Page 73 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 73

APS® A               PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ                             Tovarăşul Nicolae Ceauşescu

                                                                                              a făcut o vizită la Praga pentru a

                                                                                          lua parte la întîlnirea conducătorilor


                                                                                                   de partid şi de stat ai ţărilor


                                                                                                        participante la Tratatul


           OBBAHI fll COMITETULUI JUDETEA1M HUNEDOARA fll P C.                                                  de la Varşovia
           Ş l   A l   C O  N S U I U t U I   P O  P U L A R   J U D E Ţ E A N
                                                                                         In   cursul   zilei   de   salutat de membri şi mem­  C.C.  al  P.C.R.,  ministrul
                                                                                       joi,  t o v a  r ă  ş u  l   Nicolae   bri  supleanţi  ai  Comitetu­  afacerilor  externe,  de  alte
                                                                                        Ceauşescu,  secretar  gene­  lui  Politic  Executiv  al  C.C.   persoane oficiale.
           Anul XXXVII, nr. 8 716   VINERI, 22 NOIEMBRIE 1985    4 pagini - 50 bani    ral  al  Partidului  Comunist   al  P.C.R.,  secretari  ai  Co­
                                                                                       Român,  preşedintele  Repu­  mitetului  Central  al  parti­      ★
                                                                                       blicii  Socialiste  România,   dului,  de  membri  ai  C.C.   Pe  aeroportul  din  Pra­
                                                                                       a  făcut  o  vizită  la  Praga,   al  P.C.R.,  ai  Consiliului  de   ga,  t o v a  r ă  ş u  l   Nicolae
                                                                                       pentru a lua parte la întîlni­                        Ceauşescu   a   fost   sa­
                                                SĂ PRODUCEM ClT MAI MULTĂ!             rea  conducătorilor  de  partid   Stat  şi  ai  guvernului,  de   lutat  de  tovarăşul  Gusta»
                                                                                       şi  de  stat  ai  ţărilor  parti­  reprezentanţi ai unor insti­  Ilusak,   secretar   generai
         ENERGIA ELIGTRIOĂ ,                                                                                      tuţii  centrale,  organizaţii
                                            0                                          cipante  la  Tratatul  de  la                         al C.C. al Partidului Comu­
                                                                                       Varşovia.                  de masă şi obşteşti.       nist  din  Cehoslovacia,  pre­
                                                                                         La  plecarea  şi  sosirea  pe   T  o v a  r ă  ş u  l    Nicolae   şedintele  Republicii  Socia­
                                                                                       aeroportul  Otopeni,  tovară­
             Creşterea producţiei de energie electrică-                                şul Nicolae Ceauşescu a fost  Ceauşescu  a  fost  însoţit  de   liste  Cehoslovace,  de  alte
                                                                                                                                             persoane oficiale.
                                                                                                                  Ilie Văduva, membru al
                     un obiectiv mereu actual pentru
                                                                                              Resursele secundare — importantă
                         energeticienii hunedoreni                                                      rezervă de aprovizionare


         Marţi, .10 noiembrie 1985,   şa  cum  a  cerut  conducă­  asigura  o  funcţionare  ire­              tehnico-materialâ
       C.T.E.  Mintia  pulsa  în  sis­  torul  partidului  şi  statului   proşabilă  fluxului  de  căr­
       temul  energetic  naţional   nostru.  Astfel,  pe  primele   bune.  De  asemenea,  în   La  plenara  comună  a   portante  şi  în  privinţa  bu­  linia  recuperării  şi  valori­
       o  producţie  de  1  000   10 luni ale anului, I.E. De­  scopul  eliminării  locaţiilor   Consiliului  Naţional  al  Oa­  nei  folosiri,  şi  economisirii   ficării  resurselor  secundare
       MWh  energie  electrică  !  In-   va  şi-a  depăşit  sarcinile   pentru  stagnarea  vagoane--   menilor  Muncii  şi  Consi­  acestora.  în  toate  uzinele,
       sumatorul  de  putere  arăta   cu  160  milioane  kWh  la   lor  este  necesar  să  se  ter­  liului  Suprem  al  Dezvol­  secţiile,  atelierele  se  acţio­  a  condus  la  constatarea  că,
                                                                                                                                             in  general,  ş-au  depus  e-
       constant  această  cifră.  Te­  energie  electrică  şi  cu  pes­  mine  montarea  maşinii  de   tării  Economice  şi  Socia­  nează  cu  autoexigenţă  şi   forturi  şi  s-au  înregistrat
       lefonic,  am  aflat  că  şi  Pa-   te  19  Mcal  la  energia  ter­  depozitat  care  are  o  ca­  le,  din  luna  iunie  a.c.,  re-   înaltă responsabilitate mun­  unele  rezultate  bune.  Ast­
       roşenii  —  unde  se  preci­  mică.  Totodată,  producţii­  pacitate  de  3—4  ori  mai   ferindu-se  la  necesitatea   citorească  pentru  gospodă­  fel,  pe  10  luni  din  an  au
       pită  acum  mai  multe  pu­  le  obţinute  în  1985  —  ul­  fhare  faţă  de  maşinile  fo­  dezvoltării   bazei   proprii
       neri  în  funcţiune:  cazanul   timul  an  al  actualului  cin­  losite în prezent”.  de  materii  prime,  secre­  rirea  materiilor  prime  şi   fost  recuperate  şi  redate
       nr.  1,  noile  mori  de  cărbu­  cinal  —  sînt  superioare  ce­  Fiind  la  capitolul  com­  tarul  general  al  parti­  materialelor,  încadrării  ri­  circuitului economic 640 000
       ne  etc.  — funcţiona  în mod   lor  din  perioada  corespun­  bustibil  —  şi  iarna  fiind,               guroase în normele de con­  tone  fier  vechi,  75  208  tone
       corespunzător,  iar  centra­  zătoare  a  anului  trecut  cil   la  rîndul  ei,  o  prezenţă   dului,   tovarăşul   Nicolae   sum energetice. In prezent.  fontă,  441  tone  materiale
       la  din  Gurabarza  furniza   180 milioane kWli şi, res-  reală  în  toate  zonele  ţării   Ceauşescu, indica să creas­  .  în  marele  combinat  hune-   neferoase,  9  500  tone  cără­
       linear  energia  termică  pla­                        —  arătam  că  mulţi  parti­  că  ponderea  materiilor  pri­  dorean  s.e  recuperează  şi   mizi şamotă, 5 625 tone că­
       nificată.  „Ne  face  plăcere                         cipanţi  la  discuţii  s-au  o-   me  pe  care  le  realizăm  în   reintroduc  în  circuitul  pro­  rămizi  bazice,  146  kg  ar­
       să  asociem  aceste  succese   Adunările generale     prit  asupra  acestei  proble­  ţară,  să  nu  se  mai  piardă   ductiv  un  număr  de  34  de   gint, 58 000 tone prafuri de
       —  ne-a  declarat  OCtavian     ale oamenilor         me  cu  adevărat  vitale  pen­  nimic,  totul  să  fie  recir-   materiale. Economiile înre-  furnal şi electrofiltre, 883
       Bănensă,  preşedintele  co­                           tru  toate  cele  trei  centrale   culat  şi  refolosit  în  econo­
       mitetului  sindicatului  I.E.   muncii — expresie     ale  întreprinderii.  Tragem   mie.  Pe  marginea  acestor               ecpnditinnare-Cjefolosire
       Deva  —  cu  dorinţa  tuturor   a democraţiei         un  semnal  gazetăresc  pen­  orientări  şi  recomandări,
       oamenilor  muncii  din  uni­  şi autoconducerii       tru  minerii  Văii  Jiului,   plenara  a  adoptat  un  im­
       tatea  noastră  dc  a  oferi     muncitoreşti         pentru  cei  de  la  Ţebea,   portant  program  de  măsuri   gistrate  pe  această  bază  se   tone  nichel,  117  tone  mo­
       adunării  lor  generale  de                           pentru  toţi  factorii  răspun­  în  domeniul  recuperării  şi   cifrează, anual,  la  peste 1,3   libden,  1145  tone  crom  etc.
       astăzi  un  cadru  fertil  de                         zători,  arătînd  că  din  sto­  valorificării   materialelor   miliarde  lei,  diminuîndu-se   Valoarea.  totală  a  acestor
       analiză  exigentă  a  tot  ce   pectiv,  118  Mcal.  „Aceste   curile  de  iarnă  mai  lipsesc   refolosibile,  conform  căru­  în  bună  măsură  cheltuie­  materii  prime  şi  materiale
       s-a  făcut  şi  de  angajare   împliniri  certe  —  arăta  în   în  prezent:  la  C.T.E.  Min­  ia, în cincinalul 1986—1990,   lile  la  1  000  lei  producţie,   însumează  975  milioane  lei
       exemplară pentru viitor".                             tia — 150 000 tone de căr­  cel  puţin  50  la  sută  din
                                  euvîntul  său,  Ioan  Lobonţ,                                                    importurile   de   anumite   — aport considerabil la re­
         Intr-adevăr,  aşa  a  şi   operator  turbine  la  secţia   bune,  Ia  U.E.  Paroşeni  —   necesarul  de  materii  prime   Tnaterii prime şi materiale.  ducerea  costurilor  de  pro­
       fost.  După  sosirea  delega­  termodinamică  —  ne  de­  70  000  tone  şi  la  C.T.  Gu­  pentru  creşterea  producţi­  Printr-o  serie  de  acţiuni   ducţie  pe  ansamblul  com­
       ţilor  din  toate  cele  trei   termină  să  afirmăm  cu   rabarza  —  10  000  tone  de   ei  trebuie  să  fie  asigurat   şi  măsuri,  la  care  partici­  binatului.
       puncte  fierbinţi  ale  tri­  toată  hotărîrea  că  ne  vom   cărbune. Sînt cantităţi mari   prin  recuperarea  şi  refolo-   pă  majoritatea  membrilor   Totodată  a  crescut  pon­
       unghiului energetic, am pu­  îndeplini  şi  pe  viitor,  cu   care  trebuie  şi  pot  să  fie   sirea  resurselor  secundare   colectivelor  din  combinat,   derea  fierului  vechi  în  în­
       tut  asista  •  la  o  adunare   aceeaşi  răspundere  munci­  recuperate  printr-o  concen­  de  materii  prime,  materia­  aici  se  recuperează,  în  fie­  cărcătura  metalică  în  şar­
       desfăşurată  permanent'  sub   torească,  sarcinile  ce  ne   trare  exemplară  de  forţe   le şi energetice.  care  an,  88  200  tone  oţel.   jele  de  la  oţelării,  ceea  ce
       semnul  unei  înalte  respon­  revin.  Totuşi,  trebuie  să   din partea minerilor şi pre­  De  asemenea,  în  magis­  98 600 tone fontă, 252 tone   determină reducerea consu­
       sabilităţi  patriotice  faţă  de   subliniez  cu  o  condiţie  Iio-   paratorilor,  a  feroviarilor   trala  cuvîntare  rostită  la   cupru,  290  tone  bronz,  91,2   mului  de  fontă  lichidă  şi
       obiectivele  şi  sarcinile  for­  tărîtoare  pentru  atingerea   care asigură transportul.  Plenara  C.C.  al  P.C.R.,  din   tone  alamă,  6  500  tone  că­  de  cocs,  iar  în  vederea  va­
       mulate  de  secretarul  gene­  obiectivelor  fixate  constă   Cei  80  de  muncitori  de   13—14  noiembrie  a.c.,  se­  rămizi  bazice,  15  900  tone   lorificării  zgurii  s-a  pus
       ral  al  partidului,  tovarăşul   în  respectarea  strictă  a   la  morile  de  cărbune  ale   cretarul  general  al  parti­  cărămizi  şamotă,  910  tone   în  funcţiune  instalaţia  de
       Nicolae  Ceauşescu,  privind   ciclurilor  de  reparaţii  la   Mintiei  s-au  angajat  prin   dului  recomanda  să  sa  ia   feromolibden, 1 888 tone fe-   producere  a  vatei  minera­
       creşterea  rapidă  a  produc­  agregatele  energetice.  Apoi   reprezentantul   lor,   sing.   măsuri  hotărîte  pentru  re­  rocrom,  850  tone  nichel  şi   le — instalaţie concepută,
                                                             Liviu  Coroiu,  să  asigure
       ţiei  de  energie  electrică  şi   punerea  în  funcţiune  a                     cuperarea   şi   refolosirea   altele.
       economisirea  continuă  a  a-   turnurilor  de  răcire  de  la   un  minimum  de  3,1  mori   materialelor,   pieselor   şi   O  recentă  analiză  asupra   DUMITRU GHEONEA,
                                                             pentru  fiecare  cazan  —  fa­
       cestei  valori  naţionale.  In­  C.T.E.  Mintia  se  impune                      subansamblelor,   conside-   modului  în  care  s-a  acţio­  STELIAN - DENA,
       formarea   prezentată   de   ca  o  necesitate  de  prim  or­  ţă  de  3  mori,  cit  este  pla­  rînd  că  realizările  de  pî-   nat în acest an în C.S. Hu­  corespondent
                                                             nificat  —  şi  să  reducă  cu
       Constantin  Neag,  preşedin­  din"  .  In  acelaşi  ton  —  e-   10  la  sută  indisponibilită­  nă  acum  şi  prevederile  ac­  nedoara  pentru  înscrierea
       tele  consiliului  oamenilor   xigent  şi  responsabil  —  a   ţile  datorate  morilor  de   tuale  în  domeniul  recupe­  în prevederile de plan pe  (Continuare în pag. a 4-a)
       muncii,  a  relevat  cu  argu­  vorbit  şi  maistrul  Francisc   cărbune,  fapt  ce  va  aduce   rării  şi  refolosirii  nu  sînt
       mente   convingătoare   că   Chiş  din  cadrul  secţiei  re­  un plus de 500 000 kWh  satisfăcătoare.
       C.T.E.  Mintia  poate  pro­  paraţii  combustibil:  „Tre­                         Ca  mare  consumator  de        LA I.M. PAROŞENI
       duce constant pentru siste­  buie  să  fie  înlocuite  urgent   MARIN NEGOIŢĂ    asemenea  resurse,  Combi­
       mul  naţional  950  MWh,   grupurile  de  acţionare  de                          natului  siderurgic  Hune­   Record în extracţia de cărbune
       iar  U.E.  Paroşeni  —  150   la   benzile   transportoare                       doara îi revin sarcini im­
       MWh energie electrică, a-  nr. 16 şi 16 A, pentru a se  (Continuare în pag. a 2-a)                             Ieri,  ne-a  sunat  la  re­  cheierea  planului  anual
                                                                                                                     dacţie  Constantin  Matei,  Ia extracţia de cărbune.
                                                                                                                     secretarul  comitetului  dc   —  Ce  spor  de  produc­
                                                                                                                     partid pe mina Paroşeni.  ţie  înregistrează  I.M.  Pa­
                     Noutăţi |                                                                                        —  Vă  dau  cîteva  veşti  roşeni  de  la  începutul
                                                                                                                     bune, de ultimă oră...  anului ?
                                                                                                                      —  Notăm  cu  plăcere,   —  Cu  cele  11  781  tone
         la U.E. Paroşeni j                                                                                          tovarăşe secretar...    extrase  suplimentar  nu­
                                                                                                                      —  Ieri (miercuri, 20 no­  mai  în  luna  noiembrie,
       i Colectivul Uzinei c- ţ                                                                                      iembrie  1985  —  n.n.),  co­  avem  o  producţie  peste
         lectrice  Paroşeni  acţio-
       I lectrice Pnrnseni arlin-I 1                                                                                 lectivul  minei  noastre  a  plan  cumulată  dc  15  000
         nea/.ă  cu  fermitate  pen-  /                                                                              realizat  cea  mai  maro  tone cărbune .şi ne situăm
        tru  sporirea  producţiei  )                                                                                 producţie  zilnică  de  căr­  pe  locul  al  III-Iea  în  în­
        de  energie  electrică.  Re-  (                                                                              bune  din  existenţa  sa:  trecerea  socialistă  pe  ţa­
        amintim  că,  nu  demult,  ,                                                                                 1014  tone.  De  menţionat  ră pe 10 luni ale anului.
        9  din  cele  5  cazane  au  )                                                                               că toate sectoarele se pre­  —  Felicitări  şi  noi  suc­
        intrat  în  reparaţii  şi  ţ                                                                                 zintă  cu  depăşiri  de  pian,  cese !
        două  dintre  ele  —  ca-  i                                                                                 10  brigăzi  şi-au  îndepli­  —  Mulţumim...
        zânele  nr.  4  şi  5  —  au  1                                                                              nit  pianul  cincinal,  iar
        fost  deja  terminate  şi  ţ                                                                                 sectorul I a raportat în­             G. DINU
        puse în funcţiune la Ier- l
        menele  planificate.  în  /
        acest  fel,  producţiile  a-  )
        junseseră,  ieri,  21  no-  l                                                                                             ÎN ZIARUL DE AZI :
        iembrie  1985,  la  140  i
        MWh  energie  electrică  1
        şi  la  73  Gcal/li  energie  ^                                                                              o Pregătirile de iarnă — temeinice, în toate locali­
        termică.  Dar,  în  suptă-  i                                                                                 tăţile, în toate sectoarele de activitate
        mina  aceasta  s-au  înre-  >                                                                               o Muncă, ordine, disciplină
        gistrat  Ia  U.E.  Paroşeni  ţ   Gospodăria  dc  cărbune  a  Termocentralei  de  la  Mintia,  Tinărul  maşinist  Dorin  Că-   © Calitatea producţiei depinde de calitatea muncii fie­
        şi cîteva noutăţi telini- |  sălcan  şi  ajutorul  său  Mircea  nudaş,  lucrind  în  cabina  de  comandă  a  maşinii  de  pre-   cărui membru al organizaţiei
                                     luat  diii  depozit  —  un  agregat  cu  capacitate  de  500  tone  pe oră — asigură cu cărbune
                                     energetic permanenta funcţionare a termocentralei.                             o Ce se întîmplă cînd nu se iau în seamă sesizări­
       ^ Continuare în pag. a 2-a) J                                                 Foto NICOLAE GHEORGHIU           le oamenilor
       1 \
   68   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78