Page 78 - Drumul_socialismului_1985_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 717 •

NOI SÎNTEM TOŢI Al ŢĂRII TRĂIND ÎN LIMBA ROMÂNĂ
wşjşgw»**-
Nu-i vrerea noastr-a sta, cînd vremile ne Poetul român trăieşte
cheamă, în limba română —
această holdă de sunete
cînd sub stindardul ţării avem înalt însemn. mirosind a miere şi grîu 13.00 Telex
Iubirea mea de ţară, iubirea mea de mamă unde fiecare cuvînt 13.05 La sfi
mă face om al Faptei, cinstit, harnic şi duce pe umeri mină
Din ci
demn. cîte o fărîmă * Gala c
din glia vitează
mat
şi candidul rîu. * „Cinca
Noi nu vindem strămoşii pe aur nimănui ! Prin fluier colindă rampă
de mină cu doina
Mai binc-n casa noastră în mare liniştire... * Mclodi
sc-nchină la ie * „Cîntei
La noi pînă şi pruncii zîmbcsc către statui pătrunde in fruct
Liviu Rebreanu (II) ceastă imagine a unei lumi ) cu zîmbetul de mamă şi marca ei iubire. atinge cu fruntea a cerului grindă /r.omci
in mişcare, cu tot ce ţine i
de ea ca măreţie şi păţi- } ureînd către inimi un munte abrupt. * Atlas
mire. Nopţi lungi, lumina- ) O flacără ealdă-n zăpezi să aprindă * „Munc
Ori de cite ori intră in ruire şi exemplară onesti­ te doar de cercul magic al ( Eroii toţi ai ţării au devenit statui, cutreieră gerul din ochii stîncoşi reporl
discuţie ideea de elort tate, inţelegind misiunea veiozei de pe birou, mii de 1 lumină care arde în trunchiurile noastre. încheie contracte cu albul hîrtici * Telesp
creator, imi reînvie in me­ scriitorului acestui veac in nopţi in care viaţa sa se ) Noi sîntem toţi ai ţării, nici unu-a nimănui, şi-şi arde-n poeme toţi anii frumoşi. 14.45 Săptăi
morie imaginea lui Liviu toată complexitatea ei. A contopea pînă la identifi- ( Lumină eternă în om să rămînă (color
Rebreanu aşa cum şi-l a- lost academician, preşedin­ care cu viaţa lumii pe ca- 1 Purtăm numai a Faptei coroană către astre. poetul trăind în limba română. 15.00 închid
mintea Tudor Vianu. înalt, te al Societăţii Scriitorilor re o purta in sine cerin- i mului
masiv, cu grumaz puternic Români, director al Teatru­ du-şi cţreptul la existenţă 1 / AUGUSTIN JUSTIN PETRIŞOR CIOROBEA 19.00 Tclcju
şi miini mari, cu ochi al­ lui Naţional, membru in independentă şi eternă. Mii ( 19.20 Tcleci
baştri şi părul prematur comitetul de conducere al de ceasuri de graţie in ţ (părţi;
albit. Chipu-i palid purta Radiodifuziunii, a editat re­ cursul cărora această Iu- ' 19.45 Fioarr
expresia unei adinei obo­ viste. Dincolo de toate a- me, acest „popor in exod" I Liviu Rebreanu şi Orăştia (color
seli. In societate, replica cestea insă, adevărata via- dobindea viaţă şi autenti- ( con cu
ii era rară şi lipsită de citate. Şi alte nenumărate i 20.45 Film
spontaneitate. Fără a fi Sc cunoaşte că mişca­ „sub presă" volumul „Fră- „Almanahul scriitorilor de căruşi
ursuz sau nesociabil, el ceasuri sau chiar întregi I rea de emancipare naţiona­ mîntări". Rebreanu este la noi", editat tot la Orăş­ (color
n-avea vocaţia mondenită­ «PRIVELIŞTI nopţi in care zorile îl gă- 1 lă din Ardeal ajunsese la situat îrt carte al 41-lea tie, însoţind nota biogra­ studio
ţii, Adevărata lui viaţă se seau in faţa aceleiaşi pa- ( începutul deceniului al doi­ scriitor. Trebuie însă să fică referitoare la Rebrea­ Chine
gini albe, Înfricoşător, des- 1 22.05 Moiuli
desfăşura in alt plan, dis­ curajant de albe, dinaintea lea al secolului nostru la avem în vedere că „Alma­ nu, iar în noiembrie, 1911, 22.20 Tclejv
ponibilităţile sale se con­ ţă şi-o începea la căderea o mare intensitate, finali­ nahul este aranjat nu du­ fusese tipărită şi în „Co­
sumau, in sensul propriu serii, incheindu-şi-o o dată căreia se aşezase de cu 1 zată prin actul istoric de pă valoarea scriitorilor, pe sînzeana" an I,. nr. 2. Deci
al cuvintului, exclusiv in cu zorile. Cea mai însem­ seară. După astfel de trud- ţ la 1 Decembrie 1918. O- care a o determina nu eu aceeaşi nuvelă tipărită la
procesul creaţiei. „Cînd se nată şi mai dramatică par­ nice nopţi, de unde să i răştia s-a integrat deplin sînt chemat. Aşezarea pie­ Orăştie de trei ori, într-un IE AP
arăta în lume — scrie Tu­ te a vieţii i s-a consumat mai fi aflat resurse pentru 1 acestei mişcări efervescen­ selor mai înainte sau mai
dor Vianu — Rebreanu pă­ noaptea, iar Jurnalul său ,,a face frumos"; purtind ( te, aducînd o contribuţie îndărăt, rog dar a nu fi interval extrem de scurt
Iată deci o primă etapă
rea ca un,om beat de mun­ rămine mărturia cutremu­ scăpărătoare conversaţii ' meritorie la promovarea socotită ca o clasificare a a unei fructuoase colabo­ BUCURE
că, ieşit parcă atunci din rătoare a miilor de încleş­ prin cafenele şi saloane ? valorilor culturii româ­ autorilor" (Sebastian Bor­ dir --•>*’
galeriile unei mine sau din tări cu increatul căruia i-a El avea un lucru infinit mai neşti. nemisa). rări a lui Liviu Rebreanu 0,3 .a c
agricultură
dogoarea marilor furnale". dat formă, conferindu-i via­ important de înfăptuit, ur- ( In 1911, a apărut la O- In 1912, volumul „Fră- la publicaţiile apărute la jurnal; 7,31
Fericită comparaţie pentru ţa eternă a artei. Unul mindu-şi singuratica şi in- l răştie revista „Cosînzea- mîntări" vede lumina ti­ Orăştie la începutul seco­ gajament (
punzind cl
a sugera imaginea plastică dintre importanţii ginditori candescenla stea : el des- i na". La rubrica „Rinduri parului la Orăştie, în E- lului al XX-lea. şuiul Nico
a efortului creator! Iar Re­ ai veacului, spaniolul Or- pica romanului românesc 1 ditura „Librăria Naţiona­ să iiulcp:
breanu, înfăţişarea, viaţa, tega y Casset, scria despre calea spre universalitate. \ mărunte" apărută în nr. 1, lă", Liviu Rebreanu avînd Prof. PETRU BACIU, planul pc
opera sa, imposibil de se­ romancier în g,eneral că A jertfit pentru aceasta tot ( Liviu Rebreanu, pe atunci Liceul „Aurel Vlaicu" Orăştie gătim tem
nului viite
parat in vreun fel, repre­ „pentru a se urni din loc, ce-/ putea stinjeni, plătind I în Bucureşti, Se anunţa în cuprins zece nuvele du­ presei; 8,1
pă cum urmează : Dintele,
zintă imaginea desăvirşită are de învins greutăţi e- pină şi tributul propriei să- 1 printre colaboratori: „Pri­ Lacrima, Culcuşul, Ofilire, lodiilor ; !
Ştiri; 9,05 .
a unui asemenea efort. norme, asemeni circurilor nătăţi. Cum tot Tudor Via- 1 mesc cu plăcere invitaţia Răfuiala, Nevasta, Golanii, 10.00 Buleti
A avut numeroase obli­ ambulante şi popoarelor în nu spunea, „A dat vieţii o L D-tale (e vorba de Sebas- Cîntee de dragoste, Proştii, CRONICA FILMULUI Revista I
gaţii sociale pe care le-a exod". De cite ori mă gin- operă şi operei o viaţă", ţ tian Bornemisa — condu­ 10,40 Orele
eă populai
îndeplinit, atit cit au de­ desc la opera lui Rebrea­ cătorul revistei — n.n.) de Filibas, cu peste 250 pa­ Un dc şth
pins de el, cu totală dă- nu, imi vine in minte a- RADU CIOBANU ( a colabora la revista „Co- gini. Revista „Cosînzeana" Promisiuni nivers tnt
sînzeana", cu atît mai mult îi face cărţii, în fiecare 11,35 Public
let' s de şi
că sînt convins că revista număr al ei, o aleasă pre­ Elisabeta Bostan revine cultural; 12
CRONICA LITERARĂ POSTA REDACŢIEI o să iasă în condiţii bune zentare : „un frumos vo­ în actualitate cu un film ra folclor
„de familie", gen in care,
vanprcmlci
şi o să-şi facă repede loc lum de nuvele în care tî- se pare, s-a specializat. 13.00 De I:
dorina daniela hurdu- în dragostea cititorilor. îţi nărul scriitor ardelean do­ Meridian <
Cezar Ivănescu BAN — HUNEDOARA. Pentru vedeşte un bogat talent şi Colaborarea dintre Vasiliea letin de «
Rod momentul fericit din viaţa urez deci multă izbîndă". Istrate (scenariu) şi Elisa­ leidoscop
dumneavoastră, vă adresăm o fină pătrundere a sufle­ nesc; ii>,3:
un călduros „La mulţi ani". Şi în numerele următoare, tului omenesc, prinzînd în beta Bostan (regie) mar­ mănească :
Publicînd pînă în prezent comunică cit, mai ales, se In privinţa creaţiei, remar­ scriitorul va colabora la tablouri pline de viaţă ca­ chează prin „Promisiuni" de ştiri; 1
în colecţia „Cele mai fru­ comunică, plînsul poetului căm nota de sensibilitate. Mai „Cosînzeana" chiar cu ver­ ractere care te zguduie şi (după ce, tot împreună, au adresa dv
serii; 20,01
ales din prima parte a poe­
moase poezii" cărţi pe a părînd să fie auzit de el ziei „Eu sînt...“. Partea a doua suri uneori. realizat filmele „Veroni- * Seară e
căror copertă s-au aşezat însuşi: „1 mamă, îţi zic, c un dialog în proză, cum te mişcă adine". ca", „Veronica se întoar­ sugestia d'
j’ el • 22,
nume reprezentative pen­ vino acasă/ şi mîngîie-mi, de altfel, proze în rinduri In 1911, acelaşi conducă­ Volumul surprinde într-o ce" şi „Fram, ursul polar") J de
scurte sint şi celelalte două
tru poezia românească şi intr-o mie de nopţi pline,/ ..poezii". Atenţie şi la greşe­ tor al „Cosînzenei" Scbas- viziune realistă atît aspec­ nivelul ei de maximă alti­ 24,..,i Bulei
universală, Editura Alba­ fiece deget şi ochi/ şi-a­ lile de ortografie. tian Bornemisa editează te din viaţa satului, cît şi tudine. ’ Schimbînd regis­
DAVID RUSU — DEVA. O
tros a reuşit să facă din dierile viorii ale minţii" adevărată avalanşă de plicuri. „Almanahul scriitorilor de a oraşului în legătură cu trul, oplînd pentru filmul
(Rod).
respectiva colecţie expre­ Impresionează gindurile fru­ la noi", unde printre cele penultima nuvelă din vo­ de reflecţie psihologică, au­
sia unei consacrări, cartea Poezia conturează un moase cuprinse în poeziile toarele ne introduc într-un CM!
cu formatul cunoscut pu­ spaţiu în care stările indi­ „Cintce pentru pacea ţării", 45 de nume, îl prezintă cu lum, intitulată „Proştii", microunivers din chiar
porumbelul
„Scrisoare
pentru
blicului fiind ea însăşi ga­ vidului devin realităţi con­ păcii". Dar parcă mai mult o notă biografică succintă un fapt ni se pare foarte imediata noastră apropiere. DEVA: I
ranţia valorii poeziei pe crete, poetul avînd capa­ spun titlurile decît creaţiile amintindu-i colaborările la interesant. Ea mai apăru­ Ne aflăm în faţa unui tria) ; l
propriu-zisc. In rest, simţim
(Arta);
care o conţine. citatea de a limita — pen­ multă influenţă minulesciană. revistele vremii şi avînd se în octombrie, 1911, în film despre răspundere Secretul li
Sub titlul Rod, Editura tru a fi perceput — ceea faţă de familie, faţă de dem — s;
Albatros oferă cititorului ce părea netraductibil în CRONICA TEATRALĂ viaţă. Cîndva, în destinul gul (Modr
în aceeaşi colecţie o selec­ adîncul său. Un lirism „Anonimul veneţian" eroilor săi a existat o pro­ Cu miinil
auster, cu implicaţii filo­ căra); Dei
ţie din volumele lui Cezar misiune de iubire, vagă, (Arta); pi
Ivănescu, prefaţată compe­ sofice, cu atit mai limpe­ In acest noiembrie 1985, cader" înghiţit treptat de tul prin determinantele u- firavă, adolescentină ; când­ miinile ci
tent de Artur Silvestri, se­ de motivat cu cît atitudi­ Teatrul de stat „Valea Jiu­ apa noroioasă —, a obţi­ nui context social marcat va, demult, promisiunea nu Singur dc
Un suris
lecţie în care nu se includ nile eului vizează, de fapt, lui" Petroşani prezintă, du­ nut un unitar spaţiu de de alienare. Muzicianul este s-a ţinut şi, acum, in fil­ (7 Nolcml
pă Teatrul „Giuleşti", o
de fapt poeziile zis „fru­ modelul, esenţa. Iată în a- nouă versiune scenică a joc, tensionînd exprimarea deposedat la toate nivele­ mul propriu-zis, ea devine Rămăşagul
dramatică. Pe cei doi soţi
VULCAN:
le : de viaţa sa particulară
moase", creaţia cu dimen­ cest sens un fragment în piesei „Anonimul veneţian" despărţiţi, care, prin ne­ (familie — soţie, copil), de declanşatoare a unei dra­ fârul); LC
siuni evident romantice care nota elegiacă este în adaptarea şi regia lui stinsa, pătimaşa, vulcani­ actul său creator şi, fireş­ me de familie. extrateresl
prin muzicalitate şi atitu­ cauzată de primejdia alte­ Cătălin Naum (colaborare); ca iubire, par nedespărţiţi, te, de obiectul acestuia, de Viaţa de familie. Un ca­ AN1NOAS.
citorcsc);
dine ori poezia cu o anu­ rării tiparului fiinţei: „îl interpretarea : Patricia Gri- spectacolul îi prezintă, în creaţie. Ceea ce El comu­ leidoscop familial avînd ca de nr
mită notă senzuală, toate simt cum trece/ şi-n bat­ goriu şi Claudiu BIconţ, final, ca despărţiţi, dato­ nică, în disperata ridicare în centru sufletul unui co­ BRAD: Pi
şic) ; OR
pil prins într-o suferinţă
ipostaze ale unui eu care jocură/ îmi strîmbă for­ cadrul scenografic : Adrian rită structurărilor sociale, pe „catargul" acestei „co­ nemeritată. Drama filmu­ tic la Pan
îşi traducea la modul subli­ Tatu. O echipă tînără, ca­ altfel ierarhizate, decît du­ răbii a nebunilor", este lui se poate rezuma astfel : tria); Zbo; i
căra);
niat poetic experienţele e- mele/ cu greu închipuite/ re realizează, într-un rea­ pă merit şi valoare. Nu limpede, de altfel, notat şi O mamă i-a ascuns fiicei Horea (C:
HAŢEG :
xistenţiale. „Rod"-ul din şi-n armonia pură ce-o lism frust şi o viziune- ar­ este o lamentare a unui în singurele cuvinte din sale, ani de zile, adevăra­ dragoste 1
tistică integrativă, un spec­
„Cele mai frumoase poe­ presimt/ varsă un urlet, tacol de puritate teatrală om, ci a unei lumi obliga­ caietul-program, rostite de ta identitate a tatălui. Cum Muşchetar
zii" conturează nivelul El/ Nevăzutul/ nu vreau şi de înalt relief estetic. te Ia condiţia „marginali- Anaxagoras, dintr-un timp va reacţiona fetiţa cînd îl CALAN :
tăţii" existenţei. Conflic­
prim al creaţiei poetice a să-mi crească/ ochii de de­ Autorul, Giuseppe Berto, tul, care părea ca fiind în­ al solidarităţii valorilor: va descoperi pe adevăratul bunilor (
ră); SIMI
lui Cezar Ivănescu, un fond ment/ şi mîinile ca de co­ a oferit o dramatică po­ tre cele două personaje, se „Omul este măsura tutu­ tată ? Care sînt implicaţii­ la etajul
de profunzime de unde ira­ pil slugarnic/ dar gol strig: veste de iubire, străbătută luminează ca situat între ror lucrurilor ; a celor ce le juridice ale cazului ? ILIA: Tar
ciul (Lum
diază apoi scrisul artist, sînt furat!/ Şi ochii-ncep de negativul morţii, curba­ lumea „marginalităţii" şi sînt, precum că sînt, şi a Răspunzînd verosimil la Iubirea ai
celor ce nu sînt precum
oarecum accesibil prin me­ să-mi iasă din orbite/ ca tă pe un anume fond so­ înalta societate. Accentul că nu sînt". aceste întrebări fundamen­ seriile 1-1
regizoral şi interpretativ
los şi printr-un joc care două lacrimi mari care-ar cial şi tensionată de dorin­ cade pe dramatica situaţie Ea, în interpretarea Fa- tale, regizoarea conduce
cu mină sigură şi pricepu­
ţa creaţiei ; o încercare
făcea farmecul poeziei sa­ păşi”/ (Rod). disperată a omului de a socială, care se deconspiră tricici Grigoriu, se relevă tă actorii (maturi şi copii)
le. In sinceritatea cea mai se defini prin actul creator, o dată cu conştientizarea ca personaj de „tranziţie" spre adevărurile psiholo­ VRE
Volumul este în ultimă adîncă a universului poe­ în pofida raporturilor sale finitudinii umane. între cele două lumi ; con­ gice ale personajelor adu­
petroşănean
Spectacolul
instanţă expresia acelui ziei sale,' acolo unde poe­ cu „celălalt" (familia şi exemplifică nu tragicul flictul, lăsîndu-se reflectat se pe ecran. Timpul
chiar în structura persona­
lume,
într-o
societatea),
fond unde poetul face tul rămîne singur în faţa care mai degrabă îl ano- nedreptei finitudini umane jului, interpreta îl mar­ In rolurile principale azi, 23 i
Vremea t
abstracţie de scris şi de morţii şi a pericolului nimizează. („Concertul în re (sub al cărei semn iminent chează printr-o evoluţie Medeea Marinescu, Maria închisă, c
Diaconii,
Mircea
Ploae,
ceremonialul poeziei însăşi, minor pentru oboi şi coar­ se află personajul), ci al exactă, stările urmîndu-i noros. Vi
pierderii, acolo unde ideea Ion Caramitru realizează caro lzol
deoarece, cel puţin aici, de", pe care îl realizează, finitudinii sociale, al situa­ firesc curba lăuntrică. El, caracter
încă nu a devenit senti­ în final, protagonistul, nu ţiei omului cînd îi este ob­ personaje memorabile. tul va su
experienţa existenţială pa­ ment în întregime, se gă­ întîmplător poartă titlul turat orizontul ; nu • moar­ în interpretarea lui Clau­ Un film care poartă spre moderai»
re să se separe de cea a seşte substanţa poeziei poe­ „Anonimul veneţian"). tea fizică şi individuală diu Bleonţ, ordonează şi public mesajul artistic al slflcărl li
lui, cu \
scrisului. Sinceritatea „ne­ tului exemplar care este Regizorul Cătălin Naum contează ci moartea socia­ polarizează, prin liniile unei talentate regizoare, 40—50 krr
tradusă" este acceptată cî- Gezar Ivănescu. a decupat şi eliminat păr­ lă, care obligă omul să-şi sale de forţă, întregul cîmp mereu egală cu ea însăşi, Temperat
fi cuprln
ţile de melodramă ; cu a-
tă vreme ea se legitimează jutorul sugestivului cadru abandoneze menirea sa, de spectacular şi ideatic. Elisabeta Bostan. 5 grade,
fiinţă creatoare. Regizorul
me între
ca aspect interior, care nu Ăăfiâfâi mircea moţ scenografic — un „debar­ a luminat, astfel, conflic­ DUMITRU VELEA VERONICA PALADE