Page 62 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 62
°ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 7 1 3 »
Un an de la Congresul al Xlll-lea al partidului Apelul Marii Adunări Naţionala - o nouă şi strălucită
IŢELE*
(Urmare din pag. 1} „Noua etapă de dezvol toate domeniile, perfecţiona iniţiativă de pace a României socialiste
tare a patriei noastre impu rea continuă a mecanismu 20,00 Telejuri
neîntrerupt al societăţii noas ne ca o necesitate obiecti lui economico-financiar al TOT CE AVEM 20,20 Perspec
tre — înfăptuirea neabătută vă perfecţionarea conduce eficienţei maxime etc. Drept ÎNALTĂ RESPONSABILITATE FATĂ rului <
a marilor sarcini economico- rii, creşterea răspunderii or rezultat, în mai toate dome DE DESTINELE CONSTRUCŢIEI PAŞNICE SI TOT CE OBŢINEM patriei
tar (col
sociale specifice etapei ac ganelor de partid şi de stat. niile, rezultatele dobîndite PRIN MUNCĂ 20,40 Partid i
tuale. Fiecare activist de partid ţi în 1985 sînt superioare ani Impresionantâ prin înalta cetăţenilor comunei llia la minos <)
Una dintre trăsăturile fun de stat trebuie să fie pă lor precedenţi ai cincina responsabilitate faţă de soar realizarea în mai bune con- ARE LA BAZĂ Spectaci
damentale ale acestei peri truns de un înalt spirit re lului. Dar analiza acestora ta omenirii, faţă de desti diţiuni a sarcinilor ce ne re IDEEA DE PACE zical-coi
oade o constituie preocupa voluţionar, de răspundere trebuie făcută în spiritul nele construcţiei paşnice, ră- vin, făcind din fiecare loca 21,15 Se-nipli
poporal
rea statornică a tovarăşu faţă de partid şi faţă de înaltei exigenţe şi responsa mine noua acţiune de pace litate o adevărată citadelă color),
lui Nicolae Geauşescu pen întregul popor I". bilităţi desprinse din cuvîn a României socialiste. Apelul economică şi educaţională, (Urmare din pag. 1) ilrnmatii
tru creşterea mai accentua Sub influenţa nemijlocită tarea tovarăşului Nicolae Marii Adunări Naţionale a garanţia sigură a ridicării 'pentru
patriei noastre, a poporuiui i l
unitate
tă a rolului conducător al a unor astfel de imperative, Ceauşescu la recenta ple R.S.R. adresat secretarului vităţi de peste 18 tone pe 21,50 Tclejuri
partidului în societate, prin- organizaţia judeţeană de nară. De aceea, organizaţii general al C.C. al P.C.U.S., român pe noi culmi de civi post şi am dat pe 1985, pină
tr-o perfecţionare continuă partid Hunedoara a militat le de partid, cele de masă Mihail Gorbaciov, şi pre- ' liza io in prezent, un plus de 2 000
! fţ bunăstare. In ace-
a stilului şi metodelor de şi militează cu consecvenţă şi obşteşti, consiliile oame şedintelui Statelor Unite ale s Pidt va li orientată ac- tone de cărbune. IgAPg
muncă, în care să se ex pentru realizarea pas cu pas nilor muncii din toate uni Americii, Ronaid Reagan, ex tivitatea cultural-artislică ca Am amintit toate acestea
prime cu maximă forţă ca a importantelor sarcini ce tăţile productive şi sociale primă preocuparea perseve re să valorifice mai bine da- pentru a se observa că tot
BUCUREŞ3
pacitatea de organizare şi revin judeţului în acest sfîr- au datoria comunistă ca a- rentă, o vibrantă chemare Unite şi tradiţiile, spirituali ce avem in dotare — in sub dioprogramu
mobilizare, dinamismul cres- şit de cincinal. S-a acţio cum, cînd a mai rămas mai pentru iniăţurarea primejdiei tatea locuitorilor acestei lo teran şi ca nivel de dezvol Un an de
cînd, înaltul, spirit revoluţio nat prin eforturi susţinute puţin de o lună şi jumătate nucleare, pentru triumful pă calităţi in cadrul amplei ma tare, din toate punctele de lucrărilor ecli
lea forum, t
nar, răspunderea deplină pentru ducerea la îndeplini pînă la sfîrşitul anului, să cii şi colaborării. nifestări iniţiate de tovară vedere, la suprafaţă, in o- lor români;
pentru transpunerea în via re a programelor ce vizea acţioneze cu maximă res şul Nicolae Ceauşescu - Fes raşul nostru şi in gospodă jurnal; 7,30 S
ţă a politicii sale interne şi ză creşterea producţiei de ponsabilitate pentru mobili In numele raţiunii, Apelul tivalul naţional „Cintarea riile proprii — precum şi tot gajament dc
pun/.înd chc
externe. în acest context, cărbune şi energie electri zarea mai activă a colecti cere ca intilnirea de la Ge României". ce obţinem prin muncă, sînt şului Nicola
cuvîntarea secretarului ge că, de materii prime, a celei velor de oameni ai muncii neva să se înscrie cu bune strins legate de ideea dez să îndeplin
neral al partidului la Ple agricole vegetale şi anima în vederea finalizării în cele rezultate, care să dea un TRAIAN IUGA, voltării paşnice pe care po planul pe 1
nara din 13—14 noiembrie liere, investiţiile şi îndeosebi mai bune condiţii a anului curs nou vieţii internaţiona secretar adjunct cu porul nostru o are de veacuri gătim temeii
a.c. este pe deplin revela construcţia de locuinţe, im 1985 şi a pregătirilor nece le prin asigurarea dreptului probleme de propagandă in singe şi pe care o pro nului viitor:
presei; 8,10
toare. Şi de această dată, plicarea mai activă a cer sare trecerii la înfăptuirea suprem al naţiunilor, al oa al Comitetului comunal pagă mereu spre toate na lodiilor ; 9,0
ocupîndu-se cu aceeaşi gri cetării ştiinţifice în soluţio obiectivelor adoptate de menilor la viaţă, la liberta de partid llia ţiunile lumii. ştiri; 12,05 1
jă de problemele sporirii ro narea problemelor cu care Congresul al Xlll-lea pentru te, la pace. In spiritul aces catelor; 12,2£
ra folclorulu
lului conducător al partidului, se confruntă economia jude cel de al 8-lea cincinal al tor generoase idei izvorite premieră ra
tovarăşul Nicolae Ceauşescu ţului, aplicarea unui regim dezvoltării economico-şocia- din clarviziunea ce carac De Ia 1 la
spunea : mai sever de economisire în le a patriei. terizează gindirea secretaru bul curioşii!
lui general* al partidului, letln de şti
lişti şi form
preşedintele Republicii, to de Ia sate;
Menţinerea în funcţiune a termocentralelor varăşul Nicolae Ceauşescu, gazeta econi
Sfatul medi
factorii educaţionali vor face Buletin de ş
dio-sbinet
i
(Urmare din pag. 1) U.E. PAROŞENI nergie termică livrată în totul ca fiecare cetăţean să şi 'irnn„t:
sistemul de termoficare al- acţioneze conştient, avind la d: . radio
i cantitatea cărbunelui in- — Deşi „mergem" cu Văii Jiului. Dintre lucră bază marea responsabilitate scrii : ★ U
începerea Iu
ce apasă pe umerii tuturor
rat. Iar consecinţele sînt toate grupurile, producem rile importante care ur de-al XITI-b
comuniştilor
mari : nu mai depozităm numai 140 MWh — ne co mează aş aminti revizia faţă de situaţia gravă crea Radioiumal
nimic, ci’esc consumurile munică inginerul Alexan tehnică a cazanului nr. 2. tă pe continentul european International
ne gaz metan, facem efor dru Aruneuteanu, directo Ea este pregătită sub toa şi In lume, pentru elimina Muzică, info
turi mari pentru a menţi- rul uzinei. Cu 10 MWh te aspectele. Colectivul u- rea coşmarului unui nou Radioiurnar;
ria nămîntui
->e puterea sub care nu sub sarcina stabilită. zinei noastre va continua război nimicitor. 22.00 O zi
ivem voie să scădem. — De ce ? să desfăşoare o muncă in Vom acţiona prin dezba 23.00 Noctur
— Cit cărbune este pe — Cărbunele livrat de tensă pentru a aplica în teri, simpozioane, expuneri, 23.55—24,00
ştiri.
-.toc şi ce lucrări urmează preparaţiile Petrila şi Co- viaţă exemplar sarcinile mese rotunde organizate de C.S.V. Călan. In cabina dc comandă A.M.C. de la secţia
> fi executate pentru tre roeşti este de slabă cali majore puse în faţa ener- către căminele culturale, a Il-a furnale, eaupcriştil Gheorghc Cioară şi Gabriela Sc-
piniclii sînt numai ochi şi urechi la... „ochii" coloraţi ai
cerea cu bine a lunilor de tate. Puterea calorică la geticienilor de către partid. şcoli, in spiritul Apelului aparatelor. M]inei
•arnă ? cel sosit în ultimele zile M.A.N., pentru mobilizarea
— In depozite avem cir- oscilează între 2 600—2 800
Keal/kg, iar nouă ne-ar 1 deva: Şa
~a 198 000 tone cărbune, a „£i" ”l ui artelor", or CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ Lecţii pârtii
K
'aţă de 360 000 tone plani- trebui minimum 3 150. ganizat de casa munici tata (Arta):
— Cînd se termină lu
'icate. Şi, cum v-am spus, crările la noul sistem de pală de cultură. Acţiune RA: Secreţi)
(Modern —
f n prezent, cît intră atît preparare a prafului de educaţională complexă, Mobilizare şi ritmuri susţinute goana (Mo<
■onsumăm. Ce urmează ? cărbune de la cazanul nr. • Schimb de experien „Clubul artelor" a pre B) ; Cu rr
(Flacăra); F
zentat momente de pictu
îeviziile tehnice la grupu- 1, care funcţionează în ţă. In zilele de 9—10 no ră cu Gabriela Brăuescu, la executarea arăturilor adinei \ de flori (Ai
ŞANI: Cu r
ile nr. 3 şi 4, în momen- prezent pe gaz metan ? iembrie a.c., la Tg. Jiu laureată a Festivalului (Parângul);
— Dacă avem în ve
ul în care ne vine apro — Cel tîrziu lunea vii s-a desfăşurat un util naţional „Cîntarea Româ dere forţele mecanice mo împreună cu mecanizatorii, rea); Un S!
pentru a urmări calitatea
vară (7 Noi
barea. Noi sîntem pregă- toare. Aceste mori sînt în schimb de experienţă la niei", poezie, muzică, sa bilizate în această perioa lucrărilor, arată că se lu PENI ; Mili
probe. Prin intrarea lor în care au luat parte crea tiră şi umor, răsplătite (C -al) '
:iţi cu tot ceea ce trebuie funcţiune puterea pe cen tori, membri ai cenaclu cu sinceritate de aplau dă la executarea arături crează pe ultimele 20 de Fr asa S
nentru a ' le executa într-un trală va creşte cu minimum rilor literare „Lucian Bla- zele celor prezenţi. lor de toamnă, modul cum ha rămase rieogorîte şi se ceaiarul) ;
imp cît mai scurt şi de 15 MW, concomitent va ga“ al Casei de cultură sînt ele distribuite — ară declara mulţumit de modul cerul sub t]
nerul);
ANI
>ună calitate. spori şi cantitatea de e- Hunedoara şi „Lytua" al • Zilele bibliotecii. La ta tovarăşul Virgil Hatfa- responsabil în care au liţia intervi;
muncit mecanizatorii Da
ludi, preşedintele C.U.A.S.C:
resc); URIC,
Casei de cultură a sindi Petroşani se desfăşoară niel Magda, Gelu şi Ionel re vinde fii
catelor din municipiul „Zilele bibliotecii muni llia —, cîţ şi stadiul la ca BRAD: Dub
E X P U N E R E gazdă. Au fost prezenţi cipale". în cadrul aces re ne aflăm acum, atunci Luncan, Traian Marcu şi acţiune <S
In cadrul relaţiilor din- voltarea sociâl-economică a creatorii hu.nedoreni Da tora, la LM. Livezeni a putem afirma cu deplină loan Anucuţa. în acelaşi ORAŞTIE: :
(Patria); Roi
-e Partidul Comunist Ro Republicii Populare Bul niela Paraschiv, Dumitru fost organizată consfătui siguranţă că în maximum timp se transportau şi îm la sat (Flac
mân şi Partidul Comunist garia în 'cincinalul aotual Burduja, Virgiliu Vera, rea cu tema „Activitatea două zile încheiem efec prăştiau în eîmp îngi'ăşă- GIU-BAI:~k
Bulgar, se află în judeţul şi în perioada următoare", Nuţa Crăciun, Lucian Mu- de informare tehnico- tuarea ogoarelor pe toată mintele organice. Preşe Kraraer (Ca
nostru tovarăşul Taşo Pa- la care au luat parte acti răraşu, Eugen Bo-bar, ştiinţifică în lumina do suprafaţa planificată în dintele cooperativei, Petru ră); HAŢEG
culoasă (Da
cev, lector al Comitetului vele comitetelor judeţean Laura Meda Susan, con cumentelor Congresului al consiliul nostru. Şi ca să Mircea, cel care coordona Trompetlslifl
Central al Partidului Co şi municipal de partid duşi de scriitorul Eugen Xlll-lea al partidului" —' argumentez această afir lucrarea respectivă, preciza undă de ta
cultură)
dc
că au fost împrăştiate 440
munist Bulgar, şeful cate Deva, conducători ai or Evu. Aceştia au luat par în care au fost dezbătute) maţie, doresc să arăt că la tone de gunoi de grajd. Tatăl meu
drei de sociologie a Insti ganizaţiilor de masă, ai u- te la întâlniri cu oamenii sarcinile ce revin cabi-j arat sînt mobilizate 58 de La brigada Stretea, a scurt (Murt
Romeo şi Jâ
tutului dp Ştiinţe Econo- nor unităţi economice şi ■'muncii din unităţi econo netelor tehnice din între-' tractoare cu pluguri, or C.A.P. Dobra, se afla cu mina); GIH
instituţii.
ganizate în patru formaţii,
nice din Sofia. mice şi instituţii locale, prinderi penttru cpeşterea | ciul — seri
Oaspetele a vizitat, de precum şi la simpozionul p r o d u c ţ i e i şi pro- 1 care acţionează pe grupuri plugurile în brazdă o altă nerul).
Ieri, Ja Deva, a fost pre asemenea, unităţi econo „Poezia contemporană re duetivităţii muricii. La de unităţi.' Pînă în prezent formaţie de tractoare. In
zentată expunerea „Dez- mice şi agricole din judeţ. ceptată de tineri". I.P.S.R.U.E.E.M. a fost I arăturile de toamnă au ginerul şef al cooperati
organizată expoziţia de j fost executate pe aproape vei, Mircea Jivan, aflat şi
Cîştigătorii concursului de creaţie • în Suplimentul litc- carte „Minerit, informa-. 1 800 ha, din cele 2 150 ha el la faţa locului, eviden
ţiază pe cei mai vrednici
rar-artistic al „Scînteii re, producţie" şi a avut' prevăzute, la cooperative
• DEVA,
tehnico-ştiinţifică pentru tineret tineretului", tineri scrii loc aoţiu-nea „Biblioteca | le din , Te iu, Zam, Gura- mecanizatori : Nicolae Lun- tură, orele
tori hunedoreni, aflaţi în vă informează" cu tema j sada, Răduleşti, ele fiind gu, Lucian Josan, Marius monica de i
(Urmare din pag. 1) stalaţie de îndreptat tra acţiunea de documentare „Judeţul Hunedoara — pe calc de finalizare. Datca şi loan Morar. Mai reş : „vis di
versa frontală la vagoane", precizează că au fost efec citai de opi
logic şi instalaţie pentru locul al III-Iea — ing. Pe organizată de cenaclul vatră de istorie, inima) întărind cele relevate tuate ogoarele ,pe 135 ha met 'x de m
tru Tcbcian, de la I.M.M.R.
„Confluenţe" în judeţul fierbinte a patriei".
obţinerea produselor fina ) de ' preşedintele consiliului tate din „Sil
le de molibden din mine Simcria cu lucrarea «Dis Galaţi, semnează două unic, inginerul Axente din cele 160 ha planificate. sa Mariţa"
reuri şi concentrate săra pozitiv dc regularizat fi pagini sub genericul „Ga • „Creativitate şi per-1 Guţea, directorul S.M.A. Şi aici se transportau în „Vînză torul
lete la cuplă".
ce", locui al H-lca — un cîmp şi se administrau în- de Zeller, „
colectiv de studenţi de la LA SECŢIUNEA ELEC laţi — spaţiul unei legen formanţă în activitatea ( llia, preciza eă fiecare cînt" de G)
LM. Petroşani — loan Prlp, TRONICA ELECTROTEH de viitoare". Spre lauda caselor pionierilor şi şoi- ; formaţie este compusă din grăşămintele naturale. Pî drino, „Amc
Nicolae Dănilă, Lavinia NICA, locul I — ing. Emil lor, întâlnim numele Ma milor patriei" a fost ge- * 10—17 tractoare, în funcţie nă în ziua documentării de Hartularj
Cerb, Nicu Guţu, KaszonJ Hadarag, I.C.I.T.P.L.C.I.M. rianei Pândaru, Dorinei nericu.l sub care s-a des-1 noastre au fost împrăştia
Ladislau, Gafia Timiş, Ga- Deva, cu lucrarea „Releu dc suprafeţele prevăzute
bricla Sandu, Sorin Radu de viteză pentru instalaţii Brânduşa, al lui Valeriu făşurat, la Haţeg, cercul) a fi arate. Astfel — sub te mai mult de 350 tone
eu lucrarea „Tehnologie de funicuiar şl transport Bârgău, loan Vasiu, Ste- metodic al directorilor j linia interlocutorul — for de gunoi, pe 10 ha ce ur Vrem
de tăiere a roţilor cu je cu bandă", locul al II-lea mează a fi plantate cu
turi hidraulice de mare vi — ing. Dorin loan Haţc- jărel Ionescu, Luiza caselor pionierilor din I maţia repartizată să efec
teză", iar locul al IlI-Ica gan, I.R.E. Deva, cu lu Landt, Daniel Mariş. Pe judeţ. Manifestarea, or-) tueze arăturile la Zam, cartofi — arăta inginerul Timpul pr
— fizician Daniel Foarcc, crarea „Consideraţii pri nelul pictorului Ion Gâr- ganizată de Consiliul ju- i şef — şi lucrarea se va azi, 19 noi
I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, cu vind măsurarea supraten Gurasada şl Burjue este desfăşura în continuare, Vremea va
lucrarea „Metode şi mijloa siunilor interne şi în re joi aduce, cu multă sen deţean al Organizaţiei ] constituită din 10 tractoa medă, cu c
ce pentru analiza rapidă sibilitate, vibraţia speci Pionierilor, în colabora-1 re, la cea care acţionează atât pentru cartofi, cît şl Vor cădea
a compoziţiei fizice Ia ţelele de Înaltă tensiune : fică artei autentice celor re cu CJP.SP. Haţeg, a ) pe terenurile legumicole. mai ales si
220 KV, 110 KV, 20 KV. A-
prepararea minereurilor de parat de măsură", iar lo pe ogoarele unităţilor din Deci, în unităţile din lapoviţă şi i
fier carbonatice". cul al III-Iea — subing. două pagini de pură ti beneficiat de apreciate ac- ! Dobra, Lăpuşnic, Roş cân i, tul va sufla
La SECŢIUNEA CON nereţe hunedoreană pre ţiuni practice desfăşurate ' Răduleşti şi A.E.I. Grind e.U.A.S.G. llia, arături intensificări
STRUCŢII DE MAŞINI, Dorel Petru Neag — C.S. zentă pe plaiuri gălăţe- la grădiniţa cu program ) le de toamnă sînt în prag km/h din e
MAŞINI UNELTE, locul I „Victoria" Călan, cu lu au fost distribuite 17 trac de finalizare. Este necesar Temperaturi
— irig. Ghcorghe Sintim- crarea „Instalaţie pentru ne în acest amurg d.c prelungit nr. 1 (traforaj, j toare. vor fi cupri
breanu, ing. Adrian Pascu automatizarea şi controlul toamnă. creaţie), demonstraţie de ' ca în următoarele zile să nus 5 şi ze
dc Ia C.S. Hunedoara cu ungerii centralizate la ma radiogoniometrie (în co- | La C.A.P. Roşcani, for se muncească cu aceeaşi cele maxim
lucrarea „Cap de aşchic- şinile de stivuit şi maşina maţia de tractoare cu plu hotărîre şi bună organiza 6 grade. Str
re pentru maşina de fini de scos din depozitul de • Clubul artelor. Oa laborare cu clubul jude- j guri executa arăturile în
sat şi recuperat laminate", cărbuni — secţia cocsifi menii muncii de la ţean de profil) şi de un re pentru încheierea o- dă poate a
locul al II-lca — ing. Ni- care. Drumul critic la RK I.C.S.A. Hunedoara au club al artelor realizat la tarlaua „Peste. dîmb“, din goarelor pe întreaga su cm, iar con
coiai Udrescu, ing. Dan — la maşina de scos cu brigada Sălişte. Emil Mir prafaţă planificată. rologlce de\
Silvestru cu lucrarea „In cupe". fost gazdele ediţiei' a 30-a şcoala generală nr. 1. \ cea, inginerul şef al uni producerii ]
mineaţa, izc
tăţii, care se afla în cîmp, MIRCEA LEPADATU