Page 74 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 74
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 716 4
Cum slut asigurate condiţiile pentru iernatul oilor ?
în marea majoritate a pentru fătări şi instalaţia în anul trecut, I.A.C.R.S. lui Ioan Sava — sînt con Teiei
mităţilor agricole din electrică nu sînt puse la Hunedoara a construit în ştiincioşi. FOTOGRITICĂ... CU SI FĂRĂ IMAGINI
'.U.A.S.C. Hunedoara se punct. Cu totul alta este satul Izvoarele, comuna Saivanul din satul Poie
depun eforturi stăruitoare situaţia la saivanul din Teliuc, un saivan nou, do niţa Voinii, al C.A.P. Bu- DIN C.S.V. CĂLAN 20.00 Tolejiir
20,20 Actuali
centru a se asigura toate Ghelari. Aici totul este pus tat cu tot ce este necesar. nila, este reparat, pregătit nomic
condiţiile în vederea bunei la punct, începînd de la Proiectantul lucrării însă a pentru iarnă. De curînd, De ce am fotografiat ia... 20.35 Cadran
lor),
desfăşurări a stabulaţiei iesle, pînă la baza furaje prevăzut pentru acoperiş un mare număr de cetă problen
animalelor. Un prim argu ră. Ing. Ecaterina Cornea, rame făcute din cornier de ţeni, avînd în frunte pe ...SECŢIA TURNATORIE II gul. Adevărul este că s-a re contenii
ment în acest sens este preşedinta cooperativei, ne dimensiuni mici, astfel că Gheorghe Munteanu, Nelu Pentru că, aşa cum se ve întors la strung din uşa ate 20,55 Pămint
faptul că toate cooperati spunea: iarna trecută acoperişul a Rădoane (Perja), Victoria de in imagine, cu fringhia lierului pe care era pe calc lor). «
pretate
să-l părăsească. N-avem ni
vele din zonă, fără excep — Ne străduim să asi cedat din cauza zăpezii a- Rădoane, Armina Frenţ, de iută ce sc întrebuinţează mic împotrivă ca atunci cînd Ministe:
la formare sc intîmplă o a-
ţie, şi-au acoperit în în gurăm condiţii bune pen bundente. Dumitru Rădoane (Cirea devărată bătaie de joc. Bobi oamenii au unele probleme porturi!
tregime necesarul de fu şă) şi alţii au lucrat la in nele stau aruncate în spatele personale deosebite să fie în m unica
voiţi o oră, două dar nu în
<<hscl i
raje. Numeroase unităţi — troducerea apei în incinta secţiei, multe dintre ele căzute soţind învoirea de pagube. sindical
pc linia ferată, fiind făcute
cum sînt cele din Peştişu zootehnică şi în sat. Din ferfeniţă de roţile vagoanelor. (Fotomontaj 2). zău
Mare, Peştişu Mic, Buituri, PREGĂTIRILE DE IARNA cele cinci saivane ale C.A.P. (Foto 1). de CE N-AM FOTOGRAFIAT 21,05 Serial
Ghelari, Boş, Izvoarele şi Bunila, cum ne spunea A- ...ATELIERUL DE STRUN- la turnatoria de cilin „Planet
altele — au pus la păstra temdike, tu Toate localităţile, neta Blăjan, inginerul şef JIT CILINDRI dri sodul 1
Pentru eă, deşi ne fusese
re cantităţi de nutreţuri al unităţii, patru sînt pre Pentru că la ora 13,30 strun recomandată şi — este efectiv 21.35 Şcoala
forţei d
mai mari decît cifrele în gătite pentru iarnă. Cel gul din fotografie ai cărui — o secţie de frunte a com lor). .
scrise în balanţă. ilicite din satul de reşedinţă al motor are o putere de nici binatului, în ziua de 12 no agricol
mai mult nici mai puţin de
de ca.
Pentru a ne edifica a- comunei însă se află în- 87 kVV, mergea în gol. In za iembrie Ia ora 13,15 tot cc noua
se putea fotografia aici erau
supra modului • cum s-a TN C.U.A.S.C. HUNEDOARA tr-o stare total necorespun dar încerca strungarul Ion oameni care aşteptau să trea grară
pregătit iernatul animale zătoare. Acoperişul are NIcoară (în fotografie în hai că timpul pînă la terminarea 21,50 Telejurj
ne de stradă) să ne convingă
lor, am întreprins, împreu ţigle sparte, lipseşte nu eă el, care de fapt fusese în schimbului. Şi dacă se putea 22.00 închide:
ceva
fotografia
activitate,
a-
nă cu Dumitru Julea, pre tru iernarea animalelor. — Am intervenit, încă numai sticla de la gea voit de maistru pentru două ceasta era returnarea a doi mulul.
şedintele consiliului unic Pînă acum am pus la punct din primăvară, la construc muri, ci şi ramele de fe ore, s-a înapoiat „atunci" de cilindri de laminor rebutaţi.
agroindustrial, şi cu medi saivanele din Ghelari şi tori să vină să refacă aco restre. Gunoiul încă n-a Ia vestiar să oprească strun Poate altă dată...
cul veterinar Constantin Plop. în aceste zile se perişul — ne spunea ing. fost scos. Dacă aşa stau ligADI*
Cucoş, ce coordonează ac lucrează la repararea şi Petru Gheorgheoni, pre lucrurile, sugerăm tovară
tivitatea zootehnică din zo curăţarea celor de la Mă şedintele cooperativei. şilor de la primărie şi ce
nă, un raid prin cîteva u- gura şi Ruda. — Au promis că vin ? lor din conducerea unităţii
BUCUREŞ1
aităţi agricole. — Ce cantităţi de fura să ia măsuri hotărîte pen dioprogramu
Primul popas îl facem je sînt depozitate ? — Da, dar nu şi-au res tru a curma aceste nea 0,30 La orc
la saivanul de la Măgura — G30 tone de fîn, cu pectat cuvîntul. Or, acum junsuri. După cum se ve agricultură ;
al C.A.P. Ghelari. Adăpos circa 130 tone mai mult oile trebuie să fie introdu de, consiliul popular din jurnal; 7,30 £
gajament do
tul a fost curăţat de gunoi decît cifra înscrisă în ba se în adăpost... Bunila nu se ocupă de a- punzind chei
este destul de bine între lanţă. Avem şi ciobani Este de aşteptat ca to gricultură decît în mod şului Nicola
ţinut, uşile sînt reparate. buni dintre care se evi varăşii din conducerea sporadic. O dovadă în a- să indeplin
planul pc 1
Vedem însă multe geamuri denţiază Ioan Zbîncă şi I.A.C.R.S. Hunedoara să-şi cest sens este starea saiva gătim tenieii
fără sticlă, prin crăpătu Vasile Tudose. Deci dispu îndeplinească promisiunea nului din Bunila şi faptul nului viitor;
rile dintre seînduri suflă nem de toate condiţiile cit mai repede. C.A.P. Iz că în cîmp se află încă pr<*'M; 8,10
lc r ; 9,01
vîntul în voie. Incinta nu pentru a asigura o bună voarele are furaje suficien mari cantităţi de fibroase. şti 8,05 Ră
j ste împrejmuită, boxa iernare a animalelor. te, iar ciobanii — familia Cooperatori precum Avram cui tutorilor;
Rădoane, Traian Rădoane de ştiri; 10,■
viaţa; 10,25
(Silvestru), Ionel Rădoane, ric; 10,50 Pa
ik PBOCUaM (II HAI MUITA !
ENERGIA ELECTRICA Gheorghe Munteanu (Ciu- tării ; 11,00
ştiri; 11,05 Vi
ric), Ionel Bobora (Bozdoa-
S-0 ECONOMISIM PE TOATE CAllE I
In vederea
gă). Gheorghe Costea (Le- 11,35 Publicita
Ictin de ştii
fl fu u •• i liu), Aron I-Ierban (Mişu), toate pentru
Creşterea producţiei desfăşurării Gheorghe Popa (Mîngălo- 12,30 Din con
rului; 12,45
ni), Artemie Georgese ş.a.
ră Radio-Tv.
j corespunzătoare S nu au adus încă fînul în l la 3; 15,00 S
de energie eiectrleă baza furajeră. 16.00 Buletin I
' a stabulaţiei Tribuna radi
falnic Tricolc
{Urmare din pag. 1) cuteanu, directorul U.E. TRAIAN BONDOR 16,40 Coordo
mice 17,00
I
Paroşeni, ing. Ioan Luţ, * La Asociaţia economi- I ştiri;ii.7,05 P‘
in producţia de energie e- şeful secţiei C.T. Gurabar- | că intercooperatistă dej 17,45 Noi tnr
muzică popi
lectrică a întreprinderii. A- za, ing. Mircea Bădărău, , la Bobîlna s-au depus ( Orele serii;
■menea angajamente con- director adjunct şi ing. I<e- * eforturi stăruitoare pen- « jurnal; * Se
■rete s-au regăsit şi în cu- ronim Rusan, directorul I tru a asigura buna des- I lă; * La si’
22.00 O zi într
’întul sing. Ioan Isai, de I.E. Deva, col. ing. Ioan ‘ făşurare a stabulaţiei ' Rezultatele t'
la secţia automatizări, ca- Irimie, comandantul mili animalelor. în acest j 23,05 Nocturn
■e sublinia, între altele : tar al unităţii, precum şi Iscop, conducerea corn- * 23,55—24,00
' plexului a acordat o ma- J
ştiri.
„prin realizarea verificuri- în discuţiile purtate în a- 1re atenţie pregătirii a-1
’or profilactice pentru iden- dunarea generală de dele | dăposturilor, strîngerii ;
ificarea şi eliminarea gaţi ai organelor centrale, şi depozitării fără pier- [
sunetelor slabe din insta de alţi vorbitori. In rezu b deri a furajelor. Ga ur- .
laţii se obţine siguranţă în mat, activitatea oamenilor I mare, în baza furaje- j
mcţionarea agregatelor şi muncii din cadrul I.E. De J ră a asociaţiei au fost J
va — pe perioada care a DEVA: Pror
■reşterea producţiei de e- | depozitate, între altele tria) ; Und
lergie electrică". mai rămas din acest an şi * şi 4 000 tone sfeclă fu- J (Arta); HI
Grija faţă de multiplele în 1.98G — se va concentra | rajeră. Important este i Secretul lui E
denii — sala
pe cinci direcţii principa
specte ale activităţii ener- le : asigurarea cantitativă * acum să fie evitată ori- I gul (Modern
■eticienilor a fost prezen şi calitativă a cărbunelui, | ce risipă de nutreţuri. J Cu mîinile
J în acelaşi timp^ este |
căra); Destin
tă şi în cele arătate de respectarea tuturor revizii necesar să se acorde ■> (Arta); PETB
maistrul din secţia electri lor şi reparaţiilor planifi iatenţie maximă bunei | mîinile curat
că Gheorghe Dumitrache cate la agregatele energe-' J funcţionări a instalaţii- „ Singur de cai
Un surîs în
(o propunere : automatiza tice, subordonarea şi coor 8 lor de mecanizare din t (7 Noiembrie}
rea iluminatului exterior donarea directă a persona * zootehnie. Rămăşagul
VULCAN: Pli
şi a tuturor maşinilor şi lului care efectuează repa I fărul); LONE.
utilajelor în scopul elimi raţiile, îmbunătăţirea apro extraterestru
ANINOASA: ;
nării risipei de energie e- vizionării teh n i co-m ate ria citorcsc); URI
lectrică), maistrul Octavian le, menţinerea unui climat Un prim obiectiv : 20 MWh ca de argint
BRAD: Pi citi
şic) ; ORAŞ'
Negru, din cadrul atelie de ordine şi disciplină, de Ptfirll lzvorul , ţie la Pană de
rului mecanic (necesitatea înaltă răspundere comu energie electrică minoaneîor tria); Zbor pei
afectării unui spaţiu cores nistă — toate acestea con- 25 de cooperatori, membri ciu Ja timplărie şi Nicolac căra); GEC
Horea (Casa \
punzător pentru activitatea vergînd spre o producţie din centraieie proprii ai C.A.P. Brad, realizează Putuca la fierărie. La ate HAŢEG : Di
lierul
de
rotăric,
omplexă de recondiţiona- sporită de energie elec anual o producţie globală de Gheorghe Criştiu au de de la dragoste (Dac.*
Muşchetarii î
peste 5 milioane lei, per
tainele
meseriei
Ve-
•c), ing. Alexandru Arun- trică. Energeticienii din ca cazanul nr. 2 este aproa formanţă cc poate fi invi prins Borlca, Fclicia Indrci CALAN : Sap
bunilor (Caso
diată şi de unele sectoare rona
drul C.S.V. Călan şi-au pe de finalizare şi de in industriale. Ce fac aceşti şi Carolina Oncu. De repa ră); SIMERTA
propus ca din aproape în oameni ? Ne spune ingine rarea acumulatorilor se o- la etajul X
rul şef al unităţii, Mircea cupă Ioan Stana, Geta şi
aproape, prin eliminarea trare în probele tehnolo Oprişa. Ioan Udvar. La rxndul său, ILTA: Tancu
ciul (Lumina)
succesivă a neajunsurilor gice. La C.E.T. III, prin
NOUTĂŢI LA U.E. PAROŞENI — Am căutat să răspun strungarul Emil Kneizel se
tehnice şi organizatorice sporirea numărului de dem cerinţelor de bunuri dovedeşte un meseriaş ne
unităţi întrecut, tar Voicu Goida şi
altor
(Urmare din pag. 1) cate, din punct de ve din activitatea centralelor muncitori (acţionează, aici, materiale ale ale cetăţeni Ncag Radu Virgil sînt cei VREM!
şi
economice
dere al ansamblului electrotermice (CET), să în prezent două echipe), lor, să valorificăm cit mai ce execută ctt măiestrie
ce pe care le consem constructiv, şi ultimele ajungă la independenţa s-au accelerat lucrările bine resursele locale. Ca lucrările de lăcătuşerie. Vio
rica Perian, Ioan Raţ şi Mă
năm cu bucurie. Astfel, două mori. Luni dimi urinare, am înfiinţat ate
liere de tîmplăric, ’ rolăric, ria Cian işi fac şi ei cu
s-a încheiat în totalitate neaţa, în 25 noiembrie energetică faţă de siste de reparaţii la cazanul tinicliigeric, lăcătuşerie, fie prisosinţă datoria în echipa Timpul prol
montajul la noile mori 1985, va fi pus în func mul naţional. Un prim nr. 3. In fine, Ia C.E.T. rărie, cojocărie, arămăric, de tîmplăric condusă de Ioan azi, 22 noie>
Vremea va i
reparaţii de acumulatori, si- Danciu. Organizarea şi con
de cărbune — este vor ţiune — cu toate cele obiectiv pe care şi I-au II, celor 12,5 MWh, cît fonărie şi altele. ducerea activităţilor anexe rai caldă,
ba de primele 4 mori 4 mori noi de cărbune propus este creşterea pro se producea pînă acum Cu mîndrie inlerlqculorul industriale este încredinţată schimbător,
de cărbune cu disc şi — cazanul nr. 1, fapt ne-a spus că se realizează lui Emil David şi Viorci Lu- cădea ploi, c
în ţiu. La exploatarea lemnu
indispensabile
sfere, care vor înlocui ce va aduce un spor de ducţiei de energic elec — de o săptămînă li se produse de producţie din lui lucrează soţii Lenuţa şi vea şi caracU
să. Vîntul va
procesul
vechile mori cu cioca minimum 25 MWh e- trică, spre finele lunii adaugă alţi 5,5 MWh e- minerit, pentru dezvoltarea Grigore Cilian, iar cei trei derat, cu inte
ne — şi s-a trecut la nergie electrică şi de 60 decembrie 1985, la 20 nei-gie electrică, prin in apiculturii, sporirea numă şoferi ai C.A.P. — Jurca, cale de 40—G<
Bibarţ şi Oncu — asigură
rului mijloacelor de trans
est şi sud-esi
efectuarea probelor. Gcal/h energie termică, MWh ! trarea în funcţiiîne a ca port cu tracţiune animală, toate transporturile necesa turile minime
Luni, la orele 17,31 — în acest mod va fi a- o seamă de articole solici re pe distanţe lungi, inclu prinse între
siv pe cele de furaje şi pen
plus 4 grade,
timp de doua minute — tinsă şi va fi depăşită O scurtă trecere în re zanului nr. 5. Toate a- tate de populaţie, în con tru terţi. Hărnicia, pricepe maximo într
s-a efectuat cu succes chiar producţia de 150 vistă a lucrărilor ce se cestea conduc la ideea că sens eu hotăririlc Congre grade.
sului al Hl-Iea al consiliilor rea şi dăruirea in muncă n
prima probă de rotire desfăşoară acum în cen în ajunul anului 1986 se populare. acestor oameni constituie
La munte,
în gol a morii nr. 4. MWIi energie electrică trale demonstrează că va realiza în mod con In ateliere s-au stabilizat izvorul sigur al unor veni fl închisă, e
turi ce sc ridică anual la
Marţi, la orele 14,00, şi — obiectiv major al e- sînt posibilităţi certe penstant o producţie proprie şi lucrează oameni harnici 5 milioane lei, cu perspec perlt. Vor că
pricepuţi,
şi
venind
unii
moara nr. 2 a trecut cu ncrgeticienilor de Ia aici din unităţi industriale. tivă certă de a sc amplifica temporare. Vi
bine această probă. Pî Paroşeni, pentru această tru atingerea obiectivului de 20 MWh energie elec Un fapt care nu poate fi o- substanţial în anul viilor, fia tare, cu
nă mîine vor fi verifi- perioadă. fixat. Astfel, la C.E.T. I, trică. mis este că alături de pă cînd vor fi realizate şi alte la 70—00 km
rinţi lucrează şi, copiii aces prestaţii. Local, zăpada
tora, cum sînt Eugen Dan- N. TÎRCOB colită.
