Page 59 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 59
• DUMINICĂ, 17 NOIEMBRIE 1985 Pag. 3
„Ne-am simţit permanent mobilizaţi O Demn de menţionat : şi Petroşani şi comisia ener serviciul deranjamente al
EVmUNE în lima octombrie, S.F.E. getică a întreprinderii, s-au poştei s-a depus şi o ce
——■ t Haţeg s-a situat pe primul materializat, în luna octom rere scrisă pentru repararo
în activitatea instructiv-educativă“ loc în întrecerea socialistă, brie şi în zilele trecute din — în 21.X.I985 —, dar se ve
JMINICA l de Ia I.F.E.T. Deva. Şi o noiembrie, in economisirea a de că nici aceasta nu se...
altă menţiune : prin rezul
peste 350 MWh energie e-
aude ! © „Reducerea consu
S tatele dc excepţie obţinute lectrică. Un exemplu de ur murilor energetice — acţiu
?a copiilor : Tc- Stilul de muncă al bi generaţii. Rezultatele me vilor în organizarea olim luna trecută şi U.F.E.T. Pe mat şi pentru alţi mari con ne de largă răspundere pa
îoteca dc gliioz- roului organizaţiei de ritorii la învăţătură, la in piadelor şcolare (Maria troşani a urcat pe aceeaşi sumatori ® A venit frigul, triotică" — aceasta a fost
„Prietcnii văi- treaptă a hărniciei © Ribi- şi pe traseul Deva—Cozia şi tema expunerii organizate
7erzi“. Episodul partid, modul în care a- tegrarea absolvenţilor în Stoiehiţoiu). Deşi aprecie l ţa este o comună de oameni retur continuă să circule ca recent de Liceul industrial
‘olor) cesta a reuşit să stabileas licee, locurile fruntaşe pe rea „Ne-am simţit perma gospodari. Ei cresc multe mijloc de transport pentru din Petroşani, Ia care au
animale şi contractează an
că populară că şi să adopte măsuri efi ţară la olimpiadele pe dis nent mobilizaţi în activita \ călători un autocamion cu participat peste 200 de elevi
ui duminical, tea instructiv-educativă de l de an cu statul importante prelată găurită şl cu bănci © Cartierul „Micro 5“ din
sumar : * Mu- ciente. în îndeplinirea sav- cipline de învăţămînt (ma cantităţi dc carne, lapte, li de lemn laterale. O infor Hunedoara întruneşte toate
uşoară ★ In- cinilor de instruire şi edu tematică, fizică) şi la crea biroul organizaţiei de i nă, de alte produse. Intre maţie în plus pentru I.J.T.L. cerinţele unei aşezări mo
anee de noiem- care revoluţionară a pio ţia tehnico-ştiinţifică (lu partid" a devenit lait-mo- cei mai vrednici locuitori Deva : Ia orele 7,15 şi 16,00, derne, cu o luiie arhitectu
• Cascadorii t din satele comunei se nu rală specifică, spre satisfac
ii * Secvenţe nierilor şi elevilor, compe crări realizate în cadrul tiv în dezbateri, acestea au mără, după cura ne spunea ţia locuitorilor din zonă. Un
istrate la Con tenţa cu care a mobilizat cercului de electronică), ca fost critice şi autocritice, Iancu Avram, secretarul amănunt, la prima vedere
ţi dc* 'Muzică de comuniştii şi a coordonat şi laurii cuceriţi în ediţia relevînd necesitatea îmbu consiliului popular comunal, Remember lipsit de importanţă, a scă
pentru tineret a V-a a Festivalului naţio- nătăţirii activităţii de- pro Ana Comşa, Lazăr Golda, pat insă edililor : in car
ucureşti 1985 © munca în toate comparti Nicolae Pavel, Vasile Miheţ, tier nu există decît un sin
port ★ Pagini mentele ei au fost ideile pagandă (Mariana Mirza), i Ioan Pîrva, Martin Lup, Pe gur coş de gunoi. Cu puţin
istoria filmului a muncii de educare prin tru Tomcsc, Ioan Banta, interes, zestrea de... coşuri
Aurel Iezan, Gheorghe Da-
cvcn ţa tclcsp ce principale relevate de ana Adursări ale şi pentru muncă şi mai t a cartierului ar putea spori.
tii ui (parţial co- liza făcută în adunarea buna organizare a timpu vid O Minerul şef de bri pe acest traseu circulă e- Sau nu e nevoie de ele ?
gadă Andrei Antal, din ca
0 La I.M. Barza a fost rea
generală a organizaţiei de organizaţiilor î drul sectorului II al I.M. levi © Cu ocazia unor ac lizată şl experimentată, cu
urnal lui liber al elevilor (Ma- t Lonea, a propus la ultima ţiuni întreprinse recent, ti
mea azi — do- partid de la Şcoala gene de pariid pentru ria Secoşan), o mai bună nerii de la mina Aninoasa bune rezultâte, prima loco-
ntar (color) dări de seamă analiză decadală din octom au recuperat şi predat pen motiză tip „Barza", cu tro
rea României rală nr. 4 Deva. O anali îndrumare a activităţilor brie 1985 ca banda colectoa tru valorificare l 300 kg de leu — mijloc de transport
re de la orizontul 480 să fie
r) ză responsabilă, făcută cu anuale comune cu şoimii patriei secţionată pentru o mai cupru, alte materialo refo- eficient pcnlru subteran, ca
re va înlocui, in etapa vii
artistic : „Dc (Felicin Danciu). Partici losibile. De asemenea, au V
il lui Lindy“ maturitate politică dc cci panţii la dezbateri — Vio t bună utilizare şi întreţinere. transportat in subteran, la toare, vechiul tip de loco
umili Peste numai 5 zile lucrarea mai multe fronturi, 23 de motivă cu acumulatori •
derea progra- care au contribuit zi dc zi nai „Cîntarea României" rica Ri.şcuţia, Mariana Pe- t era deja finalizată. O sec cărucioare cu material lem Despre bufetul lor dc incin
la rezultatele meritorii cu (formaţia de estradă şi truţ etc. — au apreciat venţă obişnuită de activita nos şi au evacuat de pe I.P.I.C.C.F. Deva au doar
tă, oamenii muncii de Ia
poate
explica,
în
care
te
care organizaţia de partid dansul tematic „Vorba dul strădania învăţătoarelor în t bună măsură, de ce Lonea lingă fluxul dc benzi trans cuvinte de laudă. Explica
portoare circa 100 tone de
s-a prezentat la acest bi ce, mult aduce" — locul I procesul instructiv-educa- \ este o mină fruntaşă ! © Co cărbune. O notă bună pen ţia poate fi dată printr-un
urnal mitetul sindicatului dc la
mt tchnico- lanţ, dar care nu au stăruit pe ţară, colectivul de obi tiv, interesul cadrelor di i I.M. Vulcan a luat măsura tru ei © Cel mai nou res singur „amănunt" : cei 20
de ani de activitate irepro
if ic cei folcloric — locul II) — dactice pentru perfecţiona de a-i convoca pe rînd la taurant din Deva, condus de şabilă împliniţi recent de
ir folcloric (co- asupra roadelor muncii, ci toate confirmă strădania, rea profesională dar, în a- comitet pe cel care absen Maria Dina, se numeşte către gestionara Maria Ga-
„Cocoşul de aur“. Este am
au căutat şi au propus mo tează de la şut şi a discuta plasat pe str. V.I. Lenin, in bor în I.C.S.A.P. Deva © Un
m-foilcton : efortul întregului colectiv, celaşi timp, intervenţiile despre acest act de indis record la întreprinderea
rner“. Episodul dalităţi de continuă îmbu permanent- îndrumat şi lor au fost consistente în ciplină a muncii. Cei care locul fostului „Laeto-vegeta- minieră Valea de Brazi : mi
dor) Critică şi sugestii, iar con continuă să absenteze nemo rian“ şi oferă produse dc nerii din brigada lui Ianos
urnal nătăţire a activităţii in- mobilizat de organizaţia de ( tivat sînt înlăturaţi din bri calitate de la I.A.S. „Avico Doboş, care lucrează la a- 5
la" Mintia — căreia ii apar
derea progra- structiv-cducative. într-o partid. Dezbaterile au re cluziile — pline de învă găzile dc mineri. „Nici mun ţine. Şi serviciile sînt de dîncirca puţului auxiliar al
levat stilul de muncă co ţăminte pentru activitatea că fără pline, nici piinc fă calitate ! © La Casa de cul unităţii, au realizat, în luna
unitate de învăţămînt ge lectiv, modul dinamic în viitoare a organizaţiei de i ră muncă !“ © In organiza tură a sindicatelor din Pe octombrie, o avansare de
neral în care se pregătesc care acţionează biroul în partid. Conştiinţa răspun i rea Comitetului municipal troşani este deschisă o in 100 ml. Media realizărilor
Deva al P.C.R., la I.L. Deva
teresantă
peste 1 700 de elevi — şi toate domeniile de activi derii fiecărui comunist fa \ a avut loc un reuşit sebimb judeţeană, expoziţie filatelică zilnice din luna noiembrie
dedicată
„Anului
este cu 40 Ia sută mai marc
de experienţă pe problema
care an de an s-a afirmat tate (Petre Păunescu), au ţă de activitatea proprie şi \ tica activităţii punctelor de Internaţional al Tineretului". decît sarcina planificată •
Cele peste 50 de panouri cu
Dc două săptămîni dc cind
:şxi I : 7,00 Ac- printre .şcolile fruntaşe din cerut o mai mare atenţie colectivă a fost evidentă, \ informare şi documentare. timbre abordează o temati s-a încheiat recoltatul mor
in 60 de înlnu- adunarea generală relevînd Au participat responsabilii că variată — Istoric, econo covilor, cîntarul C.A.P. Sirlii
liojurnal ★ Rc- judeţ, a-tît în procesul in- şi preocupare pentru scă climatul de muncă, de an de documentare mie, artă populară, artă a fost lăsat de Izbelişte în
>ci ★ Duminica structiv-edueativ cit şi în derea procentului de me \ punctelor plastică, sport, aeronautică. mijlocul cimpuluî. Sugerăm
Leră; 8,00 Radio - diocritate şi pregătirea ele gajare şi răspundere a ce din 16 unităţi economice ale Expun filatclişti din judeţul conducerii cooperativei să-l
t satelor; 9,30 buna gospodărire, în acti lor care trebuie să fie mo \ municipiului' reşedinţă de nostru • Din 6 septembrie
Jumiu Emi- vilor cu rezultate slabe, şi \ judeţ O Cine caută soluţii Ia de acolo şi să-I pună la
actuiv r i şi vitatea pionierească şi cul dele în modelarea tinerei de economisire a energici 1985, telefonul 2114G, aparţi- adăpost. Nu dc alta, dar
L2,00 6c toate tural-a,rtistieă — probleme un accent mai mare pe generaţii. \ electrice găseşte. Măsurile nînd cabanei Bejan—Deva, după ploile din aceste zile
ţi; 13,00 Rad io - problemele de esenţă ale LUCIA LICIU luate de conducerea I.U.M. nu mal poate fi folosit. La se anunţă ninsoare.
,15 Dm înregis- le nu sînt puţine. Dar o \
îhestrei de mu şcolii (Aurel Cenacheu), e-
ră a Radiotcic- bună coordonare şi orga vi.tarea suprasolicitării ele
13,30 Fotbal mi- nizare a muncii, seriozita-
linut; 10,00 Ra în scopul
liul femeilor ; tea cu care fiecare comu
i veselă; 17,00 nist, fiecare cadru didac Sectorul dc ambalaj al perfecţionării
excepţională I.P.L. Deva, secţia dc mo
>5 Clubul arte- tic, şi-au asumat şi înde bilă. Adriana Pencu, Elena
) Buletin dc plinit sarcinile politice şi Turcu, Claudia Bisorea am practicii medicale
,05 Publicitate ; balează pentru export un
zicot*5tîa pentru profesionale au condus la nou lot dc mobilier. Este
0 Radiojurnal ; vorba despre masa de sa Sala mică a Casei der
iltatele tragerii o continuă perfecţionare a lon — T.B.S. — un nou cultură a municipiului Do-
1
lie Loto; 20,20 activităţii, în interesul pre
narea scenă a produs al acestei secţii. va a găzduit ieri ConsfiW
30 Consemnări ; gătirii temeinice a tinerei tui rea judeţeană de cav-,
te ale şlagăru- diologie, cu. tema „Tulim*'
icsc; 22,00 Ra-
22.10 Panora- rări de ritm cardiac". Or
iv; 22,35 Muzică ganizată de Uniunea So
23,55—24,00 Bu- Emoţia (II) cietăţilor de Ştiinţe Medi
;tiri.
cale — Filiala Iiuncdoara-
Cei mai mulţi asociem are dreptate, că există mo Deva şi Direcţia sanitară
emoţia, în stor ea ei de dalităţi intermediare de a judeţului, întrunirea a
EHSZEZTOFSSia bucurie, cu strigătul cele manifestare a atitudinii, cu constituit un interesant
bru „Evrika venit din conţinut şi în forme mai schimb de experienţă.
Aripi de zăpa- neogreacă. Dacă e aşa, greu de descifrat. Nu este* Au fost prezentate cu a-
•la) ; Concurs
HUNEDOARA : pare suficient de logic să acum locul şi momentul să cest prilej — de către pres
irpe xlra) ; ridicăm termenul la gra ne ocupăm de ele. tigioase cadre medieo-sani-
ploi. tirzii dul de substantiv propriu, Emoţia ne apare uneori
— sala A) ; A- tare din clinici medical©
circumstanţe n- chiar de nume al bucuriei. intr-un chip ciudat, dacă nu şi spitale judeţene şi mu
(Aria — Caste- Oricum ar fi, trăirea ei chiar paradoxal. Citim şi nicipale din Timişoarav
îilor); Vulcanul Intensă capătă adinei va descoperim lucruri, fapte, Cluj-Napoca, Tirgu-Mureş,
— sala B); PE- lori şi semnificaţii politice evenimente de mult trecu-*
: Vulcanul (U- Bucureşti, Deva, Petroşani^
dela (7 Noiem- şi morale, implicind virtual te, şi aceasta ne dă o sta Galaţi, Sibiu, Arad şi Plo-'
perman — se- transformarea ei într-ua a- re emotivă de o anumită©
(Partngul); LU- devărot resort de acţiune, intensitate şi vibraţie. Ar Alimentaţia viitoarei mame ieşti — 37 de comunicări^
iate ml se în- şi referate. Acestea s-auf
imat mie (Cul- viguros orientată spre de heologul, cercetătorul sau
JLCAN: Mlreas- venire, spre revoluţionare. geologul au această reve Regimul alimentar al fe oadă de sarcină nevoile acestea vor trebui să fie referit la unele stări crl-F
>r tîrzii (Lucea- Uneori ne mulţumim şi cu laţie • de parcă descoperi meii gravide nu trebuie să calorice ale gravidei cresc de provenienţă vegetală. ■tice generatoare de aritmii^'
LONEA: Piciu difere de cel dinaintea cu 3—4 la sută, în ultime O sursă de oalorij im
; PETRILA: A- o timidă urnire din puric rea i-ar satisface cele mai • la aspecte actuale privind?
ucitoresc); ANI- sarcinii. Acesta trebuie în le 4 luni acestea trebuie portantă pentru organismul diagnosticul şi tratamentul
Masca de argint să să respecte imperative să fie suplimentate cu femeii însărcinate o con
esc); URICANI: î N S E M N Ă R le unei alimentaţii ştiinţi 15—20 la sută. Trebuie a- stituie glucidele. Ele tre tulburărilor de ritm şi con
! extraterestru
1); BRAD: Săp- tul mort, acceptînd-o oa o înalte şi acute aspiraţii * fice, deosebit de însemna vute în vedere unele re buie să acopere 50 la sută ducere, au prezentat E8fc
lebunllor (Stea- te pentru mamă şi copi guli de igienă alimentară din valoarea calorică a perienţa unor cabinete
); GURABAR- promisiune că va fi mai proprii, Poate să fie un | laşul ei. Cu conţinut echi cum ar fi : repartiţia ca raţiei viitoarei mame. Ca
ireşarii (Mine- bine şi că se va ajunge semn al generozităţii, al renţa glucidică prelungită cardiologie pediatrică lai
ŞTIE: Masca de cindva |a treptele superi trăirii pentru colectivitate. # librat în principii nutriti lorică a meselor pe zi, cu tulburările de ritm caz*
,’atrla); Iubirea ( ve, hrana trebuie să fie, este dăunătoare, dar şi a-
î feţe — seriile oare ale mişcării. In acest Pe de oiţă parte, scrutăm bogată în vitamine şi să portul excesiv de zaharuri diac, ca şi aspecte clinice,
#
Ura); GEOAGIU- accept există şi înţelegere o anumită perspectivă şi ruri minerale. Este contra poate conduce la depozita
lăuza — seriile şi îngăduinţă, considorînd desluşim schiţa unor vii fonamecanografice şi eco«
a de culturii) ; că nu toţi oamenii dau e- toare modificări în munca * indicată consumarea ali Sfatul medicului rea glucozei, implicit la a- cardiografi.ee în defibrita
Gheţuri pe lnăl- mentelor conservate, afu- pariţia obezităţii.
cla); BRAZI ; gal. Egal, nu, dar maxi şi viaţa noastră, ceea ce I măturilor, grăsimilor, a re a electrică şi medica-'
* Muşchetarul mum din ce pot şi din ce din nou ne produce emo-• Este bine să se insiste
3ALAN: Piciu ştiu — da ! Dar aşa e lu celor condimentate. pe un consum crescut de mentoasă. S-au făcut une
cultură); SIME- ţie, însoţită de dorinţa de | Se constată din partea respectarea orelor de ser fier (glubifer) şi de vita le consideraţii clinice
r periculos (Mu- mea, să înţeleagă şi să a ajunge cît mai grabnic viitoarelor mame două ten vire a acestora, interzice mine — G, B, şi A. Cu
#
,IA: Muşchetarii îngăduie, mai mult sau acolo şi acel timp. O . terapeutice asupra tulbito
iţă (Lumina) ; mai puţin tacit, o gamă clipă de reflecţie îţi dez dinţe opuse, deopotrivă de rea consumului de cafea, indicaţia de a se păstra o
: Serbările ga- greşite : pe de o parte su- tutun şi alcool şi adapta perfectă igienă în prelu rarilor de ritm şi condus*
ncrul). largă de exprimare ” cînd văluie faptul contraria nt ® rea raţiei alimentare me crarea culinară a alimen cere la copii, cu privire ÎS
este vorba de dorinţa şi că prezentul pe care îl I praaliinentaţia, iar pe de
zr.easnKBeBaassi altă parte reducerea exa reu la etapa evolutivă a telor, se recomandă patru unele erori de diagnostic
voinţa unora de a se an trăim fizic, efectiv, este u- • sarcinii. în condiţiile unei
1 EA= gaja în mersul înainte. A- neori mai „absent" decît i gerată a consumului de a- alimentaţii sănătoase, în mese pe zi : micul dejun, în tahicardiile paroxistici
gustarea de la ora 10, prîn-
limente pentru păstrarea
vern de-a face, deci, cu un anumit trecut sau un © siluetei şi de teama unei cursul gravidităţii normale, zul, ca masă principală, şi la vîrste mici, unor aspect;
atitudinea — altă modali anumit viitor. El ne apare , te clinico-terapeutice îsl
probabil pentru naşteri grele. Practica a cantitatea de proteine se cina, care se va servi ou
îoiembrie 1985 : tate de exprimare a trăirii ca o şa, ca o muchie de ' demonstrat însă că dacă cel puţin două ore înainte tahicardia atrială lentă et& 1
za fi rece cu emotive. Unii se angajea pe care aluneci destul de® evaluează în medie intre
•labil. Izolat se ză cu convingere şi lucrea uşor într-o parte sau ofta. * mama nu se alimentează 90—120 g pe zi. Suplimen de culcare şi va consta din Expunerile au fost am
ala ninsori sla- ză cu pasiune şi interes, Să ne fi „educat" viteza • corect, ou substanţele ne tarea proteinelor peste a- alimente pregătite simplu diate cu un viu intere^,,
1 va sufla mo- cesare fătului, acestea vor şi în cantităţi reduse.
Intensificări lzo- alţii se opun, într-un fel secolului în felul acesta ? I fi luate din rezervele ma ceastă limită este inutilă ele constituind o utilă şl
;o—45 km/h din sau altul. Poate şi pentru acest mo- © şi chiar nocivă. Pentru sănătatea famili
peraturile mini- mei, avînd de suferit in ei şi viitorului copil, vii bogată bază de schimburi
i cuprinse între Cînd ai de-a face cu tiv oprirea de „o clipă", | direct sănătatea acesteia. In ceea ce priveşte li toarea mamă trebuie să de idei şi opinii în inter©*
grad, iar cele manifestarea deschisă a pentru a analiza ce şi cum * Cercetările au scos în evi pidele, se va păstra o can mănînce la ore fixe, în
ntre 2 şi 7 gra- comportamentului este moi sul perfecţionării activităţii
ieaţa, local bru- lucrezi, capătă semnifica- 1 denţă că alimentaţia deze titate moderată de 90 g pe tr-o ambianţă calmă. medicale cardiologice şS
heţ la sol. Frec- uşor să delimitezi motorul chilibrată duce la efecte zi în prima parte a sar Dr. FODOR ARPAD,
•a semnala cea- în plin efort de frînă. Ci ţii aparte. • asigurării unei asistenţe
eorolog de ser- CORNEL ARMEANU 1 defavorabile atît pentru cinii, 100 g în a doua par medic inspector
. Pronccnco). neva susţine, şi cred că mamă, cît şi penti-u făt. te şi 120 g pe zi în cursul Direcţia sanitară de înalta tehnicitate bol
Dacă pentru întîia peri alăptării ; jumătate dintre o judeţului Hunedoara navilor de inimă.