Page 79 - Drumul_socialismului_1985_11

SÎMBĂTĂ, 23 NOIEMBRIE 1985 Pag. 3

în intimpinarea Congresului Cu toate forţele ENERGIA ELECTRICĂ

IZIUNE la fertilizarea ogoarelor!
stiintei si învătămîntului Economisirea pe toate căile
9 »_______ 9_____________ l__________________ (Urmare din pag. 1) ează fertilizarea suplimen­
tară pe terenurile semăna­
it de săptă- cu, Ionel Ban, loan Călin te cu grîu şi fertilizarea
olor)
rins : FORMĂM TINERII ÎN SPIRITUL şi loan Urşici sînt cei care pe terenurile destinate cul- a energiei electrice
senului ani- ÎNĂLŢĂTORULUI SENTIMENT în aceste zile au transpor­ iurii porumbului. Mai bi­
tat şi împrăştiat gunoiul ne stau la aceste lucrări
AL PATRIOTISMULUI pe o suprafaţă de 20 de ha C'.A.P. Batiz, unde meca­ (Urmare din pag. 1) i-ar permite o funcţiona­
atori Ia...
aparţinînd cooperativelor nizatorul Constantin Bra- re timp de un trimestru.
Din eroicul ţinut al mo­ la Mesteacăn şi la Crişcior, şoveanu a fertilizat cu în­ coşar apelăm la becuri. La Maistrul Virgil Opriţa,
populare agricole din Gînţaga si Vîl-
le Unirii*' — ţilor, de pe vatra atîtor la Costeşti şi la Sarmizc- cele. grăşăminte chimice peste complexul meşteşugăresc responsabilul compartimen­
pocite mărturii de jertfe şi biru­ getusa, ci şi la Albae, la în ceea ce priveşte ad­ 70 de ha şi C.A.P. Viieele, nr. 2, atelierele mecanic, tului energetic, după ce
iuzica» inţe a Ţării Zarandului, Alba Iulia, la Turda, fie­ ministrarea îngruşăm i aţe­ unde Eugen Munteanu a tîmplărie, croitorie serie, îşi consultă situaţia „Ia
şi creaţie" — voi duce la înaltul forum care drumeţie, fiecare ex­ lor chimice, directorul aplicat îngrăşăminte chimi­ mecanică-auto, maistrul zi", ne spune: „încheiem
al ştiinţei şi învăţămîntu- cursie pe locuri de rever­ S.M.A. sublinia că în a- ce pe o suprafaţă de 40 loan Macavei şi şeful dc luna noiembrie cu o eco­
•t lui — la care am cinstea să berantă istorie româneas­ ceastă perioadă se efectu­ de ha. schimb Augustin Marc ne nomie de circa 10 MW. Am
na politică particip — glndurile şi sim­ că, se transformă în emo­ arată ce măsuri s-au luat luat măsuri pentru ea toate
ţămintele pe care slujito­ ţionante lecţii de patrio­ pentru economisirea ener­ punctele de lucru să res­
rii şcolii din această zonă tism. în cadrul acestora,
ea progra- giei electrice. Măsuri efi­ pecte nivelurile maxime de
Ie nutresc faţă de partid, copiii văd şi simt cum pre­ Participare numeroasă la acţiunile ciente din moment ce con­ consum stabilite, să evităm
faţă de secretarul său ge­ zentul socialist poartă în­
lal de curăţare a cîmpului, păşunilor şi fîneţelor torul indică zeci de kilo­ risipa de energie".
iclopcdia neral, tovarăşul Nicolae semnele unui eroism în ca­ waţi economisiţi. în termeni asemănători
color) Ceauşescu. pentru statorni­ re îşi regăsesc părinţii şi Din iniţiativa comitetu­ gerea pietrei, împrăşlierea La complexul comercial se prezintă şi situaţia con­
(lin grădină ca grijă şi atenţie acorda­ fraţii, un eroism încărcat lui comunal de partid şi a muşuroaielor şi fertilizarea „Palia", lucrătoarea gestio­ sumurilor la brigada nr. 3,
Emisiune- te dezvoltării învăţămîntu- de acea caldă, înălţătoare consiliului popular, în sa­ terenului participă zilnic nară Viorica Iftodeanu, dc aparţinătoare de A.C.I. Al­
lui românesc. Pentru noi, iubire de ţară, care în anii tele comunei Toteşli se peste 70 de cetăţeni, în
slujitorii şcolii din acest libertăţii ei a schimbat în­ Ia raionul „articole copii", ba Iulia. IToria Lupan, in­
tistic: „Pcs- desfăşoară în aceste zile frunte cu deputaţii. La ni­ ne însoţeşte la toate eta­ ginerul şef al brigăzii, deşi
speranţei“ frumos ţinut al ţării este făţişarea fiecărei aşezări ample acţiuni de toalctiza- velul comunei s-au efec­ jele, prin magazii, vorbin- n-a putut să ne arate pro­
Producţie a o îndatorire de onoare ca, urbane şi rurale şi a lo­ re a cîmpului, păşunilor şi tuat pînă acum lucrări de du-nc cu amărăciune des­ gramul special de măsuri
ilor din R.P. în procesul instructiv-edu- cuitorilor ei. fîneţelor naturale, alte lu­ toaletiznre a cîmpului pe
cativ, sa cultivăm şi să dez­ Cu gîndul la optimiza­ crări menite să redea în o suprafaţă de 162 ha, din pre comutatorul comun întocmit in vederea înca­
voltăm la copii acele tră­ pentru iluminat, proiectat drării în cotele de energie,
sion (color) rea procesului de educare circuitul agricol noi supra­ care 81 ha au fost şi fer­
al. sături care definesc profi­ patriotică a elevilor din feţe de teren. Astfel, după tilizate. De asemenea, a neeconomic. Din cauza lui ne-a însoţit prin şantier,
lul moral-politic al omului ciclul primar, voi propune cum preciza Moise Miclo- fost desţelenită şi pregă­ mai sînt becuri care ard la principalele obiective,
nou, făuritor al orînduirii la tribuna înaltului forum şi cînd nu trebuie, adică demonstrîndu-ne la faţa
mz&ssz&j® celei mai drepte şi mai al ştiinţei şi învăţămîntu- şoni, primarul comunei, la tită pentru a fi însămînţa- ziua. Corpurile de iluminat locului cum sc acţionează.
prospere. Şi, în rîndul a- 1 ui posibilitatea elaborării lucrările de curăţare a pă­ tă cu plante furajere o su­ au fost. reduse la aproape Concluzia: electricienii de
ssoCTnn şunilor de mărăciniş, strîn- prafaţă de 22 ha. la activitatea de întreţine­
cestor trăsături, patriotis­ unui „Ghid ilustrat al mo­ un sfert din numărul lor
mul este un sentiment înăl­ numentelor şi locurilor is­ total şi sînt folosite în pe­ re, între care -se numără
I I: f».00 Ra- ţător pe care avem obli­ torice" pentru fiecare ju­ rioadele întunecoase. Ana şi loan Dobro, şefii de . c-
’ncţii; gaţia să-l sădim la copii ehipe îşi fac datoria.
in Ci ici in deţ, lucrare care să cu­ Jelea, lucrătoare gestiona­
7.00 Radio- de la con mai fragedă prindă deopotrivă legende ră la cofetăria „Palia", ne La orele prînzului, la
arcină şi an- vîrstâ. Am făcut şi facem şi povestiri adecvate şi ca­ conduce în magazia de „Dacia-serviee", şef secţie
onoarc. Răs- acest lucru Cu dragoste, mină, plină cu produse Mitu Creţii, ardeau inutil
aării tovară- re să intre în patrimoniul
‘ Ceauşescu, prin lecţii, cu fiecare oca­ fiecărei şcoli şi să fie la specifice, şi adaugă : „Fo­ două becuri de 500 waţi.
m integral zie, pentru că locurile un­ îndemîna fiecărui învăţă­ losim dulapul frigorie nu­ Cine să le stingă ? Poate
*85, să pre- mai cînd este strict nece­ cei cinci muncitori care se
ic planul a- de învaţă si cresc sînt în­ tor.
8.00 Revista cărcate de fapte de mîn- sar". Aici, consumul lunar înghesuiau intr-o baracă
’uricrul mc- drie. Şi nu numai aici la, Inv. MINODORA SELAGEA este pe jumătate faţă dc pe lîngă un radiator. Sau
Buletin de cotă.
lJenţa radio; noi, la Ţebca şi la Crişun, Şcoala generală Vaţa de Jos • Mai mulţi locatari ai blocului U 4 din bulevardul şeful de staţie, care una
le ştiri; 10,05 Traian ne confruntăm cu aceeaşi problemă : cînd plouă, La „Cafe-bar“, şef de u- spune şi alta face, complet
rară radio ; prin plafonul apartamentelor se infiltrează umezeala. Am nitate este Mircea Stan. în indiferent do modul în ca­
1
*e de muzi-
11.00 Bule- făcut mai multe sesizări scrise şi verbale pe adresa con- i local au fost montate becuri re sînt utilizaţi kilowaţii.
11,05 Un u- ducerii I.G.C.L. Hunedoara. Promisiuni ni s-au făcut, dar de puteri reduse, iar unul — Ce cotă ? Nu cunosc
n ghiozdan; lucrările de izolare a planşeului încă n-au început. Şi din cele două boilere a fost nimic în această privinţă.
te; 12,00 Bu-
; 12,jj°'AtIas sezonul rece a sosit, (loan Lazăr, în numele locatarilor I scos din funcţiune. Cei de la Deva se ocupă
Din comoa- din apartamentele 13, 14, 15 şi 16 — blocul U 4 — bu- , Nici In punctul de lucru
i; 12,45 A- levardul Traian — Hunedoara). de energie. Ne-nr fi spus
Iladio-Tv.; ADAS nu s-ar putea vorbi, dacă risipeam. Ştiţi, sîn-
la 3; 15,00 la prima vedere, de risi- * tem unitate nouă. în aceas­
»; 1G,00 Bu- pă de energie. Cu deose­
i; IG,05 Ca- ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI birea cu aici nu se cunoaş­ tă lună facem un an de
ocial-cetăţe- cînd fiinţăm. Nu ne-a spus
>percta ro- • Viorel Marin - Hune­ mentar aferent perioadei te cota şi nu se urmăreşte
7.00 Buletin nici contorul. Această sar­ nimeni niciodată cit avem
Muzică pe doara, str. Batiz, bloc F, lucrate în aceste condiţii, dreptul să consumăm. Noi
18.00 Orele ap. 23. La acordarea con­ întrucit concediul supli­ cină revine compartimen­ facem economii, aşa ştiu...
tadio.jurnal ; cediului de odihnă în a- mentar în aceste situaţii se tului de specialitate al în­
irnlă: * La treprinderii (? !).. Se vede cum !
22.00 Radio- nul 1985, unitatea trebuia acordă proporţional cu tim­
Spo.» 22.20 să vă stabilească numărul pul lucrat între două con­ La restaurantul „Dacia", în săptămîna 11—16 no­
ins*. 55— zilelor de concediu după cedii de odihnă acordate şef unitate Nicolae Suşman, iembrie au fost controlaţi
de şi ri. 56 de consumatori din O-
cum urmează : a) să aibă succesiv. consumurile sînt la limita
în vedere zilele ce vi se în cazul în care unita- inferioară, contorul este răştie. Cu prilejul acestor
cuveneau pe anul 1985 şi tatea refuză să vă acorde citit periodic. Deşi sînt controale s-au găsit şi u-
ia: pe 1984, in funcţie de ve­ drepturile de concediu ce legate cinci unităţi pe a- nele nereguli, prompt sanc­
awmggana chimea dv. în muncă ; b) vi se cuvin, vă îndrumăm celaşi contor, se înregis­ ţionate de organele în
pentru perioada de aproa­ să vă adresaţi Comisiei dc trează economii. drept; la I.G.C.L. — res­
lisiuni (Pa- pe un an cit aţi depus ac­ judecată de pe lingă uni­ Şi „Rotiseria" (şef uni­ pectiv în birourile contabi­
iva, cin ci va tivitate pînă la împlinirea tate, competentă să solu­ tate Gheorghe Urîtu) se litate, contabil şef şi dac-
STKDOARA ; vîrstei de 18 ani, trebuia ţioneze un astfel de litigiu înscrie în rîndul consuma­ tilografie existau „în do­
aclius (Mo-
A) ; Balta* să vi se acorde un conce­ de muncă. torilor care se preocupă de tare" radiatoare ce se fo­
— sala U); diu suplimentar de 3 zile ; ® Victor Radu — Deva, gospodărirea -energiei. Pli­ loseau. La orele vîrfului de
urate (Fla- c) pentru perioada cit aţi Elena Văcărescu, nr. 8.
1 romantice ta electrică este utilizată sarcină şi-au pus in func­
DŞANI: Cu lucrat în locuri de muncă Pentru a primi un răspuns doai' pe jumătate, iar în ţiune radiatoarele şi Maria
(Parîng); cu condiţii deosebite, uni­ la problema ridicată, re­ ocal iluminatul este cores­
t (Unirea); Sectorul montaj al l.I’.l.., secţia de mobilă Deva. Cu tatea era obligată să vă veniţi cu mai multe preci­ Marta, din blocul 20. loan
plină vară precizie şi conştiinciozitate, Da nicla Bcra şi Cornelia Bitgua- acorde şi concediul supli­ punzător. Şimon şi Elena Cîrnat din
î LUPENI: ru montează roţi pentru căru clorul „l'lensburg“, un pro­ zări. I.G.C.L. Orăslie are o e- blocul 16, care au fost, de
(Cultural) ; dus destinat exportului.
iu (Lucea- conomie, pe 10 luni, care asemenea, sancţionaţi.
i: TJn şerif
(Minerul) ;
casă (Mun- Sporirea producţiei de cărbune şi-a făcut „rost" de o hai- J
:ANl: Mas-
(Rotezat) ; nă de blană în valoare de t
[Steaua ro- (Urmare din pag. 1) stantinescu, directorul Ca­ pornit ei, 35 de ortaci, la muncii sînt căile noastre 5000 lei. N-a apucat însă l
[E : Aten- rierei Cîmpu lui Neag: „In­ începutul cincinalului şi au de acţiune pentru viitor". să o şi poarte.
^ultur (Pa- arăta vorbitorul — la des­ suficienţa mijloacelor auto ajuns astăzi Ia un colectiv
iculos (Pla- chiderea fronturilor de lu­ pentru transport, uneori a Concluziile adunării ge­
^.GIU-BAl : de 90 de bărbaţi viteji şi nerale sînt multe-şi com­ • Specialist in... spar- s
e cultură); cru pentru cincinalul 1986— vagoanelor C.F.R., însă şi dîrji, care şi-au propus plexe. Discuţiile s-au con­ ® Arestat. Gheorghe Bor- geri. Cornel Mihăilescu din |
îl a raţie de 1990. Vrem să trecem la indisciplina proprie consti­ parcă să scoată afară din centrat, în primul rînd, pe ca, zis Donald, pripăşit în Balomir, comuna Sîntâmă- J
i); BRAZT : concentrarea producţiei, să tuie cauzele nerealizării pămînt un adevărat rîu de
vactriţă ; necesitatea ca încă din pri­ Deva, n-a căutat niciodată ria-Orlea, se specializase j
ămîna ne- întronăm ordinea şi disci­ planului pe acest an". Tre­ cărbune. „Peste prevederi­ mele zile ale anului 1986 un loc de muncă stabil, în... spargeri. De la mai *
de cultu* plina în abataje şi să ne buie subliniat eă şi minele le cincinalului — spunea să fie extrasă cantitatea
O lumină îndeplinim, începînd cu care au obţinut rezultate vorbitorul — am dat în noaptea de 9 spre 10 multe magazine din Hune- ?
(Mureşul) ; de cărbune planificată. Să noiembrie a furat banii şi doara a „colecţionat" mag-(
’ianu Zap- anul viitor, toate sarcinile bune ar fi putut să se pre­ 160 000 tone de cărbune, se intre, de la început, în actele unui turist, la hote­ netofoane, articole de în- J
GHELART: ce ne revin". zinte la ora actuală cu din care 26 000 tone nu­ realizarea la nivelul nece­ lul Sarmis. Acum este la câlţăminte şi alte bunuri, |
îlte fete — Ordinea şi disciplina au
ineru!). sar a tuturor sarcinilor de loc sigur. care în cele din urmă au <,
fost doi termeni folosiţi producţie. Minerii Văii fost restituite unităţilor pâ- J
des în adunarea generală. Jiului sînt hotărîţi să spo­ • „Electronistul". în loc gubite. Lui C.M. i-a fost |
Şi nu întîmplător. Cea mai rească, în 1986, producţia să-şi vadă de atribuţiile însă întreruptă „specialita- *
A mare parte a restanţelor de cărbune eocsificabil şi sale ca lucrător la O.E. 2 tea". I
acumulate la extracţia căr­ energetic, aşa cum le-a ce­ de la C.S.H., Iosif Both s-a
bunelui, după cum au a- plusuri şi mai mari de mai în acest an. Vrem ca rut secretarul general apucat de descompletat in­ • Acum are dosar. O- |
rătat vorbitorii, se dato­ cărbune dacă n-ar fi avut şi în anul 1986 să fim pri­
ibil pentn al partidului, tovarăşul stalaţiile de unele piese e- colind prevederile legale, J
sric 1S85 rează neasigurării posturi­ — e drept, în mai mică mii pe Vale !“. Nicolae Ceauşescu. Pentru lectronice, a căror valoare Maria Oancea din Târnă- 1
în genera lor în fronturile de lucru, măsură — acte de indisci­ Un colectiv nou, în plin aceasta, ei vor pune un
mal mul absenţelor nemotivate şi plină. Foiţa bărbătească şi se ridică la 3 000 lei. I se şasa, comuna Mărtineşti, *
lea ploi proces de închegare, este accent deosebit pe pregă­ pregăteşte şi lui nota de îşi fabrica ţuica la domi- I
r avea § neîndeplinirii programelor puritatea colectivelor dc şi cel de la I.M. Valea de tirea urgentă a noilor fron­ plată. ciliu. I s-a confiscat insta- J
ersă. Vîn de lucru stabilite, care tot mineri din Valea Jiului Brazi. Dionisic Mischie, se­ turi de lucru, creşterea pro­
ib pînă li indisciplină trebuie să se sînt calităţi de-acum tradi­ laţia şi tăria proaspăt fa- |
ele inten cretarul comitetului de ductivităţii muncii, califi­ • ii trebuia haină de bricată. De asemenea, s-a *
:1 BanatU' numească. „La noi — con­ ţionale şi cunoscute în ţara partid al întreprinderii, carea şi policalificarea oa­ blană. Surprinzînd-o vremea c*vs cu un dosar penal. |
pînă li cluziona scurt ing. Iosif întreagă, iar rezultatele bu­ sublinia: „Peste 60 la sută menilor,' sporirea număru­ rece prin Petroşani, Mag-
n sud-est Boean, directorul I.M. Vul­ ne nu vor întîrzia să a- din oameni au experienţă
ilntme vo can — indisciplina şi, une­ lui de posturi în cărbune dalena Şandor, cunoscută Rubrică realizată '
re zero ş pară. Ştefan Alba, miner mică în minerit, chiar de şi, îndeosebi, pe realizarea infractoare din Orăştie, a cu sprijinul
ele maxi- ori, focurile de mină au fruntaş al Văii Jiului, şef numai pînă la un an. Spo­ exemplară a tuturor pro­ ieşit repede din impas. S-a Inspectoratului judeţean <,
l grade. scăzut producţia de cărbu­ de brigadă la I.M. Petrila, rirea efectivului de oameni, gramelor proprii de activi­ apropiat de o tarabă şi
ne". Sau ing. Silviu Con- a vorbit despre cum au calificarea lor, organizarea tate. de interne