al­ care, provizoriu, s-au făcut spune că nu.., există. Nădăştia de Sus, acoperi- tural Hăşdat, aparţinînd Cantcn
instalaţiile de mecanizare, ţii realizează, în medie, pînă la această dată într-o municipiului Hunedoara. român
(Casa
inclusiv cele de prepara­ venituri lunare de peste sală aparţinînd şcolii ge­ RAID PRIN UNITĂTI CULTURALE Aici şcoala şi căminul cul­ RIA: 2
re a furajelor, sînt în sta­ 3 000 lei. Ei îşi cunosc bi­ nerale. Aici, cabina de pro­ tural sînt bine gospodări­ reşul);
re de funcţionare. Baza ne sarcinile de producţie iecţie a fost transformată Şl DE TNVAfAMÎNT te prin strădania învăţătoa­ în va
furajeră este asigurată în ce le au de îndeplinit şi în magazie pentru... maga­ rei Paraschiva Vasiu, om GIIEL7
lan te
se preocupă cu întreaga zinul sătesc care închiria­ Tot la Consiliul popu­ şui căminului cultural este
totalitate, cu excedent de harnic şi inimos, şi prin
răspundere de fructifica­ ză spaţii în sediul cămi­ lar al oraşului Călan, mai distrus complet. „De 40
peste 400 tone la fînuri şi rea cu randament ridicat nului cultural. Combusti­ precis la contabilitate, a- de ani nu s-a făcut nimic sprijinul primit. Consiliul
grosiere. Unitatea are de­ a potenţialului productiv al bilul pentru şcoală şi că­ flăm că pentru activitatea la el", ne spune învăţătoa­ popular municipal a asi­ IV!
gurat atît lemne cît şi căr­
pozitate 630 tone fibroase, fermei. Buna organizare şi min lipsea, cu toate că de culturală de la Nădăştia rea Elvira Măngălâu. Plouă bune pentru ca activitatea Timr
1150 tone grosiere şi peste conducere a întregii acti­ la Consiliul popular al o- de Jos nu este prevăzut pe unde vrei şi pe unde la clasă şi cea culturală să azi, r
vităţi din fermă, spiritul ra.şului Călan, respectiv la buget nici un ban, deşi nu vrei. Dar„. totuşi ! La
1000 tone suculente. Pen­ de ordine şi disciplină în­ tovarăşa Maria Vîjdea, vi­ chiria percepută pentru Consiliul popular Călan, se poată desfăşura în pe­ Vreme
cerul
tru gospodărirea judicioasă tronate în rîndul lucrăto­ cepreşedinte, am fost infor­ spaţiul pe care il ocupă tovarăşa Maria Vîjdea ne rioada de iarnă în bune vor se
condiţiuni.
şi economisirea nutreţuri­ rilor din zootehnie consti­ maţi că „cele două Nădăş- magazinul sătesc intră la dă asigurări ferme că lu­ be. Vî
derat <
tuie factori decisivi în am­ tii au primit combustibilul consiliu. Aceeaşi situaţie crurile se vor rezolva. „A- La doi paşi unele de al­
lor, s-au stabilit raţii echi- late d
plificarea an de an a suc­ necesar pentru perioada este întîlnită ia Nădăştia vem prevăzuţi 43 000 lei tele, cele trei localităţi se Vest. T
Ebrate pentru fiecare spe­ ceselor dobîndite de C.A.P. anotimpului friguros" ! ? de Sus. în vasta construc­ pentru repararea acestui prezintă în postură diferi­ me vo
1
cie şi categorie de anima­ Romos în înfăptuirea o- Pînă se va „contura" a- ţie destinată cîndva de un eămin cultural. Pînă la 15 tă de gospodărie, de pregă­ —4 şl
rnaxlir
le şi se acordă atenţie biectivelor ce-i revin din ceastă stringentă necesita­ cunoscut fiu al satului, decembrie, reparaţia tre­ tire pentru perioada de iar­ de. Di
programele judeţene de te, învăţătorul Mircea Du- muncii culturale, coopera­ buie încheiată". Motiv de nă. E posibil să ajungă Ia mă şi
sporită prelungirii perioa­ dezvoltare a agriculturii, baru, avînd experienţa a- stadii identice în sens po­ vent s
dei de păşunat. Programul de autoconducere şi auto- nilor trecuţi, şi-a procurat tiva agricolă de producţie bucurie. .O asemenea lucra­ zitiv ? ţă. (!
şi magazinul posedă Un
re de proporţii ar fi însă,
viciu :
de lucru în fermă se des­ aprovizionare teritorială. ceva combustibil necesar- spaţiu de invidiat, pentru' de domeniul surprizelor MINEL BODEA