Page 73 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 73
APS® A PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a făcut o vizită la Praga pentru a
lua parte la întîlnirea conducătorilor
de partid şi de stat ai ţărilor
participante la Tratatul
OBBAHI fll COMITETULUI JUDETEA1M HUNEDOARA fll P C. de la Varşovia
Ş l A l C O N S U I U t U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
In cursul zilei de salutat de membri şi mem C.C. al P.C.R., ministrul
joi, t o v a r ă ş u l Nicolae bri supleanţi ai Comitetu afacerilor externe, de alte
Ceauşescu, secretar gene lui Politic Executiv al C.C. persoane oficiale.
Anul XXXVII, nr. 8 716 VINERI, 22 NOIEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani ral al Partidului Comunist al P.C.R., secretari ai Co
Român, preşedintele Repu mitetului Central al parti ★
blicii Socialiste România, dului, de membri ai C.C. Pe aeroportul din Pra
a făcut o vizită la Praga, al P.C.R., ai Consiliului de ga, t o v a r ă ş u l Nicolae
pentru a lua parte la întîlni Ceauşescu a fost sa
SĂ PRODUCEM ClT MAI MULTĂ! rea conducătorilor de partid Stat şi ai guvernului, de lutat de tovarăşul Gusta»
şi de stat ai ţărilor parti reprezentanţi ai unor insti Ilusak, secretar generai
ENERGIA ELIGTRIOĂ , tuţii centrale, organizaţii
0 cipante la Tratatul de la al C.C. al Partidului Comu
Varşovia. de masă şi obşteşti. nist din Cehoslovacia, pre
La plecarea şi sosirea pe T o v a r ă ş u l Nicolae şedintele Republicii Socia
aeroportul Otopeni, tovară
Creşterea producţiei de energie electrică- şul Nicolae Ceauşescu a fost Ceauşescu a fost însoţit de liste Cehoslovace, de alte
persoane oficiale.
Ilie Văduva, membru al
un obiectiv mereu actual pentru
Resursele secundare — importantă
energeticienii hunedoreni rezervă de aprovizionare
Marţi, .10 noiembrie 1985, şa cum a cerut conducă asigura o funcţionare ire tehnico-materialâ
C.T.E. Mintia pulsa în sis torul partidului şi statului proşabilă fluxului de căr
temul energetic naţional nostru. Astfel, pe primele bune. De asemenea, în La plenara comună a portante şi în privinţa bu linia recuperării şi valori
o producţie de 1 000 10 luni ale anului, I.E. De scopul eliminării locaţiilor Consiliului Naţional al Oa nei folosiri, şi economisirii ficării resurselor secundare
MWh energie electrică ! In- va şi-a depăşit sarcinile pentru stagnarea vagoane-- menilor Muncii şi Consi acestora. în toate uzinele,
sumatorul de putere arăta cu 160 milioane kWh la lor este necesar să se ter liului Suprem al Dezvol secţiile, atelierele se acţio a condus la constatarea că,
in general, ş-au depus e-
constant această cifră. Te energie electrică şi cu pes mine montarea maşinii de tării Economice şi Socia nează cu autoexigenţă şi forturi şi s-au înregistrat
lefonic, am aflat că şi Pa- te 19 Mcal la energia ter depozitat care are o ca le, din luna iunie a.c., re- înaltă responsabilitate mun unele rezultate bune. Ast
roşenii — unde se preci mică. Totodată, producţii pacitate de 3—4 ori mai ferindu-se la necesitatea citorească pentru gospodă fel, pe 10 luni din an au
pită acum mai multe pu le obţinute în 1985 — ul fhare faţă de maşinile fo dezvoltării bazei proprii
neri în funcţiune: cazanul timul an al actualului cin losite în prezent”. de materii prime, secre rirea materiilor prime şi fost recuperate şi redate
nr. 1, noile mori de cărbu cinal — sînt superioare ce Fiind la capitolul com tarul general al parti materialelor, încadrării ri circuitului economic 640 000
ne etc. — funcţiona în mod lor din perioada corespun bustibil — şi iarna fiind, guroase în normele de con tone fier vechi, 75 208 tone
corespunzător, iar centra zătoare a anului trecut cil la rîndul ei, o prezenţă dului, tovarăşul Nicolae sum energetice. In prezent. fontă, 441 tone materiale
la din Gurabarza furniza 180 milioane kWli şi, res- reală în toate zonele ţării Ceauşescu, indica să creas . în marele combinat hune- neferoase, 9 500 tone cără
linear energia termică pla — arătam că mulţi parti că ponderea materiilor pri dorean s.e recuperează şi mizi şamotă, 5 625 tone că
nificată. „Ne face plăcere cipanţi la discuţii s-au o- me pe care le realizăm în reintroduc în circuitul pro rămizi bazice, 146 kg ar
să asociem aceste succese Adunările generale prit asupra acestei proble ţară, să nu se mai piardă ductiv un număr de 34 de gint, 58 000 tone prafuri de
— ne-a declarat OCtavian ale oamenilor me cu adevărat vitale pen nimic, totul să fie recir- materiale. Economiile înre- furnal şi electrofiltre, 883
Bănensă, preşedintele co tru toate cele trei centrale culat şi refolosit în econo
mitetului sindicatului I.E. muncii — expresie ale întreprinderii. Tragem mie. Pe marginea acestor ecpnditinnare-Cjefolosire
Deva — cu dorinţa tuturor a democraţiei un semnal gazetăresc pen orientări şi recomandări,
oamenilor muncii din uni şi autoconducerii tru minerii Văii Jiului, plenara a adoptat un im
tatea noastră dc a oferi muncitoreşti pentru cei de la Ţebea, portant program de măsuri gistrate pe această bază se tone nichel, 117 tone mo
adunării lor generale de pentru toţi factorii răspun în domeniul recuperării şi cifrează, anual, la peste 1,3 libden, 1145 tone crom etc.
astăzi un cadru fertil de zători, arătînd că din sto valorificării materialelor miliarde lei, diminuîndu-se Valoarea. totală a acestor
analiză exigentă a tot ce pectiv, 118 Mcal. „Aceste curile de iarnă mai lipsesc refolosibile, conform căru în bună măsură cheltuie materii prime şi materiale
s-a făcut şi de angajare împliniri certe — arăta în în prezent: la C.T.E. Min ia, în cincinalul 1986—1990, lile la 1 000 lei producţie, însumează 975 milioane lei
exemplară pentru viitor". tia — 150 000 tone de căr cel puţin 50 la sută din
euvîntul său, Ioan Lobonţ, importurile de anumite — aport considerabil la re
Intr-adevăr, aşa a şi operator turbine la secţia bune, Ia U.E. Paroşeni — necesarul de materii prime Tnaterii prime şi materiale. ducerea costurilor de pro
fost. După sosirea delega termodinamică — ne de 70 000 tone şi la C.T. Gu pentru creşterea producţi Printr-o serie de acţiuni ducţie pe ansamblul com
ţilor din toate cele trei termină să afirmăm cu rabarza — 10 000 tone de ei trebuie să fie asigurat şi măsuri, la care partici binatului.
puncte fierbinţi ale tri toată hotărîrea că ne vom cărbune. Sînt cantităţi mari prin recuperarea şi refolo- pă majoritatea membrilor Totodată a crescut pon
unghiului energetic, am pu îndeplini şi pe viitor, cu care trebuie şi pot să fie sirea resurselor secundare colectivelor din combinat, derea fierului vechi în în
tut asista • la o adunare aceeaşi răspundere munci recuperate printr-o concen de materii prime, materia aici se recuperează, în fie cărcătura metalică în şar
desfăşurată permanent' sub torească, sarcinile ce ne trare exemplară de forţe le şi energetice. care an, 88 200 tone oţel. jele de la oţelării, ceea ce
semnul unei înalte respon revin. Totuşi, trebuie să din partea minerilor şi pre De asemenea, în magis 98 600 tone fontă, 252 tone determină reducerea consu
sabilităţi patriotice faţă de subliniez cu o condiţie Iio- paratorilor, a feroviarilor trala cuvîntare rostită la cupru, 290 tone bronz, 91,2 mului de fontă lichidă şi
obiectivele şi sarcinile for tărîtoare pentru atingerea care asigură transportul. Plenara C.C. al P.C.R., din tone alamă, 6 500 tone că de cocs, iar în vederea va
mulate de secretarul gene obiectivelor fixate constă Cei 80 de muncitori de 13—14 noiembrie a.c., se rămizi bazice, 15 900 tone lorificării zgurii s-a pus
ral al partidului, tovarăşul în respectarea strictă a la morile de cărbune ale cretarul general al parti cărămizi şamotă, 910 tone în funcţiune instalaţia de
Nicolae Ceauşescu, privind ciclurilor de reparaţii la Mintiei s-au angajat prin dului recomanda să sa ia feromolibden, 1 888 tone fe- producere a vatei minera
creşterea rapidă a produc agregatele energetice. Apoi reprezentantul lor, sing. măsuri hotărîte pentru re rocrom, 850 tone nichel şi le — instalaţie concepută,
Liviu Coroiu, să asigure
ţiei de energie electrică şi punerea în funcţiune a cuperarea şi refolosirea altele.
economisirea continuă a a- turnurilor de răcire de la un minimum de 3,1 mori materialelor, pieselor şi O recentă analiză asupra DUMITRU GHEONEA,
pentru fiecare cazan — fa
cestei valori naţionale. In C.T.E. Mintia se impune subansamblelor, conside- modului în care s-a acţio STELIAN - DENA,
formarea prezentată de ca o necesitate de prim or ţă de 3 mori, cit este pla rînd că realizările de pî- nat în acest an în C.S. Hu corespondent
nificat — şi să reducă cu
Constantin Neag, preşedin din" . In acelaşi ton — e- 10 la sută indisponibilită nă acum şi prevederile ac nedoara pentru înscrierea
tele consiliului oamenilor xigent şi responsabil — a ţile datorate morilor de tuale în domeniul recupe în prevederile de plan pe (Continuare în pag. a 4-a)
muncii, a relevat cu argu vorbit şi maistrul Francisc cărbune, fapt ce va aduce rării şi refolosirii nu sînt
mente convingătoare că Chiş din cadrul secţiei re un plus de 500 000 kWh satisfăcătoare.
C.T.E. Mintia poate pro paraţii combustibil: „Tre Ca mare consumator de LA I.M. PAROŞENI
duce constant pentru siste buie să fie înlocuite urgent MARIN NEGOIŢĂ asemenea resurse, Combi
mul naţional 950 MWh, grupurile de acţionare de natului siderurgic Hune Record în extracţia de cărbune
iar U.E. Paroşeni — 150 la benzile transportoare doara îi revin sarcini im
MWh energie electrică, a- nr. 16 şi 16 A, pentru a se (Continuare în pag. a 2-a) Ieri, ne-a sunat la re cheierea planului anual
dacţie Constantin Matei, Ia extracţia de cărbune.
secretarul comitetului dc — Ce spor de produc
partid pe mina Paroşeni. ţie înregistrează I.M. Pa
Noutăţi | — Vă dau cîteva veşti roşeni de la începutul
bune, de ultimă oră... anului ?
— Notăm cu plăcere, — Cu cele 11 781 tone
la U.E. Paroşeni j tovarăşe secretar... extrase suplimentar nu
— Ieri (miercuri, 20 no mai în luna noiembrie,
i Colectivul Uzinei c- ţ iembrie 1985 — n.n.), co avem o producţie peste
lectrice Paroşeni acţio-
I lectrice Pnrnseni arlin-I 1 lectivul minei noastre a plan cumulată dc 15 000
nea/.ă cu fermitate pen- / realizat cea mai maro tone cărbune .şi ne situăm
tru sporirea producţiei ) producţie zilnică de căr pe locul al III-Iea în în
de energie electrică. Re- ( bune din existenţa sa: trecerea socialistă pe ţa
amintim că, nu demult, , 1014 tone. De menţionat ră pe 10 luni ale anului.
9 din cele 5 cazane au ) că toate sectoarele se pre — Felicitări şi noi suc
intrat în reparaţii şi ţ zintă cu depăşiri de pian, cese !
două dintre ele — ca- i 10 brigăzi şi-au îndepli — Mulţumim...
zânele nr. 4 şi 5 — au 1 nit pianul cincinal, iar
fost deja terminate şi ţ sectorul I a raportat în G. DINU
puse în funcţiune la Ier- l
menele planificate. în /
acest fel, producţiile a- )
junseseră, ieri, 21 no- l ÎN ZIARUL DE AZI :
iembrie 1985, la 140 i
MWh energie electrică 1
şi la 73 Gcal/li energie ^ o Pregătirile de iarnă — temeinice, în toate locali
termică. Dar, în suptă- i tăţile, în toate sectoarele de activitate
mina aceasta s-au înre- > o Muncă, ordine, disciplină
gistrat Ia U.E. Paroşeni ţ Gospodăria dc cărbune a Termocentralei de la Mintia, Tinărul maşinist Dorin Că- © Calitatea producţiei depinde de calitatea muncii fie
şi cîteva noutăţi telini- | sălcan şi ajutorul său Mircea nudaş, lucrind în cabina de comandă a maşinii de pre- cărui membru al organizaţiei
luat diii depozit — un agregat cu capacitate de 500 tone pe oră — asigură cu cărbune
energetic permanenta funcţionare a termocentralei. o Ce se întîmplă cînd nu se iau în seamă sesizări
^ Continuare în pag. a 2-a) J Foto NICOLAE GHEORGHIU le oamenilor
1 \