Page 61 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 61
«sta Ssâ, fâuaosi w**
Ji m ISCTURA
\ „ÎN PERIOADA ANILOR 1981-1985- PRODUCŢIA NETĂ As
\ CRESCUT ÎNTR-UN RITM ANUAL DE PESTE 6 LA SUŢĂ, FIIND CU i
\ 36 LA SUTĂ MAI MARE FATĂ DE 1980. VENITUL NAŢIONAL A \
\ SPORIT, ÎN ACEEAŞI PERIOADĂ, CU APROAPE 6 LA SUTĂ, FIIND
CU PESTE 32 LA SUTĂ MAI MARE FATĂ DE 1980. PRODUCŢIA IN
DUSTRIALĂ MARFĂ A CRESCUT ÎN CINCINALUL PE CARE ÎL ÎN
CHEIEM ÎN ACEST AN ÎNTR-UN RITM ANUAL DE PESTE 4 LA SU-
j TĂ, IAR PRODUCŢIA AGRICOLĂ DE CIRCA 2,5 LA SUTĂ".
J NICOLAE CEAUŞESCU
ORGAN Al COMITETULUI JUOtTffllil HUNEDOARA Al P C.
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
ÎNSEMNATE REALIZĂRI IN CINCINALUL 1981-1985
Anul XXXVII, nr. 8 713 MARŢI, 19 NOIEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani
PRODUCŢIA NETĂ VENITUL NAŢIONAL
U n a n d e l a Congresul al Xlll-lea al partidului
Perioada unei ample pregătiri în vederea
trecerii în cea de a treia etapă
a făuririi noii orînduiri
Se împlineşte, azi, un an liste. Aşa cum sublinia se rioada trecută din noiem
de la deschiderea celui de cretarul general al parti brie 1984 — organic inte
al Xlll-lea Congres al parti dului, tovarăşul Nicolae grată în amplul proces con
dului — moment de însem Ceauşescu, la recenta Ple structiv - se caraqjerizează
nătate excepţională în viaţa nară a C.C. al P.C.R., „în printr-o perfecţionare com
şi munca comuniştilor, a în deceniile anilor 70-80 am plexă a formelor şi metode •1980 1985
tregului nostru popor. înaintat pe un front larg, am lor de organizare şi condu
Perspectivele deschise de străbătut un drum lung în cere a societăţii, în ansam
Congres în dezvoltarea eco- înfăptuirea obiectivelor stra blu, şi a fiecărei verigi pro-
nomico-socială a patriei au dactive şi sociale în parte,
fost clar şi precis formulate coincizînd cu finalizarea o- Apelul Marii Adunări Naţionale — o nouă
de secretarul general al rientărilor şi obiectivelor a-
partidului, tovarăşul Nicolae doptate de Congresul al
Ceauşescu, chiar în Rapor Xll-Iea şi pregătirea temei
tul prezentat la marele fo nică a trecerii la înfăptuirea şi strălucită iniţiativă de pace
rum al comuniştilor : cincinalului 1986-1990. Alt
fel spus, partidul a acţionat
•.Congresul al Xlll-lea mar cu energie sporită în direc
chează trecerea la cea de-a ţia însuşirii şi aplicării în a României socialiste
treia etapă a realizării Pro viaţă de către comunişti, de
gramului partidului. Obiecti către întregul nostru popor,
vul fundamental al cincina a unor exigenţe şi modali TOT CE AVEM SI TOT CE OBŢINEM scopul desfăşurării unei
lului 1986-1990 îl constituie munci paşnice închinată nu
continuarea fermă a politicii tăţi de lucru capabile să PRIN MUNCĂ ARE LA BAZĂ mai şi numai dezvoltării.
de făurire a societăţii socia determine maximă rodnicie IDEEA DE PACE Sprijinim noua iniţiativă a
şi eficienţă în toate sferele
liste multilateral dezvoltate forului nostru legislativ prin
şi înaintare a patriei noas societăţii, să pregătească Am luat cunoştinţă cy ne pentru instaurarea unui tr-o muncă şi mai rodnică
tre spre comunism". organele şi organizaţiile de profundă bucurie şi legitimă climat de înţelegere între in abataje, pentru a da e-
tegice şi, de aceea, trebuie partid, toate organizaţiile toate popoarele lumii, pen
Anul care a trecut de la să avem în vedere consoli Frontului Democraţiei şi U- mîndrie patriotică de noua conomiei naţionale cantităţi
Congres a însumat noi acu darea a ceea ce am cucerit nităţii Socialiste, întreaga şi vibranta chemare a Marii tru dispariţia din conştiinţa tot mai mari de cărbune.
mulări cantitative pe toate şi crearea condiţiilor pentru naţiune pentru eforturi cres- Adunări Naţionale, adresată omenirii a spectrului distru In luna octombrie 1985,
planurile — de la dezvolta a trece la o nouă ofensivă cînde la cerinţe prezente şî conducătorilor Uniunii Sovie gerii, pentru dezvoltarea in brigada noastră a scos, zil
rea bazei tehnico-materiale - ca să mă exprim în ter viitoare mai complexe. tice şi S.U.A. de a depune, linişte şi pace a tuturor na nic, cîte 821 tone de căr
a societăţii româneşti pînă meni militari — privind dez la intilnirea la nivel înalt de ţiunilor lumii. bune. Avem un abataj bun
Sub directa înrîurire a to
la afirmarea mai puternică voltarea patriei noastre în varăşului Nicolae Ceauşescu, la Geneva, toate elorturile Ca miner al Văii Jiului, - situat in stratul 4, panou
a relaţiilor de producţie şi viitor". pentru a se ajunge la înţe al minei Lupeni — cea mai rile 5-6, blocul 3 A — dotat
sociale, a forţei şî coeziunii Tocmai de aceea, Congre conducerea partidului a su legeri corespunzătoare şi în mare din acest .bazin car cu complex mecanizat cu
pus plenarelor C.C; al P.C.R.,
partidului, a unităţii poporu sul al Xlll-lea a proclamat concordanţă cu speranţele bonifer - mă alătur, împreu susţinere SMA 2, cu un front
dezbaterii
şi
congreselor
lui în jurul partidului, al se- solemn că o dată cu intra conferinţelor organizaţiilor de omenirii, cu dorinţa ei de a nă cu toţi ortacii mei, noii de lucru de circa 150 m.
cretaftilui său general, tova rea în cel de al 8-lea plan masă şi obşteşti, consfătui fi pace pe Pămint. Această chemări de pace lansată din Obţinem frecvent producti-
răşul Nicolae Ceauşescu, a- rilor pe domenii de activi patria noastră. Noi, cei care
firmarea mai riguroasă a de cincinal, România inaugu nouă iniţiativă românească coborim zilnic la sute de COSTICĂ ENE,
mocraţiei muncitoreşti, re rează o etapă nouă, supe tate cu «caracter naţional constituie o expresie a efor metri sub pămint pentru a miner, şef de brigadă,
voluţionare, la exprimarea rioară a edificării societăţii problemele de maximă în tului permanent pe care scoate pentru ţară cit mai I.M. Lupeni
mai pregnantă a ştiinţei, socialiste multilateral dezvol semnătate pentru progresul conducătorul partidului şi mult cărbune, ştim cită ne
culturii, învăţămîntului şi ar tate — temelia înaintării spre stalului nostru, tovarăşul voie avem şi noi şi pămin-
tei, a conştiinţei noi, socia societatea comunistă. Pe (Continuare în pag. a 2-a) Nicolae Ceauşescu, îl depu tul de linişte şi de pace,- in (Continuare în pag. a 2-a)
Ciştigatoru
concursului de
Eforturi intense pentru menţinerea creaţie tehnico-
în funcţiune a termocentralelor ştiinţifică
la capacitatea prevăzută pentru tineret
Dedicată Anului Interna
această . oră, 1 000 MWh. ţional al Tineretului, „Săp-
în aceste zile, energeticienii de la Mintia şi Pa- Principala noastră preocu tămina ştiinţei şi tehnicii
pentru tineret" s-a încheiat
roşeni acordă o deosebită atenţie înfăptuirii cu fer pare este de a menţine în cu un concurs de creaţie
şi
mitate a măsurilor stabilite de Comitetul Politic funcţiune un număr cît tchnico-ştiinţifică. Iată trei
ciştigătoril
primelor
Executiv al C.C. al P.C.R., a sarcinilor şi orientări mai ridicat de mori pe locuri pe domenii de ac
lor formulate de secretarul general al partidului, to fiecare corp de cazan. De tivitate.
SECŢIUNEA METALUR
varăşul Nicolae Ceauşescu, la plenara din 13—1-1 no asemenea, să realizăm o GIE: locul I — ing. Zcnovia
iembrie a.c., privind realizarea unor producţii mult alimentare constantă a cen Strulea de la C.S. Hune
sporite de energic electrică, mai ales pe bază de căr tralei, în condiţiile folosi doara, cu lucrarea „Fabri
bune. Imperativul major al celor două puternice co rii cît mai eficiente a căr carea plăcilor glazurate
din zgură lichidă dc fur
lective de muncă, în actuala etapă, îl constituie bunelui din Valea Jiului nal" ; locui al II-lea — ing.
creşterea spiritului de exigenţă şi răspundere munci şi a celui din import. De Gheorghe Bogdan, C. S.
cu
torească pentru asigurarea bunului mers al termo fapt, ceea ee se şi întîmplă. Hunedoara, eficienţei lucrarea
„Creşterea
eco
centralelor şi producerea ritmică a energiei electri Argumentul forte al in nomice a cuptoarelor Sie
ce planificate. Prezentăm astăzi două „secvenţe" din terlocutorului nostru sînt mens Martin prin aplica-,
activitatea acestui început de săptămînă,. surprinse cei peste 18 milioane kWh rea răcirii prin vaporiza-
re“, iar locul al IH-lca —
în cele două cetăţi de lumină şi forţă ale judeţului. livraţi suplimentar în zi subing. Adriana Ştefan,
lele trecute din noiembrie. C.S. „Victoria" Călan, cu
— Avem o rugăminte lucrarea „Influenţa para
pentru minerii Văii Jiului metrilor de turnare şi a
C.T.E. MINTIA bunei cunoaşteri a sarcini cochilci asupra calităţii şi
lor precise, a unui plan de pe eare-i. ştim şi-i simţim rebutului la turnarea ci
Luni, orele 8. O dimi bătaie riguros întocmit pî alături de noi în bătălia lindrilor de laminor 0 730x
1710 în metoda duplex şi
neaţă obişnuită. „Steaua nă în cele mai mici de pentru tot mai multă ener simplex".
de pe Mureş" pulsează e- talii. gic—reia discuţia directo RIT, cîştlgătorii sînt urmă
LA SECŢIUNEA MINE
rul adjunct tehnic. în ulti
nergie în sistem, peste — Funcţionează toate mele zile au scăzut calitatea torii: locul I — ing. Dorian
Secţia sculărie a I.M. Orăş tic. Viorel Titmăşan lucrează sarcina stabilită. De la grupurile — subliniază in Turcit, — I.C.I.T.P.L.C.I.M.
Pe întreaga gamă <le maşini de ascuţit din atelier, depă- Deva, cu lucrarea „Tchno-
şindu-şi lunar sarcinile cu 15—20 la sută. estacadă şi pînă la came ginerul Nicolae Gheorghe, LIVIU BRAICA
Foto’N. GHEORGHIU rele de comandă s-a in directorul adjunct tehnic Continuare în pag. a 2-a)
staurat un calm datorat al I.E. Deva. Producem, la (Continuare în pag. a 2-a)
