Page 66 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 66
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 71
Perseverenfă, control şi indrumare Apelul Marii Adunări Naţionale -
de-a lungul întregului an de studiu o nouă şi strălucită iniţiativă
20,00 '.
Biroul Comitetului oră are loc în-tr-un timp scurt. mecanice. Din 24 de prezentat cea de-a 3-a te de pace a României socialiste 20,20 ,
şenesc de partid Călan se Mai este de remarcat cursanţi au fost prezenţi mă, cîţiva cursanţi au şi i
află în curs de acumulare faptul că de fiecare dată 23, iar la dezbateri au luat cerut unele lămuriri — 20,35 1
a unei experienţe bune, în colectivul de control cuvîntul G tovarăşi. Locţii dovadă a interesului faţă ÎN NUMELE OCROTIRII VIEŢII i
demne de urmat, în con sînt antrenaţi, prin rotaţie, torul propagandistului, to de problemele ce vor face Şl SĂNĂTĂŢII OAMENILOR; 1
ducerea şi îndrumarea in- comuniştii din cîte două varăşul Petru Hobean, s-a obiectul dezbaterii. 20,55 1
văţămîntului politico-ideo organizaţii de bază. în ziua pregătit bine pentru aceas Am folosit prilejul pen A VIITORULUI LOR t.
logic. Coordonat de secre de care vorbim, au fost tă temă. De asemenea, tru a vorbi cursanţilor, pe Noi, cei care muncim in nucleare, lansată acum, cînd ]
I
tarul adjunct cu probleme antrenate organizaţiile de cursanţii au dovedit o bu scurt, despre starea de le domeniul ocrotirii vieţii şi la Geneva se intilnesc con z
le de propagandă al comi bază de la compartimen nă înţelegere a probleme galitate din oraşul Călan. sănătăţii oamenilor, am pri ducătorii celor mai puterni r
tetului orăşenesc- de partid, tele de proiectare şi inves lor, a conţinutului de idei Cred că am procedat bine. mit cu profundă satisfacţie ce state ale lumii — Uniu 21,50 '
Dionisie Frenţoni. consiliul tiţii din C.S.V. Călan. cuprinse în temă. Alecsandru Iotovici: Am 22,00 1
orăşenesc de educaţie po în toate cercurile poli- Ion Cioclei, preşedintele fost la cercul nr. 1 de la şi mindrie patriotică Apelul nea Sovietică şi Statele U- ]
Naţionale
nite
a-
Marii
Americil,
ale
Adunări
dovedeşte
litică şi cultură socialistă tico-educa-tive s-a dezbătut consiliului orăşenesc al sin cocsificare, anume la cel dresat conducătorilor U.R.S.S. Încă o dată, cu toată tăria,
desfăşoară o activitate se tema „Victoria revoluţiei şi dicatelor: La cercul nr. 1 al zidarilor, condus de pro şt S.U.A., document care preocupările perseverente a-
rioasă, responsabilă, bine pagandistul Dumitru Igna.
sistematizată şî ordonată în Ne-a făcut plăcere să asis cheamă cu toată stăruinţa le României socialiste, ale
acest domeniu. ÎNVĂŢĂMÎNTUL politico-ideologic tăm la o adevărată dezba la pace, la înţelegere Intre preşedintelui ei, tovarăşul
întîi de toate, comitetul tere, vie, antrenantă. Pro marile puteri, la prevenirea Nicolae Ceauşescu, pentru
orăşenesc de partid a sta © La Călan, o experienţă demnă de urmat pagandistul a condus foar conflictelor armate care ar destinele umanităţii, pentru BUC
diopre
bilit ca învăţămîntul să se ® Control pe bază de fişă te bine discuţiile, expu- putea duce lumea la catas triumful colaborării şi păcii 6.30 I
desfăşoare în două zile de nînd, apoi, liber tema ur trofă, la distrugere şi moar pe pămint. Tocmai de aceea, agricu
marţi ale fiecărei luni Cu © Analize lunare mătoare. Tot timpul s-a te, la mari suferinţe ome lucrătorii din domeniul să Jurnal
cîteva zile înaintea dezba simţit preocuparea cursan neşti. Or, noi, cei care ac nătăţii subscriu din adincul gajam
punzîi
terilor se alcătuieşte un făurirea societăţii socialis de la reparaţii aparate de ţilor de a contribui cît mai ţionăm pe tărimul ocrotirii conştiinţei lor la aceste în şului
colectiv de GO—G5 membri te în România — încunu măsură şi control, condus bine la elucidarea proble sănătăţii luptăm tocmai pen flăcărate idei, care urmăresc să ii
ai celor două organe de nare a luptei istorice a po de propagandistul Ioan melor, realizînd o reuşita tru a preveni şi alina sufe să asigure pacea, sănătatea planul
gătim
partid, ai consiliilor de e- porului pentru lichidarea Popovici, am remarcat o legătură cu problemele rinţele semenilor noştri, a le şi viaţa in tihnă a oameni nului
ducaţie politică şi cultură exploatării şi asupririi, prezenţă slabă. Din 41 de practice, cu sarcinile ce le prelungi viaţa in deplină să lor. Muncind Intr-un spital presei
lodlilo
socialistă din un'tăţi. alţi pentru afirmarea fiinţei curjsanţi au fost prezenţi au de îndeplinit pentru nătate. modern cum este cel de la ştiri;
comunişti, uneori şi acti proprii, pentru libertate abia 29. Propagandistul are dezvoltarea economieo-so- Am discutat îndelung cu Hunedoara, veghem zl şi cultătc
vişti obşteşti ai Comitetu socială şi naţională, inde caiet de evidenţă a cursan cială a patriei. După ex foarte mulţi colegi de-ai mei noapte la apărarea vieţii si- dc şti
lui judeţean de pa tid. că pendenţa şi progres" ţilor, precum şi planul te punerea temei următoare, pe marginea acestui docu derurgiştilor, minerilor, con de cr<
r
tru şi
rora li se înmînează cîto Cum s-a desfăşurat dez rnei. El a folosit planşe şi mai mulţi cursanţi au pus ment de cea mai mare în structorilor, familiilor lor. De «ieri
o fişă de control, cuprin baterea la această u-rr.ă ? grafice pentru a susţine întrebări, au făcut subli semnătate pentru asigurarea punem eforturi pentru ca el 10.30 I
zând rubrici care. în tota Pentru a da răspuns în ideea dezvoltării impetuoa nieri, astfel îneît, într-un păcii lumii prezente şi vii să fie sănătoşi, să poată 10.45
litatea lor, însumează date trebării, spicuim din con se a patriei, mai ales după fel, dezbaterea la cea de toare, document care poartă munci la continua ridicare cin teci
Buleti
revelatoare asupra activi statările cîtorva partici Congresul al IX-lea al a treia temă a început pecetea gîndirii clarvăzătoare şl dezvoltare a societăţii diocan
tăţii cercului şi dezbaterii. panţi ia control. partidului. încă de pe acum. a secretarului general al noastre româneşti. Aceste Public
Fişa oglindeşte cursul con Ne oprim aici cu repro partidului nostru, tovarăşul este şl firul roşu al Apelu de ştii
coiului
trolat, unitatea, secţia, e- La cercul ar. 4 de la Cred că ar fi bine ca ducerea concluziilor, pro Nicolae Ceauşescu, omul ca lui Marii Adunări Naţionale : moara
fectivui, prezenţa, numărul secţia de cocsificare, din începînd cu tema următoa punerilor şi opţiunilor, re militează cu toată con de a asigura dreptul suprem Avanp
celor care au participat la combinatul siderurg.c, con re, propagandistul să de subliniind din nou modul secvenţa, ceas de ceas, zi al oamenilor lumii la viaţă, 13.00 1
discuţii, titlul temei, exis- dus de Gheorglie Ignat, lu falce tema în părţile sale serios în care comitetul de zi, pentru soluţionarea la muncă paşnică, la liber Ititmui
13.45 F
:
tenţa programei de învăţă- crurile s-au desfăşurat nor componente, fiecare repar- orăşenesc de partid Călan prublemelor majore ale con tate şi pace. nut; 16
mînt. a planului tematic, mal. Reamintind tema şi tizînd-o cîte unui cursant. se ocupă de conducerea în- temporaneităţii numai pe ca 16,10 1
precum şi a caietelor de structura ei, propagandis S-ar asigura astfel o par văţămîntului politico-ideo- le paşnică, prin înţelegere Dr. EMIL OLTEANU, ţite; 1
şi-n s
'•onspect etc. tul a deschis dezbaterea, ticipare mai largă şi mai logic. Lună de lună, biroul şi colaborare. secretarul donate
înarmaţi cu acest instru la care au participat, în activă la discuţii. Este o comitetului orăşenesc de Noua şi vibranta chema Comitetului de partid Bulctii
Congrt
ment de lucru, în ziua de tre alţii ing. Mircea Chel- propunere. partid este informat asupra re la pace, la înlăturarea de la Spitalul municipal P.C.R.
12 noiembrie. 60 de tova muş, lăcătuşul Alexandru Iosif Pop: Cercul de la primejdiei unei catastrofe Hunedoara voltări
răşi s-au deplasat în tot Muscă, maistrul Ioan Po- secţia I furnale, la care modului în care se desfă ti om iei
JEroulu
atîtea cercuri, cu o oră povici. am participat, a avut o şoară învăţămîntul. adop- IN SPIRITUL ÎNALTELOR IDEALURI i pic; 11
înainte de începerea dez Rînd pe rînd, toate prezenţă de sută la sută. tînd, de la caz la caz, mă ALE OMENIRII mâne;
baterilor. A doua z-i, toţi componentele temei au La dezbaterea temei au surile ce se impun. Evi 20.00 1
grictdt
participanţii la activitatea fost dezbătute, subliniin- luat cuvîntul 7 cursanţi dent că aici sînt şi unele Apelul Marii Adunări relor, de a elibera omeni gestia
de control aduc fişele, i-n- du-se semnificaţia celor Toţi au arătat că stăpî- lucruri perfectibile, dar e- Naţionale adresat secreta rea de coşmarul războiului, tr-o oi
formînd pe secretarul ad de fond. nesc bine ideile, orientă xistă şi garanţia perfec rului general al C.C. al de a se trece la încetarea le trai
junct cu propaganda cu Ioan Retegan : Am parti rile date de partid în fău ţionării. P.C.U.S., Mihail Gorba- experienţelor cu arme nu 23,05 b
eventuale probleme deose cipat la cercul de la re rirea societăţii socialiste. ciov, şi preşedintelui Sta cleare şi de distrugere în 23,55—2
ştiri.
bite Toată această treabă paraţii mecanice, a secţiei După ce propagandistul a CORNEL ARMEANU telor Unite ale Americii, masă, de a reduce arma
Ronald Reagan, constituie mentele, a reduce şi în
o nouă şi elocventă dova gheţa cheltuielile militare,
Stadiu nou, superior, Consumuri echilibrate dă a preocupării statorni astfel puţind ca uriaşele
(Urmare din pag. 1) ţină la nivelul stabilit pre ce şi neobosite a secreta fonduri şi mijloace elibe
rului general al partidu
rate să fie folosite în sco
calitate nouă siunea de aer comprimat lui, tovarăşul Nicolae pul dezvoltării economico- DEW
de lucru, cum trebuie să din cele două rezervoare Ceauşescu, pentru apăra sociale. Lecţii
acţionăm în continuare. tampon existente. tata (,
{Urmare din pag. 1) să li se dea viaţă într-o Inginerul Ion Mager, rea înaltelor idealuri de Noi cei ce lucrăm pe o- RA: Si
perspectivă imediată. Cota uzinei pentru luna pace ale omenirii, o ex goare susţinem din inimă (Moder
sociale, trecînd la făurirea Noul stadiu şi, corespun membru al comisiei ener noiembrie este de 270 MWh presie puternică a voinţei noul demers al Marii Adu goana
societăţii socialiste multila zător Iui, noua calitate pre getice a uzinei, ne înso Revine pe zi un consum manifestate de poporul nări Naţionale care are B) ; (
(Flacăr
ţeşte prin ateliere. Consta
teral dezvoltate. „Avind in supun şi impun perfecţiona de 9 MWh. Practic, media nostru de a trăi în înţe un profund caracter uma de floi
tăm că citirea contoarelor
vedere această înaintare ra rea riguroasă a stilului şi se face zilnic, la prima zilnică pe perioada trecu legere şi colaborare cu nist, văzînd în cuprinsul ŞANI:
(Parînf
pidă - spune tovarăşul metodelor de lucru ale tu oră a dimineţii. In hala de tă din noiembrie este de toate statele. Exprimînd său o înaltă răspundere rea); i
Nicolae Ceauşescu - se im turor organelor noastre de maşini-unelte, la 25 de 2,5 MWh. Deci, aproape o gîndurile şi simţămintele faţă de destinele omenirii. vară (1
pune să luăm toate măsurile partid şi de stat, creşterea strunguri sînt montate li- treime din repartiţie. Un întregului popor român, Argumentul cel mai puter PENI :
(Cultur
necesare pentru consolida mai pronunţată a capacită mitatoare pentru funcţio exemplu convingător, care care este dornic de pace nic al acestei adeziuni este Frumo:
rea marilor realizări, asigu ţii lor de organizare, condu narea în gol. La staţia de trebuie luat aşa cum este. pentru a-şi împlini aspi munca noastră neobosită ccafăru
rarea unui nou echilibru şi cere şi mobilizare;- întărirea compresoare — cel mai Şi încă unul : în luna oc raţiile spre o viaţă tot pentru a face ca pămîn- clee (M
Zorro -
dezvoltarea armonioasă a mai puternică a rolului în mare consumator al uzi tombrie, la un milion de mai fericită, Apelul Marii tul să rodească tot mai citorese
tuturor sectoarelor de acti drumării, sprijinului şi con nei —, parţial pusă în lei producţie marfă tre Adunări Naţionale .cere ca bogat, să ne sporim astfel liţia ir
vitate, pentru înlăturarea u- trolului, implicarea mai ac funcţiune, mecanicul de buiau să se folosească prin la întîlnirea de la Geneva contribuţia la ridicarea ni rese);
velului de trai al oameni
cei doi conducători de sta
plan 12,4 MWh. S-au uti
dejun
nor contradicţii şi dereglări tivă a activiştilor şi cadre serviciu are sarcina prin lizat 10,77 MWh. Unde te să acţioneze pentru a lor muncii. BRAD:
ce s-au produs şi crearea lor de conducere în soluţio cipală să respecte consu sînt preocupări, există şi da un nou curs vieţii in ION LUCESCU, nării :(f
RABAIi
condiţiilor necesare înaintă narea operativă şi eficientă mul orar aprobat, să men- economii de energie elec ternaţionale, corespunză şeful secţiei de mecanizare peste î
rii în continuare spre înal a tuturor problemelor de trică. tor voinţei tuturor popoa de la A.E.S.C.H. Deva ncrul);
tele culmi ale civilizaţiei co care depinde realizarea sar şarpei (
muniste". cinilor economico-sociale ce Atelierul Julieta
GEOAG
Analizînd starea mersului revin judeţului. In privinţa de tîmplârie — rece ((
nostru în apropierea inter modului în care trebuie să fruntaş HAŢEG
monede
ferenţei a două cincinale şi se acţioneze în continuare, Un colţ
etape de dezvoltare, secre tovarăşul Nicolae Ceauşescu La frumoasele rezultate Burlaci.
tarul general al partidului sublinia Ia plenară : obţinute în producţie de 'dc cuV
a relevat cu deosebită cla „Noua etapă de dezvolta către întreprinderea meca Gheţuri
rcşul);
ritate şi exactitate priorită re a patriei noastre impune nică Orăştie, o contribuţie Julieta
ţile majore a căror înfăptui ca o necesitate obiectivă însemnată îşi aduce şi a- GHELA
riile I-
re asigură realizarea exigen perfecţionarea conducerii, telierul de tîmplărie.
ţelor de prim ordin ale vii creşterea răspunderii orga La baza succeselor obţi
toarei etape. Pentru oame nelor de partid şi de stat. nute stă buna colaborare
nii muncii hunedoreni are Fiecare activist de partid şi şi înţelegere dintre cele
însemnătate deosebită fap de stat trebuie să fie pă două formaţii de lucru,
tul că în rîndurile acestor truns de un înalt spirit re conduse de maiştrii Nico
Timpi
priorităţi se înscriu cu ma voluţionar, de răspundere fa lae Sicoe, secretarul orga azi, 20
juscule domenii şi ramuri ţă de partid şi faţă de în nizaţiei de partid, şi Ro- Vreme?,
economice definitorii pentru tregul popor !". Altfel expri se va )
molus Gabor. va B i
economia judeţului Hune mat noul stadiu, superior, Vor c
doara. Este vorba de ener în care am intrat implică Muncitorii acestui ate atît sui
şi lapi
getică, producţia de cărbu cu necesitate un mod nou lier, în fruntea cărora se soare,
ne, oţeluri speciale, mine de a gîndi şi acţiona în toa situează comunişti ca Ma- polei,
reuri metalifere şi nemetaii- te sferele vieţii materiale şi ria Ioanichente, Emil Şutu, de apă
fere, materiale de construc spirituale — autentică şcoa Cornel Pîrva, Maria Mi- ge 25 li
fia mc
sud-est
ţii, agricole, vegetale şi ani- lă comunistă de dăruire clea, Viorica Buda, Maria locale
maliero. Pentru interiorul revoluţionară, patriotică în Cărăban, Vălean Borza îşi km/h. 1
C.S. „Victoria" Călan. Furnalul 1 do la secţia I furnale a Intrat in reparaţie pla
fiecărui domeniu şi fiecărei muncă, în viaţa socială din depăşesc lunar sarcinile nificată dc 8 orc. Prin strădaniile echipei de lăcătuşi, condusă de Gheorglie Enescu, xime v
tre l ş
ramuri sînt nominalizate sar partea comuniştilor, a tutu cu cîte 5—10 la sută. (Andrei timpul de reparaţie a fost redus cu două orc. în fotografie, echipa executând monta minime
şi plus
jul gurii do vint.
cini precise cărora trebuie ror oamenilor muncii. Soica, corespondent).