Page 6 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 6

tq. 2                                                                                                                         DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 699 •




                                                                                                                                                 miplanii  or,  Valea  Mureş  u-
                                                                                                  Arte şi
                                                                                                                                                 iui,  ţinutul  Luncaniior  sini
            /V .                                                                              chiar  atit  de  Îndepărtat,  a-   noţiune  sensibilă  a  vieţii   intr-o   miraculoasă   unitate   13.00 Tete
                                                                                                                                                 tot  atitea  unităţi  etnogra­
                                                                                                                                                 fice  distincte,  rămase  insă
                                                                                                                                                                            13.05 I-a
                                                                                               Pină  intr-un  trecut  nu
                                                                                                                                                 de  esenţă  graţie  aceluiaşi
                                UWlX
                                                                                                                                                                                mini
                                                                                                                       care  se  resfringe  în  toate
                                                                                              cesfe  două  cuvinte  —  arte
                                                                                                                                                                               mîni
                                                                                                                                                 cestral  bun-simţ,  aceleiaşi
                                                                                                                                                                                diţie
                                                                                                                         Dar  satul  românesc  se
                                                                                             şi  meserii  —  se  foloseau   artele noastre populare".  fond  spiritual,  aceluiaşi  an­  mar
                                                                                                                                                 subtile  ştiinţe  de  adecvare
                                                                                                                                                                                ale
                                                                                              foarte  des  cuplate  intr-un   află  intr-un  rapid  proces                      „Toi
                    H  U  N  E  D  O  R  E  N  E                                             context  comun.  Distanţarea   de  modernizare,  consecutiv   a  materialului  Ia  necesităţi.   Atla
                                                                                                                                                 Case  şi  şuri,  mori  de  apă,
                                                                                             lor  a  Început  o  dată  cu   evoluţiei  fireşti  şi  dialectice                  tecc
                                                                                             era  industrială,  cu  dezvolta­  a  întregii  noastre  civilizaţii.   şteampuri  şi  pive,  atePere   cu
                                                                                                                                                                                Tcat
                                                                                                                                                 de  olari  şi  Cioplitori,  stine
                                                                                             rea  impetuoasă  a  tehno­  Un  proces  in  oare  trebuiesc:                       tecu
                                                                                             logiilor  şi  cu  producţia  de   insă  apărate  valorile  popu­  şi  sălaşe,  punţi  şi  iintini,   ,-jC. tare
                                                                                                                                                 adunate  intr-un  ansamblu
                                                                                                                                                                                pă /
                   Pledoarie pentru un posibil                                               serie.  Înainte  insă,  meşte­  lare  tradiţionale  :  meşteşu­  conceput  cu  imaginaţie  şi   sene
                                                                                                                                                                                togr
                                                                                                                              arhitectura,
                                                                                                                                         artele.
                                                                                             şugul  popular,  inclusiv  ar­
                                                                                                                       gurile,
                                                                                             hitectura,   erau   despărţite   E  o  chestiune  de  actuali-  competenţă,  ar  deveni  un   14,40 Octo
                  muzeu al satului hunedorean                                                de  arte  doar  de  un  hotar                       lor   populare   tradiţionale,   litic»
                                                                                                                                                 veritabil  tezaur  al  valori­
                                                                                                                                                                                ea c
                                                                                             foarte  labil,  peşte  care  se                     oglindă  mereu  vie  a  obir-   19.00 Tele
                                                                                             produceau  in  permanenţă                                                      19,20 Tele
              în vatra satului hunedo­  colecţie  o  posedă  secţia   această soartă pină acum?!   cele   mai   fertile   interfe­               şiiior   care   nu   trebuiesc   19,45 Vâri,
            rean  au  fost  conservate   de  etnografie  din  Orăştie.   Dacă  consiliile  populare   renţe.  Arhitectura,  meşteşu­             uitate.  Ca  să  nu  mai  vor­  mc..j
            de-a lungul anilor elemen­  Expoziţii,  mai  disparate,   looale  nu  pat  urmări  a-   gurile  şi  artele  populare                 bim  de  interioarele  speci­  20,30 Film
                                                                                                                                                                                iotto
            te extrem  de preţioase ale   sau  moi  conturate,  întîl­  cest  lucru,  ele  ar  trebui   constituie  un  exemplu  preg­  tale,  care  aparţine  de  acum   fice  ale  caselor,  unde  s-ar   22.05 Tele)
            unei  bogote  şi  specifice   nim  în  unele  şcoli  şi  aşe­  date  în  grija  şcolilor,  ele­  nant  al  conjugării  simţului   unui  complex  domeniu  in-   intilni   arta   populară   in   22,15 Moni
            culturi spirituale şi mate­  zăminte  de  cultură.  '   vilor, a învăţătorilor şi pro­                     terdisciplinor.   Paşi   mari   toată  puritatea  şi  autenti­
            riale. Acestea au fost cer­  Marea majoritate a obiec­  fesorilor  care  simt  va­  estetic,  al  bunului  simţ  al   s-au  tăcut  şi  se  preconi­  citatea  ei,  la  adăpost  de
            cetate  şi  puse  în  evidenţă   telor  se  află  încă  în  gos­  loarea  de  patrimoniu  a  u-   armoniei   şi   echilibrului,      orice  deplorabile  influenţe
            cu competenţă de cercetă­  podăriile populaţiei — cos­  nor  asemenea  mărturii  ce   atit  cu  nevoile  zilnice,  cit   zează  in  continuare  in  di­  sau  „inovaţii"  kitsch-artiza-
            tori  locali  sau  a.parţinînd   tume,  elemente  de  port,   ne-au  oferit  prin  secole   şi  cu  imperativele  climei  şi   recţia  conservării  prin  mo­  nale.  La  urma  urmelor,  o   BUCUR
            Institutului de Cercetări Et­  pricoiţe, obiecte de gospo­  identitate, specificitate na­  peisajului.  Iar  expresia  de-   dalităţi  adecvate  a  patri­  asemenea  întreprindere,  a   dioprogra
            nologice  şi  Dialectologice,   dărie, ceramică etc. Aces­  ţională.             sâvirşită  a  acestei  fericite   moniului  popular,  una  din­  cărei   importanţă   ştiinţifică   G,30  La  (
            Muzeului  satului  din  Bu­  tea  mai  pot  fi  păstrate   Probabil,  mai  devreme   conjuncţii  e  întruchipată  de   tre  cele  mai  eficiente  solu­  şi  educativă  stă  in  alara   ugricullui
                                                                                                                                                                           jurnal  ;
            cureşti, ori de peste hota­  o perioadă, chiar şi necon­  sau mai tîrziu, va fi posi­  satul   românesc.   Marele   ţii  fiind  aceea  a  ,,muzeelor   oricărui  dubiu,  ar  li  un   angajam o
            re. Au fost deopotrivă puse   servate.  Ce  se  întîmplă   bilă   organizarea   unui   nostru  arhitect  şi  cărturar   satului".  Îmi  place  să-mi   gest  de  profundă  şi  lumi­  Hăspunzii
            în  lumină,  cu  pasiune  şi   însă cu arhitectura rurală   Muzeu  în  aer  liber  al  sa­  care  a  fost  G.  M.  Cantacu­  imaginez  intr-un  viitor  nu   noasă  esenţă  patriotică.  Un   t o v a r ăl
                                                                                                                                                                           Ceauşcsci
            dragoste,  de  învăţători  şi   — case, porţi, unelte agri­  tului hunedorean în oraşul   zino   afirma   chiar   că   prea  îndepărtat,  in  peisa­  muzeu  ol  satului  şi-ar  afla   integral  i
            profesori, de activişti cul­  cole etc. ? Aproape în fie­  capitală de judeţ, pe Dea­  „Satul  e  cea  mai  frumoa­  jul  atit  de  propice  din  ju­  locul  firesc  in  acel  delicat   să  pregăti
            turali,  cunoscători  apro­  care  localitate  există  case   lul Paiului în Pădurea Be-   să  podoabă  a  pămîntului   rul  Devei,  un  muzeu  al  sa­  punct   de   continuitate   şi   nul  anul
                                                                                                                                                                           Revista  i
            piaţi  oi  datinilor  şi  tradi­  din  lemn  ale  căror  oa­  jan,  sau  în  altă  porte.   românesc.  în  el  se  găsesc   tului   hunedorean.   Pentru   echilibru  intre  viitor  şi  tre­  fierul   m
            ţiilor  seculare.  Obiecte  de   meni  s-a.u  aşezat  la  oraş   Exemple ale unor asemenea   toate premisele civilizaţiei   că  reşedinţa  se  află  in   cut,  pe  care  prezentul  tre­  Buletin
            ceramică, sculptură în lemn,  ori s-au stins. Sînt şi sate,   realizări pot fi întâlnite în   noastre. Prin felul lui de a   mijlocul  judeţului,  iar  jude­  buie  să-l  păstreze  mereu   Audienţa
                                                                                                                                                                            letin  de  ş
            costume, unelte din gospo­  cîteva,  care  în  totalitate   Maramureş, Suceava, Vnan-   se  pierde  în  verdeaţă,  cu   ţul  reprezintă  un  caz  rar   teafăr,  pentru  a-şi  putea   ta  literal
            dăria  ţărănească  au  fost   sau,  aproape  în  totalitate,   cea, Sibiu, Timişoara, Cluj-   aspectu-i de grădină, satul   de  diversitate  a  geniului   împlini rostul şi idealurile.  Orchestra
                                                                                                                                                                           populară;
            aşezate în puncte muzeisti­  s-au depopulat. Timpul îşi   Napoca şi în atîtea şi atî-   românesc  afirmă  acea  în­  popular.  Ţările  Zarandului,   RADU CIOBANU  Ilrobeta-'l
            ce sau în secţii de etnogra­  lasă tot mai mult ampren­  tea localităţi şi zone. Deva   ţelegere  a  naturii  şi  acea  Haţegului,  Pâdurenilor,  Mo-          11.00 Bulei
            fie ale Muzeului judeţean.   ta pe gospodării cum ar fi   e aşezată pe unul din prin­                                                                          Un  univci
                                                                                                                                                                           dan ;
                                                                                                                                                                                 11
            Puţine,  cîte  sînt,  expuse   cele din satul Carpeni (To-   cipalele trasee turistice ale                                                                        l Bulei
            uneori în localuri improprii,  pliţa), actualmente părăsit,   ţării.  Numeroşi  factori  îşi                                                                      as  cui
            acestea alcătuiesc un şirag   sau  de  pe  raza  comunelor   pot da mina pentru reali­                                                                         comoara •
            preţios  de  valori  hunedo-   Bulzeştii  de  Sus,  Bunila,   zarea acestui obiectiv care                                                                      Avanprcn
                                                                                                                                                                           13.00 Acti
            rene. Le întâlnim la Ţebea,   Cerbăl, Bătrina, Balşa ş.a.   să păstreze pentru posteri­                                                                        că; 14,00 I
            în Ţara Zairondului, Obîrşa,  unde  există  destule  con­  tate,  prin  documente  ma­                                                                         minut  ;  i
            cunoscut  centru  de  cera­  strucţii  fără  oameni.  în   teriale, chipul satului hu­                                                                         ştiri;   E
                                                                                                                                                                           social-cct
            mică, Romos, pe Valea Mu­  momentul  de  faţă  devine   nedorean.  E  posibil  acest   Meşterii  din  Obîrşa  au                                               pcrcta  ro;
            reşului. Exemplare valoroase  extrem de necesară muta­  lucru  ?  Nu  avem  dreptul   impus  ceramica  utilitară                                                lurilc  Du
            de  costume  populare  sînt   rea lor într-urt loc anume.   să  pierdem  ce  mai  pose­  locală  alături  de  cerami­                                          ţiuni ;   1
                                                                                                                                                                           ştiri;  17,0
            depozitate la Castelul Cor-   Ele au nevoie de o minimă   dăm  încă  !  Imaginile  de   ca de Horezu, Oboga.                                                   dî'c3a  dv.
            vinilor  din  Hunedoara,  de   conservare sau măcar de...   faţă pledează pentru acest                                                                         rii ;   20,
            obiecte din gospodăria ţă­  grijă.  Pentru  că  se  dete­  lucru.                                                                                               *  Scară
                                                                                                                                                                            sugestia
            rănească — la Muzeul mi­  riorează sau, mal rău, sînt   Fotoreportaj realizat de                                                                               dio jurnal
            neritului  din  Petroşani  şi   folosite  ca...  simple  lemne   MINEL BODEA,                                                                                  22,20  Rit!
            la  Brad.  Cea  moi  amplă  de  foc.  Şi  cîte  au  avut  NICOLAE GHEORGHIU                                                                                    tindeni;  :
                                                                                                                                                                           tin dc ş
                                                                                                                                                                             DEVA : i
                                                                                                                                                                           riile I-ir
                                                                                                                                                                           de iarnă.
                                                                                                                                                                           DOARA:
                                                                                                                                                                           de Vultut
                                                                                                                                                                           claraţie
                                                                                                                                                                           (Modern,
                                                                                                                                                                           ţiunea At
                                                                                                                                                                           Coştelul i
                                                                                                                                                                                "ea
                                                                                                                                                                                 n,
                                                                                                                                                                           1KVyANI
                                                                                                                                                                           sălbaticii
                                                                                                                                                                           (Unirea);
                                                                                                                                                                           iembrie);
                                                                                                                                                                           întîmolă
                                                                                                                                                                           ringul);
                                                                                                                                                                           dictării î;
                                                                                                                                                                           tural); V
                                                                                                                                                                           de argint
                                                                                                                                                                           LONEA :
                                                                                                                                                                           rul); ANI
                                                                                                                                                                           II (Munci
                                                                                                                                                                           CÂNI: De
                                                                                                                                                                           goste (Ro
                                                                                                                                                                           Masca do
                                                                                                                                                                           roşie); O
                                                                                                                                                                            (Patria);
                                                                                                                                                                           crofon (Iî
                                                                                                                                                                           GIU-BAI
                                                                                                                                                                           seriile 1-1
                                                                    Vestitele  pricoiţe  dc  Cerb  ăl  au  adus  multe  premii  în                                         tură); TI
              Costume populare care sc poartă şi astăzi in vatra   Festivalul  naţional  „Cîntarea  Romanici",  rămînînd  deocam­                                          ritorii (E
            satului Bulzeştii dc Sus.                                                                                                                                      Dreptate
                                                                 dată inegalabile.                                                                                         LAN : Ră
                                                                                                                                                                           de cultur
                                                                                                                                                                           Piedone
                                                                                                                        Casil din lemn acoperita cu prăştilă din comuna Ccrbăl.  rcşul); II
                                                                                                                                                                           rii. (Lumi
                                                                                                                                                                           ă'-iarn li
                                                                                                                                                                           acrul).
                                                                                                                           G. M. Cantacuzino (1899—1960) :
                                                                                                                                    G î n d u r i
                                                                                                                                                                             Timpul
                                                                                                                         •   Nu  există  estetică  parte.  Dar  am  ştiut  să   azi,  2  r
                                                                                                                       fără. etică.            dăm  impresia  armoniei     Vremea  \
                                                                                                                         •   Arta  este  triumful  prin  măiastră  ştiinţă  a   caldă,  cit
                                                                                                                                                                           mai  mult
                                                                                                                       lungei  răbdări  a  nesfîrşi-  proporţiei  şi  subtila  în­  dea  precij
                                                                                                                       telor  rînduri  de  generaţii  trebuinţare a maselor.  formă  de
                                                                                                                       suprapuse.                •  Frumosul  nu  costă    niţă.  Vinti
                                                                                                                         •  Tradiţia este conştiin­  mai  mult  decît  oribilul  şi   pînă  la  ir
                                                                                                                       ţă.                     calea  cea  mai  bună  care   le  intens!
                                                                                                                                                                           30—40 ltrr
                                                                                                                         •  Arhitectura ţărăneas­  duce  la  estetică  este  bu-   sud-vest.
                                                                                                                       că  rămîne  ca  un  mare  în-  nul-simţ, mai ales în rea­  minime  v
                                                                                                                                                                           între  4  ş
                                                                                                                       văţămînt  căci  ea  a  uni­  lizarea operelor colective.  colo  mas
                                                                                                                       ficat  aspectul  ţării,  ea  a   ®  Pentru  a  crea  (...)  în   10  grade,
                                                                                                                       creat  atmosfera  plasticii   linişte,  pentru  a  privi   semnala •
                                                                                                                       româneşti  şi  a  fost  o  ex­  viitorul  cu  ochi  limpezi   La mun
                                                                                                                       presie  unitară  a  acestui   şi  sufletul  împăcat,  atît   general  <
                                                                                                                       neam,  ca  şi  limba  româ­  meşteşugarul  cît  şi  ar­  mai  mult
                                                                                                                                                                           dea  precij
                                                                                                                       nească.                 tistul  au  nevoie  să  se   formă  de
                                                                                                                                                                           va  sufla
                                                                                                                         •   Nici  de  dimensiuni  reazeme  pe  un  trecut   pină  la  4
              Casă acoperită cu paie din comuna Balşa, veche dc                                                        mari,  nici  de  materiale  plin  de  legende  şi  de   sud.  (Met
            aproape 100 de ani.                                      Casă cu cerdac din Bulzeştii de Sus.              bogate noi n-am avut    experienţe realizate.       viciu : Li
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11