Page 71 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 71
Pag. 3
01,21 NOIEMBRIE 1985
Spirit revoluţionar
în pregătirea Congresului ştiinţei şî învăţămîntului
în muncă şl în via*â
HUNE
înlătura multe greutăţi. De spiritul acestor idei va lăr
INSTRUIM FORŢA DE MUNCĂ NECESARĂ
asemenea, credem necesar gi sfera de pregătire a ele (Urmare din pag. 1) a se ascunde realitatea în
ca în cco- RAMURILOR ECONOMICE PRIORITARE să fie revizuit nomencla vilor la nivelul tehnicii faţa partidului, a statului, a
torul meseriilor din dome moderne, ar crea satisfac tarul general al partidului poporului ! Aceasta e o ati
de Ia fău-
ului naţio- Am marea cinste de a netele de specialitate sînt niul mineritului, în spiri ţii afective tinerilor, iar remarcă în mod imperativ : tudine care nu corespunde
ir român. tul sarcinilor stabilite noi. cei care ne ocupăm de „Noua etapă de dezvolta cu calitatea de membru al
— rod ai mă număra printre dele înzestrate cu aparatură şi de t o v a r ă ş u l Nicolae re a patriei noastre impune Partidului Comunist Român
luptei în- gaţii hunedoreni la înaltul material didactic funcţio instruirea şi educarea lor,
popor. Do- forum al ştiinţei şi învă nal, care creează posibili Ceauşeşcu, cu prilejul ul am putea raporta partidu ca o necesitate obiectivă - şi vom judeca lucrurile ca
(color) timei vizite de lucru fă perfecţionarea conducerii, atare !".
împlinire a ţămîntului, eveniment de tăţi de instruire a elevilor cute la Petroşani, privind lui, secretarului său gene creşterea răspunderii orga Secretarul general al parti
uiităţii na- importanţă deosebită pentru în condiţii apropiate de ral, că ştim să ne facem dului atrage atenţia organe
;olor). jtoţi cei care ne-am asumat cele reale. Elevii noştri do necesitatea pregătirii mine- nelor de partid şi de stat.
ntru fi ^nti- vedesc, prin rezultatele ob rului-tehnician, capabil să datoria aşa cum ne-o cere. Fiecare activist de partid şi lor de partid şi de stat, ac
şi unitatea nobila şi greaua răspunde mînuiască, să folosească şi de stat trebuie să fie pă tiviştilor acestora că fieca
român o- re de a pregăti şi educa ţinute la învăţătură, o a- Ing. SEVERIAN GROZA re are datoria să desprindă
în filmul forţa de muncă de mîine. titudine înaintată faţă de să întreţină maşinile în truns de un inalt spirit re
tistic Iar noi, cei care muncim muncă, un profil moral şi dotare. Modificarea nomen directorul voluţionar, de răspundere fa toate concluziile, din lipsuri
iu pe plai clatorului de meserii în Liceului industrial Petroşani ţă de partid şi faţă de în le şi neajunsurile existente
color), în Valea Jiului şi ne cu concepţii politico-ideologi- tregul popor ! Spiritul de în muncă şi să acţioneze în
ipulară noaştem sarcinile de mare ce în deplină concordanţă
prozator cu cerinţele timpului pe sacrificiu, de răspundere, de aşa fel incit asemenea fe
Liviu Rc- răspundere ce ne revin „SĂPTĂMÎNA PIONIERIEI ORĂŞTIENE" cinste şi disciplină sînt ce nomene să nu mai aibă loc
alor) pentru pregătirea viitoare care îl trăim. rinţe obligatorii pentru un sub nici o formă, subliniind
I lor cadre din minerit, du Orientarea şi stimularea Purtătorii cravatelor ro în promovarea pacn şi
i progra- cem la congres gîndurile cercetării ştiinţifice a ele şii cu tricolor din şcolile destinderii între popoare. activist de partid şi de stat, cu deosebită forţă faptul că
şi faptele noastre întru vilor spre probleme de ma oraşului Orăştîe au decla Propuneri ale României la pentru un comunist, pentru toţi activiştii au răspunderea
împlinirea acestui impor re actualitate a fost încu rat perioada 18—24 noiem O.N.U. în vederea soluţio fiecare membru al partidu de a face totul pentru a a-
tant ţel. nunată, la recenta sesiune brie „Săptămîna pionieriei nării marilor probleme ale lui nostru !". sigura înfăptuirea neabătu
tă a legilor ţării, a hotărî-
Vom raporta Congresu republicană de la Iaşi, cu orăştiene" în cadrul căreia lumii contemporane", iar Intr-o asemenea deschide
lui că în judeţul Hune numeroase premii şi men au programat acţiuni cu cele de la C.P.S.P. tema re de înaltă exigenţă, tova rilor de partid, pentru rea
doara acţionăm cu fermi ţiuni la care se adaugă profund caracter pat’-iotic, răşul Nicolae Ceauşeşcu su lizarea planului de produc
I: 6,00 Ha- cele obţinute la fazele pe „Poveştile noastre — po pune unei critici aspre, prin ţie, a obligaţiilor către stat,
dimineţii; tate pentru a asigura u- spre a întîmpina înaltul veştile copiilor lumii". către societate.
ca zilei în nităţilor noastre economi ţară ale concursurilor pe cipiale, partinice, o serie de
f,00 Radio- ce forţa de muncă necesa meserii şi pe discipline forum al ştiinţei şi educa „Ziua educaţiei prin mun manifestări negative constan Organele şi organizaţiile
•cmâ şi an- şcolare. ţiei cu merituoase rezul că şi pentru muncă", de te în activitatea unor orga de partid, conducătorii uni
noare. Răs- ră, pentru că structura tate. „Săptămîna" s-a des tăţilor economico-sociale din
irii tovarâ- reţelei învăţămîntului li Vom duce, aşadar, la miercuri, a fost onorată ne şi activişti de partid şi
Gcauşescu, ceal şi profesional din ju Congres împlinirile noas chis prin adunări de uni de lăudabile acţiuni de co de stat, care nu au acţio judeţul nostru au acum în
î integral deţ demonstrează că pon tre, dar şi neîmplinirile cu tate cu ceremonial pionie lectare a materialelor re- faţă un document de înaltă
5, să pre- care ne confruntăm şi pe resc urmate de spectacole- nat cu toată răspunderea în valoare politică, de etică
: planul a- derea (90 la sută) o deţin folosibile, dar şi de dez îndeplinirea programelor şi
1.00 Revista liceele industriale şi agro care ne străduim să le în evocare sub genericul „Sîn- bateri cu tema „Munca, da planurilor adoptate, a pre revoluţionară, comunistă, din
îrierul me- industriale (din care pro- lăturăm. Ele se referă la tem ai comuniştilor demni care trebuie să desprindem
Buletin de greutăţile în realizarea pla toria fiecăruia dintre noi", rogativelor cu care au fost maximum de învăţăminte
ntndem as- filele care asigură forţa de urmaşi". Marţi, „Ziua ac cu participarea părinţilor, învestite, nesocotind hotărî-
1.00 Buletin muncă în minerit, energe nului de şcolarizare la a- tivităţilor politico-educati- muncitori fruntaşi în pro rile partidului şi legile ţării. pentru mobilizarea tuturor
Soliş d tică, siderurgie şi construc nul I de şcoală profesiona ve" a fost, de fapt. o zi resurselor de care dispunem
)rice; , ) lă. . Vom sugera factorilor ducţie. „Săptămîna pionie „Nu puţem — se spune în în vederea înfăptuirii poli
î; 11,00* . ţii se află la loc de frun închinată evenimentului de riei orăştiene" beneficiază cuvîntqre — şi nu vom tolera
11,05 Sin- te). Putem raporta, aşa răspunzători ca, la alcătui răsunet mondial — înce ticii partidului şi statului
.relui; 11,35 dar, că la aceste profila rea planurilor de şcolariza de activităţi tehnico-apli- in nici un fel tendinţele de nostru.
,00 Buletin re, îndeosebi pentru judeţele perea convorbirilor la ni cative şi ştiinţifice, cultu-
Din comoa- am realizat, la treapta I, vel înalt sovieto-americane ral-artistice şi sportiv-tu-
12,15 Maga- planul de şcolarizare inte în care ponderea ramurilor de la Geneva. Cercurile ristice şi se va încheia cu
nţific; 12,45 gral. Am organizat mine- economica o deţin mine
Radio-Tv.; şcoală pentru practică, do ritul şi siderurgia, să aibă de dezbateri politico-edu- un reprezentativ Spectacol Premisa realizării sarcinilor de
la 3; 15,00 cative de la şcoala gene care va declanşa acţiunea
XX; 16,00 tate cu utilaje de exploa în. vedere structura pe se
iri ; 16,05 tare din cele mai moder xe a absolvenţilor clasei a rală nr. 1 au avut tema patriotică naţională „Tot
inirc; 16,25 ne. Laboratoarele şi cabi X-a, în acest sens se pot „Creşterea rolului O.N.U. înainte". producţie din 1986 - îndeplinirea
economică ;
ştiri; 17,05
ă'î 17,35 Te exemplară a prevederilor
itt, patria
rele serii ;
îUorilor; ★ Punerile în funcţiune-condiţionate din pianul acestui an
al; ★ Răs-
v; 22^5*0 o Faza pe ţară a concursului
23,00 NOC-
Iţ 23,55— de duna colaborare „Buna servire" — la Deva (Urmare din pag. 1) lizabilă — a fost aprecie
Ie ştiri. rea unanimă a participan
Ieri, astăzi şi mîine, la marta", „Electrolux", luat cuvîntul în adunarea ţilor la dezbateri. Pentru
(Urmare din pag. 1) este în curs de execuţie, Deva are loc faza pe ţa
iar la ultimul nu sînt nici „Gospodarul" şi magazi generală nu s-au sfiit să aceasta trebuie însă întă
funcţiune sînt finalizate acum atacate lucrările de ră a concursului profesio nul alimentar din com spună pe nume lipsurilor rit climatul de ordine şi
nal „Buna servire", pen
în procent de 80 la sută. zidărie. O situaţie simila plexul „Ulpia". manifestate în producţie, disciplină în fiecare briga
Şi cam aici, la începutul ră şi la cele şase cuptoa tru meseria de vînzător Organizarea fazei pe nelimitîndu-se doar la atît. dă, este nevoie de acorda
isiuni (Pa fluxului, se încheie şi sta re tunel, unde doar două în ramurile textile-încăl-
ra, cîndva ţăminte, metalo-chimice, ţară la Deva este, impli Ei au căutat şi propus so rea unei atenţii sporite re
EDOARA : diile avansate... cuptoare de cîte 1500° C luţii şi măsuri de acţiune
chus r Ce-i drept, nu s-ar pu se află în funcţiune. electrotehnice şi alimen cit, şi o recunoaştere a ducerii numărului orelor
; e tea spune că la secţia ur tare. calităţii activităţii comer imediate, capabile să con de staţionare neplanificată
- r sala ,; mătoare, cea de ameste Am consemnat pînă a-
rate (Fla- cum, prin succinta trecere Proba practică a con ciale ce se desfăşoară în ducă la recuperarea restan a utilajelor, creşterii cali
romantice care, lucrările de investi în revistă a stadiilor în ţelor înregistrate la indi
ŞANI: Cu ţii ar fi mult rămase în care se află lucrările de cursului s-a- desfăşurat municipiul reşedinţă de tăţii lucrărilor de întreţi
(Pariug); urmă. De fapt, pentru a ieri la magazinele „Ro- judeţ. catorul minereu de fier nere şi reparaţii etc.
(Unirea); investiţii de la F.P.R. Ba- brut extras — minus 14 099
dină vară funcţiona la capacitatea ru, cîteva dintre cauzele Analizînd cu realism şi
LUPENI: proiectată ar mai trebui care au generat această tone, la prelucrarea steri
Cultural) ; doar etalonate pîlniile eîn- angajare deplină sarcinile
a (Lucea- rămînere în urmă faţă de lului' prin instalaţia de re ce revin colectivului I.M.
: Da relee tar. Dar pentru executarea graficele de punere în cuperare a fierului'din ia
3 ETRILA : acestei operaţii beneficia Hunedoara în anul 1986,
MI (Mun- rul are nevoie de prezen funcţiune (nelivrarea dife P R O G R A M U L zul de decantare nr. 1 — participanţii Ia adunare
ANI: Mi- ritelor utilaje la termene
>at (Itete- ţa specialiştilor de la „Au le stabilite, ritm. încă scă Universităţii politice şi de conducere — minus 216 969 tone, la re şi-au exprimat hotărîrea
Căpitanul tomatica" Bucureşti. Ape cuperarea fierului din pro
ua roşie); luri s-au făcut multe, mai zut la lucrările de con Filiala Deva nestrămutată de a Ie în
' Prinţul strucţii). Aceasta nu în ducţia curentă — minus deplini exemplar, de a fa
ir ţări (Mi- facem unul şi prin pre seamnă că vinovaţi de a- ANII I şi III — luni, 25 noiembrie 1985, orele 17,00.
ăE: Aten- zentul articol, poate-poa- 1,31 puncte faţă de plan. ce tot ce le stă în putin
ăltur (Pa- te... tare situaţie ar fi doar fur ANII II şi IV — marţi, 26 noiembrie 1985, orele Recuperarea acestor res
ulos (Fla- nizorul şi constructorul. 17,00. ţă pentru a-şi onora cum
3IU-BAI : Mari întîrzieri există la Dezbaterile au loc în sălile şi la temele stabilite tanţe în perioada care a se cuvine deviza lor anga
u de eul- darea în folosinţă a secţiei Cunoaşte şi recunoaşte a-
: A 3-a şamotizare. Una dintre ex cest lucru şi beneficiarul, anterior. rămas pînă la sfîrşitul a- jament : „Patriei — mai
(Dacia) ; care are încă de remediat nului este pe deplin rea multe minereuri".
de oraş; plicaţii ar fi aceea a ne- unele deficienţe ce se mai
iii căsăto- livrării, de către Combina
fcură); Si manifestă în propria-i ac
lf pe înăl- tul de utilaj greu Iaşi, a tivitate. Este nevoie de
; 1LIA : trei agregate cu vid. Ele Sub influenţa alcoolului, şi şase luni închisoare. Şi nu demult Un loc de muncă cu foc continuu şi
jciul (Lu- trebuiau să se afle la Ba- întărirea ordinii şi disci unii devin violenţi împlinise 22 de ani de viaţă... cu instalaţii cu grad ridicat de pericol
ru, conform comenzii, de... plinei, de stabilizarea for Stăpînit de aceeaşi patimă, a be în exploatare. Deşi cunoştea prevede
trei ani ! De asemenea, ţei de muncă (în special Consumul exagerat de alcool are, ţiei, losif Fodor, din Uricani, aflîndu-se rile Decretului 400/1981, fiind în mod
„pe butuci" se află şi ce a cadrelor cu înaltă cali după cum se ştie, consecinţe nedo în stare avansată de ebrietate, a în repetat prelucrate oamenilor muncii
ficare, acţiune în care or
:qiv le două instalaţii de sti ganizaţiile de partid, sin rite asupra sănătăţii fizice şi psihice ceput să jignească şi să ameninţe de către conducerea exploatării, s-a
vuit livrate de I.U.P.S.R. a individului. în anumite cazuri, cel cetăţeni paşnici, .ce-şi vedeau de tre prezentat la serviciu după ce se su-
dicat şi tineret ar trebui -stăpîpit de viciul beţiei pierde res
Iaşi. Aceasta deoarece fur burile lor cotidiene pe străzile oraşu prasaturase cu... alcool. Depistat de
3e cultu- nizorul a rămas dator la să se vadă mai mult şi pectul pentru valorile materiale şi lui Vulcan. Ba, mai mult, a forţat uşa organele de miliţie în această stare,
Insamblul capitolul caracteristici ale mai eficient !), de o mai umane, ignoră înţelegerea şi întraju n-a mai avut replică. A fost condam
dansuri motoreductoarelor compo strînsă colaborare şi ajuto torarea, devenind pentru propria fa
lara: „Ci rare a constructorului ş.a. milie şi pentru societate un adevărat nat la un an şi patru luni închisoare.
le". nente (este nevoie de mo pericol. Unii devin deosebit de vio Inculpatul a suferit anterior cinci con
toare cu 750 rot/min şi re- Atunci cînd toate aceste Fapte din instanţă damnări cu închisoare pentru furt.
ductoare cu raport de carenţe vor fi eliminate şi lenţi, se dedau la degradări de bu
transmisie 1 :62,5, nu de cînd pe fluxul furnizor- nuri, tulbură liniştea, adresează con Cînd Dumitru Molinceanu a fost
acelea de 1000 rot/min şi constructor-beneficiar va cetăţenilor expresii jignitoare. testat de către organele de miliţie cu
1=1 :30, cum au fost li exista o mai bună conlu Nu demult, Constantin Burlacu, bine unui apartament, folosind in acest fiola alcoolscop, aceasta s-a înverzit
vrate !). crare, numai atunci se va ameţit, a mai cerut barmanei de la scop o coadă de tîrnăcop. După ce complet. Bineînţeles că nu mai putea,
il pentru La secţia presare, pune putea vorbi despre înca „Crama Dacilor", din Deva să fie ser a degradat uşa, a spart toate gea în această stare, să-şi exercite mese
le 1385 : drarea lucrărilor de inves vit cu alcool. Procedînd corect, aceasta murile uşilor de acces în lift la par
i genera] rea în funcţiune la capaci l-a refuzat. Simţindu-se jignit, dar cu ter şi la etajul III. Locatarii blocului, ria de lăcătuş la Uzina de preparare
i] noros, tate o vom putea consem tiţii în grafice şi punerea mintea întunecată de prea multă bău Teliuc, mai cu seamă că in ziua cu
•it. Vor na doar anul viitor cînd, în funcţiune atît de aştep care au intervenit pentru a-l linişti, pricina intrase in schimbul III.
i, !n spe conform comenzii, I.U. Al tură, C.B. a recurs la acte ce au atras au fost ameninţaţi şi insultaţi.
le ploaie, tată a noilor capacităţi de oprobriul celor din jur : a lovit bar- Arestat preventiv, inculpatul a fost in urmă cu cîţiva ani, beneficia' i
s de apă ba Iulia va livra cele pa producţie. Numai atunci, mana, a degradat bunuri materiale,
i peste tru prese automate cu fric prin substanţiala creştere condamnat la un an închisoare. Re de graţierea pedepsei de un an în
ntul va ţiune şi instalaţiile de a- a producţiei, schimbarea deranjînd consumatorii, cărora le-a cursul i-a fost respins, sentinţa Jude chisoare pentru furt. Condamnat din
•u inten- adresat expresii vulgare. în zadar au cătoriei Petroşani rămînînd definitivă.
km/oră limentare aferente. încet titulaturii fabricii în aceea încercat să-l potolească cetăţenii ve nou pentru încălcarea prevederilor De
id. Tem- înaintează lucrările şi la
e vor fi de întreprindere va putea niţi la faţa locului. Deşi cunoşteau prevederile cretului ■ 400/1981, va executa, cumu
zero şi secţia uscare-ardere. Din constitui motiv de mîndrie Pentru infracţiunea de ultraj contra lat, doi ani închisoare.
e maxi- tre cele trei uscătoare tu pentru toţi cei ce contri bunelor moravuri şi tulburarea liniştii Decretului 400/1981...
grade. nel doar unul a fost dat buie la finalizarea acestei publice, a fost judecat în stare de a- Helerea Cornel era fochist la Cen
Rubrică realizată cu sprijinul
în exploatare, al doilea importante lucrări. rest preventiv şi condamnat la un an trala termică nr. 4 a E.G.C.L. Petrila. TRIBUNALULUI JUDEŢEAN