Page 70 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 70
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 715 ®
Hotărîrile Congresului al XIII-lea al P.C.R. —
program însuflefitor de acţiune al întregului popor 20.00 Xclejur
20.20 Actuali
nomie
20.30 G7 de a
rirca s
nai un
Unitate;
voinţei
C E R B Ă L — comună la înălţimea propriilor aspiraţii tregulul
curneut
20.50 Măreaţi
idealulu
ţionalc
) apta
imitate:
Potrivit legendei ce s-a perpetuat peste veacuri şi pe in uzinele Hunedoarei sau în minele din împrejurimi —; O frumoasă tradiţie are aici şi munca pămîntului. Tera poporul
care şi astăzi oamenii din sat ţi-o povestesc cu plăcere deoarece pe harnicii cerbălani, tradiţia ii îndeamnă să sele cultivate, croite de mina omului, ce urcă în trepte, glimdită
nostru
— din vorbele ior răzbătind credinţa că poartă in ea un nu-şi lase pămintul nelucrat şi ograda fără animale. înconjurind dealurile, de la poale pînă la creştet — pe 21.20 Cintcc
simbure de adevăr —, Cerbăl îşi trage numele de la un Astfel, că astăzi, la confluenţă de cincinale, Cerbălul care Aurel Luţchi, vicepreşedintele biroului executiv al străbun
Irumos cerb băl (alb). Un mîndru şi minunat exemplar se prezintă ca o comună care încearcă şi chiar reuşeşte consiliului popular, ni le-a arătat tocmai pentru a înţe Muzică
carpatin, alb ca neaua, care a hălăduit cîndva demult, să se ridice, pe toate planurile la înălţimea aspiraţiilor lege mai bine iscusinţa şi indirjirea ţăranilor în încleşta 21.30 Un mn
rorato
pe aceste locuri binecuvintate de natură, cum sint, de ce-i animă pe toţi cei care trăiesc şi muncesc pe aceste rea zilnică cu pămintul - sint cea mai elocventă dovadă breanu
fapt, toate ţinuturile pădurenilor. Legenda, chiar dacă-ţi locuri. a vredniciei locuitorilor comunei, a ştiinţei lor de a-şi 21.50 Telcjuri
seduce gindul şi-ţi înflăcărează imaginaţia, rămine, to — Cel mai recent şi edificator exemplu al devenirii munci ogoarele. 22.00 închide
mului.
tuşi... legendă. Adevărul, izvorît din descoperirile arheo satelor noastre in anii construcţiei socialiste, mîndria tutu — Chiar dacă munca de toate zilele le ocupă cea
logice, este că ţinuturile pe care îşi au vatra satele ror cerbălanilor — sublinia Vasile Popa, omul din fruntea mai mare parte din timp — ţinea să precizeze Gheorghe
comunei au lost locuite încă de pe vremea dacilor. Iar obştii - este Casa comunală, edificiu multifuncţional, im Ticula, secretar adjunct al comitetului comunal de partid KAPt
documente scrise atestă existenţa unor sate componente punător în care îşi au sediul, alături de organele comu -, oamenii noştri reuşesc să menţină vie şi nealterată
ale comunei — Arănieş şi Cerbăl — de la jumătatea viaţa spiritual-culturală a satelor, ridicînd la noi valenţe
secolului al XV-lea. nale de partid şi de stat, alte importante unităţi social- bogatele tradiţii etnololclorice ale pădurenilor. Această BUCUREŞ-
Situată în sud-estul munţilor Poiana Ruscăi, comuna culturale, de interes general. Alături de constructori, la dioprogramu
Cerbăl păstrează nealterat întreg specilicul zonei din înălţarea modernului lăcaş au muncit, cu tot sufletul şi spiritualitate, specifică locului, se regăseşte la tot pasul, 6,30 La or(
agricultură ;
care face parte. Atit din punct de vedere al vieţii eco- dăruirea, numeroşi cetăţeni ai comunei, efectuind muncă de la arhitectura caselor, la ţesăturile şi cusăturile din jurnai; 7,30 1
nomico-sociale, cit mai ales, din cel al spiritualităţii patriotică in valoare de peste 300 000 lei. fiecare gospodărie, costumele populare, obiceiurile laice, gajanient de
umane. Şi astăzi, ocupaţia de bază a locuitorilor comu Sint, intr-adevăr, mîndri locuitorii de noul şi frumosul jocurile şi cintecele pădureneşti. punzînd che
nei, principala lor sursă de trai a rămas agricultura, în sediu politico-administrativ şi social al comunei. Cum, de Aceasta este comuna Cerbăl. Aşa sint oamenii ei. şului Nicola
deosebi cu două din componentele ei : munca pămîn- altfel sint mîndri de gospodăriile temeinic rostuite, de Demni, harnici, dirji şi puternic legaţi de locurile natale să îndeplir
planul pe ;
tului şi creşterea animalelor. Afirmaţie pe deplin valabilă animalele numeroase şi frumoase din curţile lor. Dar cerbălanii işi edifică cu răbdare şi. încredere viitorul lor, gătim temei
- chiar dacă o parte din locuitorii satelor muncesc acum oamenii nu se limitează numai la creşterea animalelor. sub zodia socialismului. nului viitor;
presei; 8,10
lodiilor ; 9,0
ştiri; 9,05 lli
Fruntaş emiţătorilor;
de
iri;
10
Ic
ii
lol
în satul iui M e m e n t 0 A,, nii cor
letin de ştii
tem copiii S
Pc Petru Lăscuş-Dănuţ, Publicitate;
• Comuna Cerbăl este 147 bovine, 240 ovine, 16
de ştiri; 12,0
clin satul Cerbăl — renu formată din opt sate — porci, 368 hl lapte, 4 500 ra folclorulu
mit în toată comuna ca Arănieş, Feregi, Merişo- kg lînă etc. e Viaţa cul- zin tehnico-ş
fiind unul dintre cei mai ru de Munte, Poieniţa tural-educativă a comu Avanpremicr
vrednici gospodari — n-ă Tomii, Poiana Răchiţelii, nei polarizează în jurul 13.00 De la
Club univei
fost chip să-l „prindem", Buletin de
decît tîrziu, către seară. Socet, Ulmi şi Cerbăl — celor opt cămine cultu Cintcc de in:
Radiogazeta
Deşi l-am zărit de cîteva avînd 328 de gospodării rale şi cinci şcoli din sa 17.00 Buletin
ori trecînd cu carul pe u- în care trăiesc 1 028 ce tele ci. • Reţeaua comer Politica noaj
tăţeni. e Obştea de aici cială din comună s-a îm
liţelc satului. Dar n-avea dispune de o suprafaţă bogăţit cu două noi ma apăr şi te
timp de stat la poveşti. agricolă de 4 814 ha, din gazine, în Cerbăl şi Fe mea ; 18,00
20.00 Radioju
„Vom vorbi mai tîrziu, a- pundem ase
cum trebuie să-mi strîng care 7G6 ha sînt arabile, regi, acesta din urmă La şwtestia
cartofii. Apoi, mai am de 2 419 ha — fineţe, iar fiind construit prin con zi fntr-o or;
turnă muzic
lucru cu vitele. Şi-i musai 1 590 ha — păşuni. • Cîte tribuţia în bani şi mun 24.00 Buletin
animale au cerbălanii ?
să-mi aşez şi finul ăsta în 940 bovine, 4 793 ovine, că a cetăţenilor • Un ne
căpiţe. Dacă mai şedeţi caz al gospodarilor din Ţăran şî artist
la noi, ne-om vedea mai 887 porcine, 353 cabali Feregi, Poieniţa Tomii şi
pe seară". poate da. Nu-i vorbă, şi ne, mii de păsări ouătoa- Merişoru de Munte : mo Oricum am privi lucru pe sticlă. Perechi de pă
Pînă să-l reîntîlnim am munceşte, atît el, cît şi Au re etc., încărcătura pe o dul defectuos al preluă rile, Petru Vlad, astăzi dureţii, în costumele lor
aflat multe din faptele ca relia, soţia lui, dar şi cele gospodărie fiind de trei rii laptelui. Maşina de co septuagenar, îşi merită lo tradiţionale, scene din via
re i-au adus faima de om patru fiice, atunci cînd bovine, 14 ovine şi trei lectare vine foarte rar, cul în această pagină. A- ţa satului, transpuneri de DEVA: Pro
harnic, peste poate, pri sînt acasă. Doar nu-i uşor porcine. • In fruntea ce ceea ce face ca însemna ceasta, deoarece, şi el, ca legende şi obiceiuri folclo tria) ; Unt
ceput în toate, cum puţini să creşti opt bovine, doi lor mai' vrednici crescă te cantităţi de lapte să mulţi alţii din Cerbăl, este rice etc. Chiar naivă fiind, (Arta); HI
sînt în comună. La cei 50 cai, 03 de oi, porci, păsări, tori de animale se situea se acrească în bidoane. un harnic gospodar, ţăran pictura lui este autentică Sec- mi lui-
‘
dei
sala
de ani ai săi — din care iepuri ş.a. „Numai în a- ză familiile lui Aron Ben- • Valoarea lucrărilor e- get-beget, care toată viaţa şi plină de har. Dovada gul rodern
31 i-a „pontat" în combi ceastă toamnă am strîns teu, din Feregi (9 bovi dilitar-gospodăreşti reali şi-a muncit pămîntul şi a este faptul că a fost de Cu mîlnile
natul hunedprean — nu se 20 căpiţe de liîn. Şi n-am ne, 4 porci, 55 oi), Miron zate prin muncă patrioti crescut animale. Mai mult, trei ori laureat,- cu locul căra); Destii
(Arta); PET!
lasă întrecut de nimeni la avut pe nimeni la coasă, Lăscuş-Horic, din Cerbăl că în acest an se ridică fiind ager la minte şi în- întîi pe ţară (1981, 1983, miinile cura
muncă. Iar acest lucru se doar cu, ginerele, nevasta la 180 000 Iei. • în frun demînatic în toate, şi-a în 1985) în cadrul Festivalu Singur de co
vădeşte mai cu seamă în şi fetele. Trag' şi femeile (7 bovine, 15 oi, 4 porci), tea acţiunilor obşteşti se suşit şi alte meserii, de lui naţional „Cîntarea Ro Un surîs în
(7 Noiembrie
gospodăria lui, deoarece, cu coasa, ca şi bărbaţii. Aurel Grecu, din Poieniţa află mereu deputaţii care era nevoie în sat. Este mâniei “. Rămăşagul
deşi a dobîndit de atîţia Aşa jie-am ridicat tot ce Tomii, Ioan Vida, din Gheorghe Crişnar, Ioan la o adică fierar, tîmplar Ţăran şi artist, conştient VULCAN: Pi
ani şi statutul de munci vedeţi, gospodăria asta de Merişoru de Munte, Pe de valoarea moştenirii spi fărul); LONI
(Minerul) ;
tor, el tot ţăran, om al care sîntem .mulţumiţi. Nu tru Cosma-Tutulea, din Pădurean şi Ioan Vida. şi zugrav. De fapt, de la rituale, de' bogatul tezaur Zorro — serii]
satului se consideră. Ar mai în acest an am con Socet, Da>vid Gheorghe a Un „campion" al pre această din urmă meserie etnofolcloric, păstrat aproa citorese); UF
i se trage şi patima pictu
gumente are destule. Noi tractat şi predat' îa stat Lăscuş, din Poiana Răchi- dării laptelui Ia fondul rii pe sticlă. De la ea şi pe intact în pădurenime, cui dejun în
:
notăm doar cîteva. îşi „ex ţelii, Petru Nan, din A- de stat este Trandafir de la dorinţa lui do a lăsa şi-a cuibărit în suflet şi în zat); BRAD
răzbunării (Si
ploatează" cu un simţ al trei bovine, cinci oi, 1 000 rănieş ş.a. • Gospodarii Costa, din Cerbăl, care minte ideea de a-1 transmi GURABARZA
eficienţei economice maxi litri lapte de vacă, 70 kg comunei au predat pînă în acest an a predat I 500 urmaşilor, nealterate, fru te nealterat urmaşilor. De de peste mări
museţea portului şi obice
me cele 10 ha de teren pe de brînză, lînă şi altele, acum Ia fondul do stat iurilor pădureneşti. Cu a- aceea consemnează în ca «ierul); ORA;
ţie la Pană dc
•'are le deţine, pentru a pe care aşi luat bani litri de lapte de vacă. proximativ două decenii în ietele sale, strigături de joc tria); Zbor pe
mulge pămîntului tot ce mulţi". urmă a început să picteze şi nunţi, cântece, legende căra); GEC
Inimă rece ((
şi poveşti, întîmplări din tură); HAŢI
zona Cerbălului. Tot acolo faţă a monei
descrie tehnica picturii pe BRAZI: Un c
sticlă, aşa ctim a deslu CALAN: Buri
rit (Casa de <
şit-o şi o practică el. Pen MERTA: Gheţ
tru a nu se pierde nimic. timi (Murcşi:
Acum pictează mai puţin lancu Jianu î
—, „numai după ce cade minai.
neaua" —, deoarece ani
malele şi lucrul la cîrnp
îi răpesc tot timpul. ŞgftECTV
Iarna este pe aproape.
Pentru oamenii satelor ea
reprezintă anotimpul bine DEVA. casc
meritatei odihne, după ră, orele 18.
munca necurmată de peste de eîntece ş
an. Pentru Petru Vlad, ţă- „Banatul' 1 Tim
ne-a făcut Iu
ranul-pictor din Cerbăl,
ea reprezintă vremea cău
tărilor şi împlinirilor pe
plan artistic. I Vremi
Pagină realizată de :
Timpul prob
TRAIAN BONDOR azi, 21 noien
MIRCEA LEPĂDATU Vremea va fi
închisă, du c
Foto N. GHEORGHIU temporar acoi
cădea precipit
cial sub t'ormi
Izolat, cantită
măsurată vor
10—15 1/mp.
sufla moderat
sificări de Go
din sud-est şi
peraturilc mir
cuprinse întri
5 grade, iar
me între 4 şi
