Page 65 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 65
,.1»
PROLETARI DIN TOATE TÂftfLE. UNIŢI-Vfl ) „ESTE NECESAR SĂ SUBLINIEZ, DE ASEMENEA, SUCCESELE î
| s . ÎNVĂTĂMÎNTULUI SI CULTURII - FACTORI DE ÎNSEMNĂTATE |
OBŢINUTE ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ ÎN DOMENIUL CERCETĂRII, \
DEOSEBITĂ ÎN ASIGURAREA PROGRESULUI GENERAL AL PA-
j TRIEI NOASTRE SOCIALISTE".
C I A U S M U L ' NICOLAE CEAUSESCU }
BAM Al EOMITETULUI JUDETtftlU HUIHEDOflRfl Al P C ÎNSEMNATE REALIZĂRI IN CINCINALUL 1981-1985
Ş l A l C O H S I l l U l U I P O P U I A R J U D E T E A N
PRODUCŢIA INDUSTRIALĂ PRODUCŢIA AGRICOLĂ
Anul XXXVII, nr. 8 714 MIERCURI, 20 NOIEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani MARFĂ
Cuvîntarea secretarului general al partidului,
tovarăşul NICOLAE CEAUSESCU, la Plenara C.C. al P.C.R.
din 13—14 noiembrie a.c.
Stadiu nou, superior, calitate nouă —
exigenţe majore de maximă actualitate
Una dintre ideile de fond trebuie realizate, ca expre recţia valorificării la un ni
ale cuvîntării secretarului sie a unui raport dialectic, vel superior a amplei baze RITMUL ANUAL DE CREŞTERE
general al partidului, tova de interinfluenţare între a- tehnico-materiale create de-a
răşul Nicolae Ceauşescu, la cestea şi caracteristicile lungul a 7 cincinale, de a
Plenara din 13—14 noiembrie muncii. o sintetiza sub forma creş
a C.C. al P.C.R. se reliefea Din această perspectivă terii eficienţei economice,
ză a fi înfăptuirea exigen se degajă covîrşitoarea în precum se manifestă şi ca CU PLĂNUI. ANUAL
ţelor unui stadiu nou, su- semnătate a conţinutului şi nevoie de a restructura dez LA PRODUCŢIA DE PREGĂTIRILE DE IARNA
oerior de dezvoltare econo- sensului viitorului cincinal - voltarea economico-socială LAPTE DE VACA
ico-socială a patriei în etapă în care trebuie să se în conformitate cu prelun ÎNDEPLINIT teatdstice, ii toate iMaHtâfiie,
.ondiţiile realizării noii ca înfăptuiască stadiul mediu girea evoluţiei restrictive a
lităţi. De altfel, în cuvîntare de dezvoltare, a României. crizei mondiale de materii Cooperativele agrico liliiie sectoarele de activitate
se şi subliniază : Tot de aici capătă importan prime şi energie. Tocmai de le de producţie din
..in noul cincinal, ţara ţă majoră faptul că parti aceea, în cuvîntarea la Ple C.U.A.S.C. Hunedoara
noastră trebuie să treacă dul nostru abordează pro nară tovarăşul Nicolae raportează, cu o lună şi
de la stadiul de ţară socia blematica noii calităţi în Ceauşescu remarca, cu în jumătate înainte de fi Pentru adevăraţii
listă în curs de dezvoltare noul stadiu într-o viziune dreptăţit temei : nele acestui an, îndepli
la stadiul de ţară mediu integratoare, cuprinzînd prac „Vom pune un accent nirea planului marfă la
dezvoltată din punct de ve tic toate domeniile vieţii deosebit pe trecerea de la producţia de lapte de gospodari, anotimpul
dere economic şi social, iar materiale, sociale şi spiri dezvoltarea extensivă la dez vacă pe I98Ş. Cu con
în anul 2000 să devină o tuale. Dar, cum baza tehni- voltarea intensivă — obiectiv tribuţie importantă la
ţară multilateral dezvoltată co-materială este determi pe care l-am început în cel obţinerea acestui succes friguros poate
din toate punctele de vede nantă, calitatea superioară de-al 7-lea cincinal şi la se înscriu C.A.P. Boş,
re şi să fie create condiţiile a economiei naţionale în realizarea unei calităţi su Peştişu Mare, Peştişu să sosească
pentru afirmarea cu mai cincinalul 1986—1990 înseam perioare a întregii noastre Mic şi alte unităţi din
multă putere a principiilor nă sporirea mai accentuată activităţi". zonă. Pentru stabulaţia
comuniste în viaţa societăţii a productivităţii muncii, Intr-adevăr, în ultimele 1985/1988 cooperativele La această dată coope dam Călăma'r şi Avram
noastre. Toate acestea pre creşterea producţiei fizice cincinale, îndeosebi în de agricole din această par rativa agricolă- din Brad Dioancă sînt cei care se
supun realizarea unei noi industriale şi agricole, redu ceniul 1975-1985, România te a judeţului au pus are îndeplinite prevederi ocupă de prepararea fura
calităţi a muncii şi vieţii în cerea costurilor pe unitatea a înaintat pe un front foar Ia păstrare 1 500 tone le pe întregul an la o se jelor şi de transportul lor
tregului nostru popor”. de produs, valorificarea ma te larg în dezvoltarea eco- fin, cn 1 500 tone peste rie de indicatori ai fermei la adăposturi.
Noua calitate se impune ximă a produselor româneşti nbmică, a străbătut mari necesar, 3 200 tone gro zootehnice. Efectivele tota Cu grijă deosebită au
ca o necesitate obiectivă pe piaţa mondială. distanţe istorice, parcurgînd siere, cu 200 tone mai le la bovine şi ovine sînt fost pregătite şi 'adăpostu
prin dimensiunile şi comple Noua calitate se impune, mai multe etape economîco- mult decît era prevăzut depăşite, iar în prima de rile, unde animalelor li
xitatea obiectivelor şi sarci de asemenea, ca o exigenţă în balanţă, precum şi cadă a lunii decembrie se se asigură un microclimat
nilor economico-sociale ce de extremă solicitare in di (Continuare în pag. a 2-a) 2 500 tone suculente. corespunzător. La grajduri
va realiza şi planul la pro
ducţia dc lapte marfă. Da sînt făcute toate reparaţii
torită condiţiilor asigurate le, cooperatorii din echipa
pentru buna îngrijire şi de construcţii, dintre care
hrănire a animalelor — ne amintim pc Ioan Roşea,'
spunea inginerul şef al u- Ion Joldiş, Aurel Resiga,
nităţii, Mircea Oprişa -— Ion şi Adam Bcrindei, Ni
unitatea nu a înregistrat colae Golda şi Sabin Ba-
nici o pierdere la specia diu, făcîndu-şi datoria cu
bovine, iar la ovine, faţă multă răspundere. Ei au
de efectivul rulat ieşirile construit şi un nou saivan,
prin mortalităţi nu repre reducînd costul cu peste
zintă nici unu la sută. 200 mii lei faţă de deviz.
Pentru a valorifica efi Amintim, de asemenea, cu
cient potenţialul fermei şi toate instalaţiile pentru
a crea condiţiile necesare mecanizarea lucrărilor în
îndeplinirii sarcinilor de zootehnie se găsesc în stare
plan aferente primului an
de funcţionare.
al cincinalului viitor, co Avînd create. condiţii
mitetul de partid şi con bune în vederea iernării a-
siliul de conducere al nimalelor, cooperatorii* *carc
*C.A.P. au întreprins o se lucrează în ferma zooteh
rie dc măsuri în vederea nică, între care se eviden
I.P.L, Deva, secţia de mobilă. Formaţia condusă de inginera Viorica Solomon efectuează cu atenţie sporită pregătirii teftieinice a ier- ţiază Iulia Paşca, Iosif
controlul in alb al unui nou lot de piese. Foto NICOLAE GHEORGH1U nării animalelor. în ceea Ghiurea, Rafila şi Ileana
ce priveşte baza furajeră, Adam, Sînziana Raţ, Mă
la Linuri s-au depozitat în
ria Puiu şi Zoriţa Aneău,
plus 25 de tone, iar la su îşi îndeplinesc cu conştiin
Consumuri echilibrate, sub cota stabilită culente deficitul se com ciozitate atribuţiile ce le
pletează cu borhot de sfe
revin. Merită totodată lau
clă. întreaga cantitate de de Dumitru, Sabin şi Vc-
Cel puţin deocamdată — te din an — 168 —, uni inutile. După publicarea lezat şi frezat nu erau în nutreţuri este bine depozi turia Drugan, Vasile Adam,
pină la intrarea în func tatea ar putea funcţiona măsurilor luate de condu cărcate la capacitate, se tată şi gospodărită cu chib Ioana Mihăesc şi Simion
ţiune a secţiei turnătorie 56 de zile, dacă avem în cerea de partid, referitoare realizau cu ele piese care zuinţă, finul şi grosierele Mureşan, care sînt autorii
«— Uzina de piese de vedere consumul maxim la încadrarea în cotele de puteau fi confecţionate pe fiind păstrate în fînare. depăşirii tuturor indicato
schimb şi reparaţii utilaj realizat pe zi în prezent. energie, am reanalizat la fie alte maşini eu consumuri De aici, furajele sînt adu rilor de plan la specia o-
minier Deva este departe Inginerul Mihai Iacob, care loc de muncă situaţia mai mici. De asemenea, se şi tocate, administrarea vine.
de ceea ce numim un .ma iluminatul în hala de re lor în hrana animalelor fă-
re consumator de energie paraţii a fost redus cu Climatul de ordine şi
electrică. O documentare peste 50 la sută şi sectori cîndu-se numai în stare disciplină în care‘ se des
pe această temă în atelie zat. în acest dosar sînt preparată şi îii amestec cu făşoară întreaga activitate
rele uzinei a evidenţiat cuprinse toate neajunsuri borhot. în componenţa ra în ferma zootehnică a
preocupările sistematice, de le constatate de comisia ţiilor stabilite pentru va C.A.P. Brad constituie o
zi cu zi, ale celui mai tî- energetică, cu prilejul con cile cu lapte intră zilnic garanţie sigură că şi în
năr colectiv de muncă din U. P. S. R. U. M. DEVA troalelor efectuate în ate — aşa cum ne-a spus şe iarna şi anul ce urmează
municipiul Deva pentru liere. Lucrurile au fost ful fermei, ing. Mihai Lă- vor fi îndeplinite irepro
încadrarea riguroasă în îndreptate. Acum sîntem pu.şan — cîte 4 kg fin, 5 şabil sarcinile ce-i revin
cota de energie electrică responsabilul cu probleme consumurilor, într-un ca în etapa în care ştim cu kg grosiere şi 20 kg sucu acestei unităţi din progra
repartizată, folosirea chib energetice în uzină, ne-a dru mai larg, stabilindu-se exactitate cum sini conta lente. Ca urmare, produc mul judeţean de dezvoltare
zuită a kilowaţilor în ac spus : cum şi cît trebuie să func bilizaţi kilowaţii pe puncte ţia de lapte ce se livrea a zootehniei şi din progra
tivitatea de producţie. Ia —- întregul nostru colec ţioneze utilajele din dotare. mul de autoconducere .şi
ză în fiecare zi este de
tă şi o cifră semnificati tiv de muncă este antrenat Am găsit cu acest prilej LIVIU BRAICA peste 450 litri. Cooperato autoaprovizionare terito
vă: cu megawaţii economi la acţiunile de economi şi locuri unde se făcea... rială.
siţi în cele 10 luni şi a- sire a energiei electrice, risipă. Risipă, în sensul că rii Vasile Giurcăneanu, Ton
proapo două decade trecu de stopare a consumurilor unele masini-unelte de a (Continuare in pag. a 2-a) Clej, Gheorghe Tripa, A- NICOLAE TIRCOB
