Page 81 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 81
M m ucs's
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ! \ „ACUM, LA ÎNCHEIEREA ACTUALULUI CINCINAL. ESTE NE-
I X \ CESAR SĂ TRAGEM TOATE CONCLUZIILE DIN ACTIVITATEA DES-
S FĂSURATĂ SI SĂ LUĂM MĂSURILE NECESARE PENTRU LICHIDA \
\ REA STĂRILOR DE LUCRURI NEGATIVE SI ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTI- \
m m m l VITĂŢII ÎN TOATE DOMENIILE". NICOLAE CEAUŞESCU } \
|
Al COMITETULUI JIIOETEAM HUlUHHIARfi ai P f! ÎNSEMNATE REALIZĂRI In CINCINALUL 1981-W5
51- A L C Q B I S I I I U L U I P O P U L A R J U
DESFACERI DE MĂRFURI SERVICIILE CĂTRE POPULAŢIE
Anul XXXVII, nr. 8 718 DUMINICĂ, 24 NOIEMBRIE 1985 4 pagini — 50 bani
Cuvîntarea secretarului general al partidului,
tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la Plenara C.C. al P.C.R.
din 13—14 noiembrie a.c.
Organizare şi mobilizare, ordine, disciplină
şi răspundere în toate domeniile
în întregul proces de fău şi disciplinei în toate dome O importantă concluzie ce
rire a societăţii socialiste, niile de activitate — toate se desprinde pentru sectoa
conducerea partidului, secre raportate, de fiecare dată, rele cu rămîneri în urmă este
tarul său general, tovarăşul la transpunerea în viaţă a faptul că starea de lucruri
Nicolae Ceauşescu, au a- planurilor şi programelor dată se află într-o strînsă
cordat o atenţie deosebită stabilite. legătură cu organizarea pro Cu planul cincinal îndeplinit
factorului organizării şi con în acest context, locul cen ducţiei şi a muncii, cu nece
ducerii societăţii, ca una din tral îl ocupă îndeplinirea sitatea ridicării capacităţii I.P.S.R.U.E.E.M. reprezenta depăşirea de — La Petrila Sud, Li-
formele esenţiale de mani sarcinilor de plan, cu toate organizatorice şi de mobili plan pe actualul cinci vezeni şi Dîlja s-au mă
festare a rolului conducător consecinţele ce decurg de zare a organelor şi organi PETROŞANI nal. rit capacităţile de extrac
al partidului şi premisele aici. Un important număr zaţiilor de partid şi de ma ţie în adîncime. Tot pen
centrale ale înfăptuirii rigu de organizaţii de partid şi să, a consiliilor oamenilor Destoinicul colectiv de BRIGADA GEOLOGICA tru extinderea exploatării
roase a obiectivelor econo- colective de oameni ai mun muncii, cu întărirea spiritu oameni ai muncii de Ia s-a acţionat Ia Lupeni
mico-sociale adoptate, eta cii din economia judeţului lui de ordine, disciplină şi I.P.S.R.U.E.E.M. Petro COMPLEXĂ ISCRONI Sud şi Nord, microcarie-
pă de etapă. nostru, care se confruntă cu răspundere la toate locurile şani a raportat în aceste ra Lonea Defor.
Una din ideile de bază greutăţi în îndeplinirea sar de muncă. Adevărul este că zile un succes deosebit : Primim zilnic Ia redac
ce se desprinde permanent cinilor de plan, au datoria în întreprinderile miniere din îndeplinirea planului cin ţie, prin telefon, ştiri de ATELIERUL
din preocupările partidului comunistă, patriotică, de a Valea Jiului, Brad, Hunedoa cinal 1981—1985. Este do mare frumuseţe de pe în
cu privire la creşterea şi a- desprinde toate învăţăminte ra, Deva există programe vada hărniciei şi dăruirii treg cuprinsul judeţului. DE PRELUCRĂRI
firmarea rolului conducător le din cuvîntarea secretaru concrete menite să asigure în muncă, a promovării Ieri, nc-a sunat Sever CILINDRI —
al partidului este abordarea lui general al partidului, din înfăptuirea sarcinilor de plan cu succes a unor tehno Suciu, inginer şef foraj C.S.V. CALAN
dialectică a acestei proble analiza critică a unor stări la producţia fizică, produc logii şi metode de lucru la I.P.E.G. Iluncdoara-
me în raport cu sporirea vo de lucruri din economia na tivitatea muncii, calitatea de înaltă productivitate, Dcva : Desfăşurînd o activita
lumului şi complexitatea sar ţională şi să acţioneze cu producţiei, reducerea consu a hotărîrii unanime de a — în ziua de 20 noiem te constant bună în toţi
cinilor ce trebuie duse la toată fermitatea pentru rea murilor materiale etc., dar perfecţiona continuu în brie 1985 — ne-a trans anii actualului cincinal,
îndeplinire. „Munca organi lizarea planului. Este vorba, unele organizaţii de partid treaga activitate economi mis interlocutorul — Bri colectivul atelierului de
zaţiilor de partid, a comu îndeosebi, de minerit, side şi consilii ale oamenilor mun că a unităţii. De menţio gada geologică complexă prelucrări . cilindri, din
niştilor — spune tovarăşul rurgie, agricultură — dome cii acţionează încă palid nat că prevederile de Iscroni şi-a îndeplinit sar cadrul secţiei mecanice a
Nicolae Ceauşescu — trebuie nii care furnizează materii pentru transpunerea lor în plan au fost realizate rit cinile din actualul plan C.S.V. Călan, a reuşit ca,
să fie judecată după felul prime altor ramuri economi viaţă, pentru educarea co mic, an de an. Numai de cincinal, Ia foraj. Volu în data de 20 noiembrie
în care ştiu să unească e- ce. munistă a oamenilor. De a- mul total al forajelor pla a.c., să îndeplinească pre
forturile întregului popor, să Referindu-se la realizarea ceea, unii oameni, necunos- la începutul anului curent vederile care i-au reve
repartizeze just forţele şi să planului pe 1986, la priori cînd temeinic documentele au fost executate în plus nificate şi realizate a fost nit pe perioada 1981—
de 117 085 m. S-au situat
asigure mersul ferm înainte tăţile sale majore, tovarăşul de partid şi actele normati faţă de plan mai mult de mereu în fruntea întrece 1985. Sub îndrumarea
al patriei noastre". Nicolae Ceauşescu s-a oprit ve care reglementează acti 5 000 stîlpi hidraulici, 290 rii socialiste formaţiile maistrului Dionisie Dan-
Cuvîntarea rostită la re cu insistenţă asupra produc vitatea productivă, organiza tone ţeavă flanşată, 280 ciu, şeful atelierului, oa
centa Plenară a C.C. al ţiei de cărbune şi a celei de rea întreprinderilor socialis tone tuburi de aei'aj, 220 conduse de maiştrii son menii muncii de aici au
P.C.R., cuprinzînd un mare minereuri spunînd : „în mod te, raporturile de muncă, în tone plasă de sîrmă, pie dori Dumitru State, Pe acţionat cu hărnicie şi
număr de probleme de pri deosebit trebuie să se asi calcă ordinea şi disciplina. se de schimb pentru uti tre Rădulescu, Ion Bar- responsabilitate, ridicînd
mă însemnătate pentru pro gure realizarea programului Sub imperativul organizării lajele din dotarea mine bu, Vintilă Avramescu şi la noi cote calitative şi
gresul multilateral al patriei pentru cărbunele cocsifica- şi mobilizării, al ordinii şi lor Văii Jiului în valoa Constantin IIusu. de eficienţă toate lucră
în viitorul cincinal, relevă în bil. Se impune, de aseme disciplinei, secretarul general re de 38 milioane lei. Pî- — Enumeraţi, tovarăşe rile executate. Ei s-au
mai multe rînduri necesita nea, să se ia toate măsu al partidului supune anali nă la sfîrşitul anului, Ia inginer, cîtcva cîmpuri angajat ca pînă Ia sfîr
tea perfecţionării continue a rile în vederea realizării pla zei exigente o seamă de al I.P.S.R.U.E.E.M. Petro noi de cărbune puse Ia şitul anului să mai rea
conducerii şi organizării, a nului şi în celelalte domenii te probleme ce vizează bu dispoziţia minerilor din lizeze o producţie marfă
creşterii capacităţii de mo din industria minieră, privind na pregătire a condiţiilor în- şani va fi realizată o pro Valea Jiului în actuala în valoare de peste 10
bilizare a organelor de diferite minereuri şi substan ducţie marfă de aproape milioane Iei.
partid şi de stat, a ordinii ţe utile". (Continuare în pag. a 2-a) 70 milioane Ici, care va etapă.
EilCDCIA CI CPTDIPĂ sâ producem cit mai multa • în întimpinarea Congresului
LHLnUlfl tLEUI mljA . economisim pe toate căile • T_____ l______ l___________ *______________ _
ştiinţei si invătămîntuiui
s 0
Economiile la „vîrîul de seară“ — o necesitate CERCETAREA - ÎN AVANPOSTUL
CERINŢELOR STRINGENTE DE
limpede... ca lumina zilei VALORIFICARE A BAZEI
DE MATERII PRIME
Vineri, 22 noiembrie palul indicator de eficien Uzina de apă, staţia de consum o cotă de 550 Institutul de cercetări, prototipuri, iar din 19Bf •
1985, orele 17. La Centrul ţă al activităţii noastre, să pompe din dealul Sîmpe- MWh, din care, pînă în 22 inginerie tehnologică şi de vom dispune şi de o staţii’
de distribuire a energiei se înscrie în limitele ad tru. Cel mai mare consu ale lunii se utilizaseră proiectare a lucrărilor de semiindustrială de cerce
electrice Hunedoara, din mise. Acum, atenţia lucră mator racordat la reţeaua 326,3 MWh. Analizînd, pe construcţii şi instalaţii tare şi microproducţie. A-
cadrul I.R.E. Deva, tehni torilor din cadrul C.D.E.E. C.D.E.E. Hunedoara. Mais baza datelor înscrise în re pentru minereuri din Deva ceastă staţie a devenit ne
cianul Gheorghe Lupoaie, Hunedoara este îndreptată trul Iosif Dălîndă, şeful gistrul special de evidenţă, — instituţie creată din in
adjunct al şefului de cen spre determinarea fiecărui staţiei, aflat chiar seara tîr- consumurile în vîrfurile cesară pentru a furniza
tru, împreună cu Eugen consumator de a realiza e- ziu între lucrătorii schim de sarcină am remarcat dicaţia secretarului general proiectării elemente certe
Gălăţeanu, coordonatorul conomii, mai cu seamă în bului II, ne-a spus că în faptul că, faţă de 669 kWh al partidului, tovarăşul şi tehnologii adecvate pen
de manevră din schimb, planificaţi, se consumă, în Nicolae Ceauşescu — a tru valorificarea minereu
întocmeau situaţia încadră tre orele 5—10 şi 15—22, luat fiinţă o dată cu înce rilor sărace şi a tuturor
rii consumatorilor racor RAID IN MUNICIPIUL HUNEDOARA cel mult 640 kWh, de mul perea lucrărilor do proiec elementelor utile din mi-
daţi Ia reţeaua din zonă. te ori chiar sub 600 kWh. tare la marile obiective mi nereurile necesare econo
„Stăm bine! — aprecia De fapt, aveam să aflăm, niere Roşia-Poieni Abrud, miei naţionale. Deci, o va
Gheorghe Lupoaie. în nici intervalul vîrfurilor de activitatea de folosire ra cei 669 kWh consum orar Valea Morii Brad, Coran- lorificare complexă. Avem
una din zilele lunii noiem sarcină, între orele 5—10 ţională a fiecărui kilowatt reprezintă o sarcină auto- da-Hondol, cu extinderea organizate permanenţe de
brie nu a fost depăşită co şi 17—22, atunci cînd sis sînt implicaţi toţi cei 35 impusă, pentru că puterea exploatărilor la zăcămîn- proiectare şi cercetare pe
ta de consum aprobată temul energetic naţional de oameni ai muncii din aprobată de I.R.E. Deva tul de la Moldova Nouă platformele marilor unităţi
pentru unităţile economice, este mult încărcat. în a- staţie, indiferent că sînt pentru funcţionarea pom şi altele. Funcţionăm ca miniere — I. M. Barza.
instituţiile şi abonaţii cas cest scop, noi am emis a- mecanici de pompe, ca pelor timp de o oră este un institut integrat do ccr- Combinatul minier al cu
nici din zona centrului de drese scrise marilor con Florin Curul sau Valenti de 1040 kWh ! „Nu este cetare-proiectare, prorno- prului Roşia-Poieni Abrud,
distribuire, respectiv 450 sumatori cu ptiteri apro na Arhire, laborante, cum vorba de o economisire de vînd în proiectare tehnolo I.M. Hunedoara ş.a. Prin
MWh zilnic. Şi, ceea ce bate la vîrfurile de dimi este Livia Mardare, sau... energie în detrimentul can gii proprii pentru valorifi permanentul sprijin al con-
este deosebit de important, neaţă şi seară, prin care paznic, ca Ioan Stanciu — tităţii de apă potabilă ne carea minereurilor nefei’oa,-
consumatorii — mari şi sînt stabilite exact, pe ore i-am amintit aici doar pe cesară consumului casnic se, feroase, complexe, au- Doctor inginer
mici deopotrivă — dove de funcţionare, cantităţile lucrătorii aflaţi la datorie — a ţinut să precizeze roargintifere şi alte sub NICOLAE ZAVOIANU,
desc că au înţeles necesi de energie pe care aceştia în seara zilei de vineri. maistrul Iosif Dălîndă. Re- stanţe. Beneficiem în pre directorul I.C.I.T.P.L.C.I.M.
tatea încadrării în cotele au voie să le consume. Că aşa stau lucrurile o zent de peste 400 oameni Deva
repartizate, ceea ce face Cum sînt respectate aces dovedesc faptele. Pentru MIRCEA DIACONU ai muncii, cu studii supe
ca şi pierderile de energie te cerinţe o putem afla la luna noiembrie a.c., uzi rioare, de două staţii pi
electrică din reţea, princi ' l ui". nei i-a fost repartizată spre (Continuare în pag. a 2-a) lot moderne, atelier de (Continuare in pag. a 2-a)
