Page 69 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 69
ŞI
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ I „CONSIDER CĂ TREBUIE SĂ SUBLINIEZ ÎN MOD DEOSEBIT \
CREŞTEREA RETRIBUŢIEI REALE A OAMENILOR MUNCII CU CIRCA \
jî \D I 8 LA SUTĂ PE ÎNTREGUL CINCINAL, IAR A VENITURILOR ŢĂRANI-1
MII CU PESTE 12 LA SUTĂ. ÎN CINCINALUL PE CARE ÎL ÎNCHEIEM J
ÎN ACEST AN, DESFACEREA DE MĂRFURI, ÎN PRETURI COMPARA
BILE, A CRESCUT CU PESTE 8 LA SUTĂ, IAR SERVICIILE CĂTRE
POPULAŢIE, CU APROAPE 60 LA SUTĂ".
NICOLAE CEAUSESCU
ORGMI At COMITETULUI JUDEŢEAN HUIilfnnflRfl fll P R
P U t A R J U D E Ţ E A N ÎNSEMNATE REALIZĂRI In CINCINALUL 1981-1985
Anul XXXVII, nr. 8 715 JOI, 21 NOIEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani PRODUCTIVITATEA MUNCII COMERŢUL EXTERIOR
Cuvîntarea secretarului general al partidului,
tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la Plenara C.C. al P.C.R.
din 13—14 noiembrie a.c.
Etapă revoluţionară — spirit
revoluţionar in muncă şi in viaţă
Asumindu-şi misiunea isto ral dezvoltate şi înaintarea diţii internaţionale complexe.
rică de a conduce poporul spre comunism cer ca fieca Aceasta mai înseamnă că în
în lupta de eliberare socia re comunist să muncească, muncă, în viaţa politico-so-
lă şi naţională, apoi în ope să lupte şi să trăiască în cîală şi economică, se im
ra de făurire a noii socie spirit revoluţionar. pune cu o forţă irezistibilă Premisa realizării sarcinilor de
tăţi, Partidul Comunist Ro Ce înseamnă aceasta ? în nevoia perfecţionării structu
mân a făcut dovada celei seamnă ca fiecare dintre rilor de organizare şi de ac producţie din 1986 — îndeplinirea
mai înalte conştiinţe şi ac noi să abordăm exigenţa, ţiune, a democraţiei şi a oa
ţiuni revoluţionare. întreaga trăsăturile sale, în conformi menilor. Partidul însuşi este
operă constructivă condusă tate cu cerinţele specifice a- primul care se supune per exemplară a prevederilor
de partid are în toate de le etapei pe care o străba fecţionării multilaterale, asi-
taliile sale, în proporţii şi tem. înseamnă să înţelegem gurîndu-şi permanent creşte
adincime, cel mai profund - aşa cum remarca în repe rea rolului conducător în din planul acestui an
caracter revoluţionar. De aici tate rînduri secretarul gene societate.
decurge în modul cel mai ral al partidului — că lupta Abordînd marile obiective „Avem suficiente motive fost luate în discuţie pre rea a 20,9 milioane lei be
firesc ideea că naturii trans revoluţionară nu s-a încheiat şi sarcini adoptate de Con să considerăm că aduna vederile de plan aferente neficii suplimentare preve
formatoare a societăţii, a o dată cu răsturnarea clase gresul al Xlll-lea al partidu rea noastră de astăzi şi-a primului an al cincinalu derilor de plan, gospodă
proceselor economico-socîa- lor asupritoare şi cucerirea lui pentru cea de a treia atins pe deplin scopul pro lui 1986—1990. „Se poate rirea judicioasă a materia
le pe care le traversăm şi puterii. Aceasta, deşi foarte etapă de făurire a societă pus, ea dovedindu-se a fi, spune, cu deplin temei, că lelor, energiei şi combus
le împlinim, trebuie să-i co importantă, a fost doar o e- ţii socialiste multilateral dez intr-adevăr, cadrul cel mai în cele 10 luni din acest tibililor, îndeplinirea para
respundă şi fizionomia co tapă, care, în fapt, a des voltate, în cuvîntarea la re propice pentru manifesta an colectivul întreprinderii metrilor calitativi ai pro
muniştilor, a tuturor oame chis cîmp şi mai larg, în centa Plenară a C.C. al rea grijii sporite, atenţiei ducţiei. Şi atunci, au
nilor muncii participanţi la forme noi, luptei revoluţio P.C.R., tovarăşul Nicolae şi preocupării pe care toţi dreptate ceilalţi partici
grandioasa operă de făurire nare. Etapele care s-au suc Ceauşescu aduce, în fapt, în cei ce muncesc în această Adunările generale panţi la dezbateri — Va-
a societăţii noi. cedat, cea în care acţionăm atenţia organelor şi activiş întreprindere le dovedesc sile Pavel, Arian Uriţcscu,
Tocmai de aceea, în cu în prezent cit şi cele viitoa tilor de partid şi de stat, a faţă de soarta producţiei" ale oamenilor Zoltan Szilagy, Iordache
vîntarea rostită la consfătui re, au pus şi pun în faţa tuturor comuniştilor, exigen — aprecia, la încheierea muncii — expresie Scînteie, loan Andrei, loan
rea de lucru de la Manga partidului şi cînd spunem ţele componente ale stilului lucrărilor adunării genera a democraţiei Rotaru, Nicolae Anca, Ca-
lia, din august 1983, tovară aceasta înţelegem implicarea şi spiritului revoluţionar în rol Ecsy — să se declare
şul Nicolae Ceauşescu subli noastră, a tuturor — obiec întreaga activitate. Sinteti- le a reprezentanţilor oame şi aufoconducerii nemulţumiţi de nivelul
nia că înfăptuirea Progra tive şi sarcini tot mai mari zînd aceste exigenţe, secre- nilor muncii din întreprin muncitoreşti realizărilor obţinute ? Să
mului partidului, făurirea so ca volum şi complexitate, derea minieră Hunedoara, recunoaştem că da !".
cietăţii socialiste multilate care se înfăptuiesc în con (Continuare în pag. a 3-a) tovarăşul loan Bârna, se Da, pentru că, aşa cum
cretarul comitetului de noastre a obţinut realizări subliniau vorbitorii amin
partid al I.M.If. însemnate în producţie" — tiţi, aceste realizări nu ex^
Motivele sau argumen
Punerile în funcţiune - condiţionate de buna tele acestei afirmaţii se arăta, în cuvîntul său, ing. primă în totalitate condi
loan Toplicean, directorul
ţiile pe care le au create
7 7 regăsesc în responsabilita I.M. Hunedoara. Mu refer minerii din Poiana Ruscai
colaborare pe traseul furnizor-constructor-beneficiar tea cu oare a fost anali la plusurile înregistrate la pentru creşterea continuă
zată — prin cuprinsul dă
fierul în minereu marfă
a cantităţilor de minereu
rii de seamă prezentate, 'şi, — 3 268 tone, la dolorhîtă extras şi, de asemenea, nu
Fabrica de produse re întreaga sa capacitate. Rit tat răspuns la această în mai ales, prin cuvintele — 49 859 tone şi talc — ilustrează reala valoare a
fractare Baru îşi va schim mul în care s-a muncit în trebare urmărind, pe flu celor înscrişi la dezbateri 4155 tone. De asemenea, acestui destoinic colectiv
ba, în curînd, titulatura. acest an şi stadiul în care xul de producţie, stadiile — vasta problematică a au fost obţinute şi alte re muncitoresc. Cei care au
Se va numi „întreprinde se află lucrările de inves în care se află fiecare lu realizării sarcinilor de pro zultate notabile: reduce
re". Cînd ? în curînd, aşa tiţii acum, după 10 luni crare. Depozitul de mate- ducţie din primele 10 luni rea cheltuielilor de produc dan mircescu
se aprecia în adunarea ge .... ale acestui arf, hotărîrea ţie cu 73 lei la 1 000 lei
nerală a reprezentanţilor şi realismul cu care au producţie marfă, realiza (Continuare în pag. a 3-a)
oamenilor muncii din... Ritm şi calitate in realizarea
1984. De ce această schim
bare de... firmă ? Pentru I N V E S T I Ţ I I L O R ÎN ZIARUL DE AZI : Dascălul din
că, beneficiind . de un im
portant volum de investi şi jumătate din an, fac să rii prime s-a terminat de ■ PAGINA bunului Poieniţa Voinii
ţii, actuala fabrică se ex apară ca firească întreba construit şi a fost dat în GOSPODAR. CERBÂL
tinde foarte mult, iar pro rea : Cînd va funcţiona la folosinţă, el avînd o ca - comună la înălţimea să fie dusă prin conducte
ducţia, se înţelege, va mar capacitate viitoarea între pacitate de înmagazinare propriilor aspiraţii Omul despre care este in ogrăzile oamenilor. El
ca o substanţială creştere : prindere de produse re de'3 200 tone. La secţia de 'vorba în aceste rînduri - s-a situat in fruntea aces
de la 10 000 tone cărămizi fractare Baru ? preparare a materiei pen ■ In pregătirea Congre un tînăr înalt, bine legat, tei acţiuni, el a stabilit
refractare, în anul trecut, împreună cu beneficia tru presare, punerile în sului ştiinţei şi învăţă- cu priviri luminoase şi vor unde să lie pusă staţia de
la 60 000 tone cărămizi re rul, reprezentat în persoa mintului pompe, a trasat şanţul
fractare şi 70 000 tone şa- na inginerului Silviu Popa, M. DAN ba sinceră - a văzut lu pentru conducte, a umblat
mina zilei in satul cu nume
motă, o dată cu intrarea de la compartimentul in ■ Fapte din instanţă de legendă — Poieniţa Voi după materiale şi a pus
în funcţiune a unităţii la vestiţii al fabricii, am cău- (Continuare în pag. a 3-a) mina concret la efectuarea
nii, comuna Bunila. Aici a
crescut, aici a iacul primii lucrărilor. In aceste zile se
paşi de şcoală. După ce munceşte la instalarea ul
a urmat Liceul pedagogic timilor metri lineari de ţea-
Deva, s-a întors în satul vă şi la instalaţia electrică.
de baştină, pentru a-i în Exemplul lui i-a Însufleţit
văţa taina slovelor şi a ci şi-i însufleţeşte pe oameni.
frelor pe copiii consăteni El a fost şi este iniţiatorul
lor săi. Şi-a dorit, încă de activităţii cultural-artistice
cînd a păşit pragul şcolii, din sat, obiceiul folcloric
să devină învăţător. Şi a cu care s-a prezentat Po
ieniţa Voinii în Festivalul
devenit. De doi ani ii în naţional „Cintarea Româ
vaţă carte pe copiii satu niei", clasindu-se pe locul
lui şi pune multă pasiune I pe ţară. Pentru modul
in munca sa la clasă. În cum munceşte la clasă,
văţătorul din Poieniţa Voi- pentru felul cum se impli
hii este nu numai intelec că in viaţa localităţii, pen
tual, ci şi om de bază al tru modestia sa, pentru
satului, lată un exemplu, vorba sa limpede şi însu
în sat nu se allă decit o fleţită, pentru multe alte
fintină cu apă bună de calităţi ale sale, învăţăto
băut. Izvoare sint, dar nu rul din Poieniţa Voinii e
în vatra aşezării, ci in cîmp. cinstit şi onorat in satul
învăţătorul s-a sfătuit cu său. Iar dascălul Cheorghe
oamenii şi împreună au Munteanu merită din plin
hotărit să capteze un iz preţuirea consătenilor săi.
întreprinderea „Vidra" din Orăştie, atelierul de sortare a pieilor de ovine, tn fotografie sortatoarelc Mariana vor, a cărui apă să o urce
Homorodean, Elisabeta Boca, Elisabela Vornic, Viorica Moiş, Elena Liidar şi Elisabeta PăriUt, care se numără prin intr-un bazin şi de acolo B. TURDEANU
tre cele mai bune sortaloare de piei, pentru producţia de export a fabricii. __________________ __
