Page 82 - Drumul_socialismului_1985_11

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 718
Pag. 2

Organizare şi mobilizare Se cere acţionat cu perseverenţă pentru
înfăptuirea prevederilor pianului
(Urmare din pag. 1) de partid, de masă şi ob­
şteşti, consiliile oamenilor
deplinirii sarcinilor de plan, muncii, toate colectivele de în întrecerea socialistă an s-au depus strădanii Gheorghe Ilcrban, prima­ şi 59 ovine. Cooperativa Dl
înlăturarea unor neajunsuri muncă din judeţ au datoria dintre comunele judeţului, pentru a se încheia con­ rul comunei, stă mai mult agricolă de producţie din Zi N
existente. Se numără, printre comunistă, patriotică, să ac­ Bunila se situează, la fi­ tracte pentru cantităţi cit prin Hunedoara, unde şi-a Bunila nu-şi realizează nu­ 11.30 Tclc?
acestea, reducerea mai ac­ ţioneze cu toată fermitatea nele a trei trimestre de mai mari de carne şi lapte, cumpărat casă nu demult, mărul de animale planifi­ 11,35 Lum
centuată a consumurilor ma­ şi liotărirea în vederea în­ activitate din acest an, un­ dar mai apoi primăria a vicepreşedinta biroului e- cat. De asemenea, drumul * Teici
teriale, recuperarea şi refo- cheierii în bune condiţii a deva pe la mijlocul clasa­ manifestat puţin interes xecutiv are puţină expe­ ce urcă spre satul de reşe­ ghioi
losirea materialelor, creşte­ planului pe acest an şi apli­ mentului. în discuţia ce pentru atingerea cifrelor rienţă în muncă — fiind dinţă al comunei este plin „Pric
rea productivităţii muncii, fo­ carea măsurilor ce se im­ am avut-o cu Costa Auri­ contractate. Pentru că, ori­ în - funcţie de abia trei de gropi, în vară au fost verzi
sod
losirea mai bună a fondu­ ca, vicepreşedinte al birou­ ce s-ar zice, a preda 120 luni. Ceilalţi lucrători ai aduse la Bunila indicatoa­ 12.40 Din
lui funciar, creşterea produc­ pun pentru trecerea la în­ lui executiv al consiliului re pentru localităţi care cuini
ţiei agricole vegetale şi ani­ făptuirea obiectivelor şi sar­ popular comunal, am în­ stau aruncate în curtea (colo
maliere, aplicarea mai fer­ cinilor ce le revin în primul trebat : ® AUTOCONDUCERE primăriei. 13,» VAlbu
(parţ
mă a principiilor şi exigen­ an al celui de al 8-lea plan Ne oprim aici cu argu­ Din
ţelor autoconducerii şi auto- cincinal al dezvoltării multi­ — Ce sarcini are Buni­ AUTOAPROVIZIONARE TERITORIALĂ mentele. Considerăm că la * Numi
gestiunii etc. laterale a patriei noastre so­ la in 1985 în ce priveşte Bunila se impune o coti­ — m
contribuţia la înfăptuirea
Organele şi organizaţiile cialiste. TN COMUNA BUNILA tură in ce priveşte activi­ * Dinec
autoconducerii şi autoapro- tatea ce se depune pe li­ surpi
vizionării teritoriale ? nia înfăptuirii programu­ * Melo<
— Trebuie să livrăm la bl lapte de vacă de la cel primăriei — tehnicianul a- lui unic şi a celui de au- * Tcles
fondul de stat 105 bovine, puţin 250 vaci cite au ce­ gricol, contabilul şef, se­ toconducere şi autonprovi- * Un
56 porci, 255 oi, 79 hl lapte tăţenii comunei este mult cretarul biroului executiv zionare. Comuna are posi­ CÎlltr-
de oaie, 1 550 hl lapte de prea puţin, cum tot ex­ ş.a. — sînt mult prea ocu­ bilităţi să-şi realizeze sar­ * Pag in
film u
vacă ş.a. — ne-a spus in­ trem de puţin este a li­ paţi cu alte treburi ca să cinile în ce priveşte con­ * Cotid
terlocutoarea. Am încheiat vra 49 hl lapte de la peste mai aibă vreme să se o- tribuţia sa la fondul de secii I
eupe de contractări şi de
contracte pentru 112 bovi­ 1 500 oi, cite s-au aflat în predări la fondul de stat. stat şi se cere acţionat cu * Tealr
ne, 46 porci, 141 oi, 102 hl lactaţie în vara trecută în Dacă. exemplul cu pre­ toată perseverenţa în acest pă-ai
lapte de oaie şi 1 200 hi gospodăriile populaţiei. A- sens. Comitetul comunal * Sccvc
torul»
lapte de vacă. devărul este că tovarăşii dările la fondul de stat nu de partid este chemat să 14,45 învăţ
— Cc s-a livrat la fon­ de la consiliul popular au convinge o să apelăm şi la ia cele mai eficiente mă­ re, p
altele. Numărul de anima­
dul de stat pînă la 15 no­ tratat predarea de produse suri pentru îndeplinirea porta
iembrie a.c. ? agricole la fondul de stat le în gospodăriile populaţi- sarcinilor stabilite. 15.00 In cili
mu lu
— 111 bovine, 46 porci. cu indiferenţă, dacă nu ei a scăzut din februarie 19.00 Telcj
102 oi, 49 hl lapte de oaie cumva chiar cu nepăsare. pînă acum cu 176 bovine TRAIAM BOMDOR 19,20 Tara
şi 170 hl lapte de vacă. Iau -
Din cifrele de mai sus 6 6 250 -
lor)
reiese clar că realizările, Economiile la „w de seară
mai ales la predările la 19.40 Ciuta
(color)
fondul de stat, cu excep­ (Urmare din pag. 1) staţie aprindem lumina nunţate de furnizare a e- lizală
cu C<
ţia bovinelor, sînt mai doar la citirea contoarelor, nergieie electrice, prin mă­ !, şi Ed
mult decât modeste. Cu organizînd fluxul nostru iar In camera de serviciu, surile proprii aplicate, Fa­ '** liste
totul necorespunzătoare sînt de producţie, adică livrînd din 4 tuburi de câte 60 W brica de încălţăminte şi dc ci
apă astfel îneît bazinele am lăsat să ardă numai întreprinderea de tricotaje ţie s»
cifrele atinse Ia producţia colectoare din pădurea Chi- unul. E suficient. Aşa pri­ tip lină clin Hunedoara au deţuh
marfă la laptele ele oaie şi zid să fie „la plin" înain­ cepem noi să răspundem înregistrat pînă acum, pe 20.30 Film
de vacă, unde realizările bar ea
tea orelor din vîrfurile de chemărilor, făcând econo­ primele două decade ale muzic
nu numai că nu se apro­ sarcină, am reuşit ca în
pie de cifrele planificate acele intervale să reducem mii de energie electrică şi lunii noiembrie a.c.. eco­ 21,50 Teleji
22.00 Inchfc
pe acest an, dar sînt de­ numărul pompelor în func­ la serviciu şi acasă. Pen­ nomii de 6000 şi respectiv mu lui
parte şi de nivelul contrac­ ţiune şi, implicit, consu­ tru că aşa-i bine 1000 kWh. Dacă şi acasă
telor. mul de energie electrică". La sfîrşitul vârfului de la ei, oamenii muncii hu- I.UM,
Această situaţie reflectă Datorită acestei măsuri sarcină de seară, la ora 22. nedoreni îşi vor spori spi­ 20.00 Telejt
-
preocuparea insuficientă a simple, dar foarte eficien­ Eugen Gălăţeanu, coordo­ ritul de buni gospodari 20,20 Orizoi
consiliului popular comu­ te şi cel de-ul doilea mure natorul de manevră al vom înregistra economii şi şti in ţi
nul faţă de atingerea obi­ consumator cu puteri a- C.D.E.E. Hunedoara, ne mai însemnate, vom reuşi 20,35 Uniţi
.celor
ectivelor Programului li­ probate la vîrfurile de sar­ spunea : „Toţi consumato­ ca întreruperile in furniza­ «misii
nie» cit şi celui privind au- cină, Staţia de repompare rii, , industriali şi casnici, rea energiei electrice să nu (color
Ciuperca, înregistrează e- s-au înscris în limitele o- mai fie dictate decât de 20,45 Tczau
Uzina de utilaj minier şi reparaţii Crişcior, secţia itia- toeonducerea teritorială. conomii. rare de consum stabilite. lor),
îşinl-unelte. Strungarul Mihai Goleea prelucrează o roată Este drept că în ultimul eventualele accidente de ncsc
de transmisie pentru celulele de Hotare de 2,8 mc. — Care este totalul pu­ Nici o depăşire. Prin res­ pe reţea. Se poate ? Tre­ pentri
Foto NICOLAE GHEORGHIU trimestru al anului trecut terii aprobate pentru sta­ pectarea programelor a- buie să credem că da !", 21.00 Itomai
şi in prima parte a acestui ţie ? Dar pe luna noiem­ „Wagr
brie ? Dar zilnic ? Cit se 4 (col
prevede, orar, pentru vîr­ UNII ECONOMISESC, ALŢII RISIPESC 21,50 Tcleju
A furile de sarcină ? 22.00 închid
In întîmpinarea Congresului ştiinţei şi învătămîntului La toate aceste întrebări pe luna octombrie a.c. majoritatea marilor şi micilor inului.
Din situaţia prezentată du I.R.E. Deva, rezultă că
răspunsurile au venit consumatori de energie electrică din judeţ s-au înca­
prompt: „Total putere a-
CERCETAREA - ÎN AVANPOSTUL CERINŢELOR STRINGENTE probată — 425 MW. Luna drat în cotele repartizate, unii înregistrînd chiar în­
semnate economii. Aşa sînt:
DE VALORIFICARE A BAZEI DE MATERII PRIME noiembrie — 156 000 kW. • C.S. HUNEDOARA, CU 1 718 M W h ;
Zilnic — 5 200 kW. La vîrf • IX. DEVA, CU 7 053 MWh ;
(Urmare din pag. 1) ţie şi scăderea consumuri­ spre împlinirea marilor de­ de sarcină, pentru fiecare • I.M, BARZA, CU 512 MWh ; DEVA: P
lor specifice, în special de ziderate de punere în va­ oră, de consumat 275 kWh". • I.C. ORÂŞTIE, CU 415 MWh. tria) ; U
ducei'ii Consiliului Naţio­ energie electrică. loare a bogăţiilor ţării. Ac­ Ne-au răspuns mecanicii De menţionat însă că economia realizată de I E (Arta); I
nal pentru Ştiinţă şi Teh­ Sub îndrumarea perma­ centul pe care recenta de serviciu Angela Seder Secretul lu
dem — sa
nologie, personal al tova­ nentă a Comitetului jude­ plenară a C.C. al P.C.R. şi Iordan Iorgu. Ultimul a Deva, foarte consistentă, provine, în mare parte, din gul (Modei
răşei academician doctor ţean de partid, prin anco­ l-a pus pe problemele creş­ precizat: „Păi dacă toate nefuncţionarea la capacitate a cuptoarelor tic clin- Cu mîinile
cher.
inginer Elena Ceauşescu, rarea preocupărilor şi efor­ terii bazei de materii pri­ sarcinile astea le avem tre­ căra); Des
(Arta); PE
prin ajutorul direct al con­ turilor întregului colectiv me ne mobilizează să ne cute pe foaie, în registru, în aceeaşi perioadă, trei unităţi au depăşit repar­ mîinile cu
ducerilor ministerului şi in rezolvarea problemelor sporim eforturile pentru şi dăm toată ziua cu ochii tiţiile de energie electrică, dovadă că nu au acţionat Singur de
Centralei minereurilor De­ stringente de punere în atingei'ea parametrilor pro­ de ele nu-i normal să le cu toată insistenţa şi răspunderea pe linia aplicării Un surîs
unor măsuri corespunzătoare, care să determine dimi­
(7 Noiembi
va, institutul nostru îşi în­ valoare a materiilor prime, iectaţi la obiectivele puse visăm ? Dar le şi respec­ Rămăşagul
deplineşte cu responsabili­ institutul nostru ocupă as­ în funcţiune, ne angajează tăm! „La zi“, am avut nuarea consumurilor. Aceste unităţi sînt : VULCAN:
tate menirea ce-i revine, tăzi un loc de frunte pe să muncim mai mult şi mai plan de 110 333 kWh şi am • „Avicola" Mintia, cu 5 000 MWh ; farul); LO?
în aceşti ani au fost puse' ţară, statut care ne ono­ bine în cincinalul 1986— consumat 105 534 kWh. A- • Tracţiune C.F.R., cu 34 MWh ; ex traieres tr
PETRI LA :
în valoare, parţial, pe baza rează şi ne obligă. Desigur, 1990, pentru ca faptele cum, de la ora 19 şi 20 am • „Scrc“ Sîntandrei, cu 16 MWh. (Muncitores
tehnologiilor proprii, zăcă­ lucrările Congresului ştiin­ noastre să fie răspunsul de De asemenea, în cele două decade care au trecut NOASA :
mintele de la Roşia-Poieni, ţei şi învăţămîntului, la onoare la chemarea parti­ folosit 160 kWh,' faţă de din această lună, au depăşit repartiţiile de energie c- citoresc); U
4
ca de argi
Valea Morii, Coranda-IIon- care am cinstea să parti­ dului de a da economiei 275 kWh cît se prevede. lectrică : Tracţiune C.F.R., cu 276 MWh si „Avicola * BRAD: Pic!
dol, iazurile de decantare cip, vor deschide cercetă­ naţionale materiile prime Economii facem nu doar Mintia, cu 165 MWh. şic); GURA
iir. 1 de la Uzina de pre­ rii, muncii noastre, noi căi atît de necesare. la funcţionarea pompelor, Se aşteaptă în continuare măsuri de economisire. ra lui Ci
parare Teliuc, pentru ob­ ci chiar şi la iluminat. In rul) ; ORA
ţie la Pană
ţinerea de concentrat de tria); Zbor •
fier, şi nr. 1 Deva pentru .Pionieri la şcoala hărniciei' căra); G)
obţinerea de concentrate Horea (Cas
HAŢEG :
ele cupru şi fier ş.a. Am „Pionieri la şcoala hăr­ vatelor roşii cu tricolor din dragoste (D
dezvoltat intens colectivele niciei" este genericul de­ şcolile generale din Deva, l&LŞch clarii
pentru înlocuirea transpor­ cadei record în colectarea Şoimuş, Păuliş, Veţel, Cris- CALAN : S
tului auto cu funiculare, materialelor refolosibile, tur, Liceul pedagogic Deva bunilor (Ca
ră); SIMER
benzi şi alte mijloace de organizată în întîmpinarea au făcut, prin hărnicie, ca la etajul >
transport care să conducă, marelui eveniment politic această decadă să-şi justi­ ILIA: Tanct
în final, la reducerea în din viaţa ţării — Congre­ fice atributul „record". Ei ciul (Lumini
Iubirea arc
rit mai mare măsură a sul ştiinţei şi învăţămîn­ raportează astfel colectarea seriile I-II
consumului de combusti­ tului — de Consiliul muni­ a 8 915 Kg hîrtie, 1 200 Kg
bil lichid. cipal Deva al Organizaţiei textile, 7 450 sticle, 4 560
pionierilor. Purtătorii cra­ borcane, 7 800 Kg fier vechi.
Ne preocupăm intens de
mecanizarea lucrărilor mi­ Vrer
niere subterane, pe baza Monumentele de artă
unor utilaje concepute şi povestesc copiilor"
realizate ca prototipuri in Timpu
institut, care sînt apoi în­ Membrii c l u b u l u i ră" cu ajutorul diapoziti­ azi, 24
Vremea
cercate în subteran pentru UNICEF de la Casa pio­ velor color. „Călătoria" s-a caldă,
omologare. Aşa s-au reali­ nierilor şi şoimilor patriei desfăşurat sub genericul noros. 1
zat căruciorul de perforat pitaţii
ploaie ş
cu doua braţe, instalaţia Deva şi ai cercurilor de „Monumentele de artă po­ va sufh
profil din şcolile munici­ vestesc copiilor”. Prof. E- moderat
de betonare mecanizată a caterina Grtin şi prof. Vio­ est. Ter
galeriilor, celule de flotare piului, împreună cu con­ mc vor
cu autoaeraţie, moderniza­ ducătorii cercurilor, s-au rica Ancaş au avut contri­ zero şi
Termocentrala Mintia. Pentru ca apa să devină forţa motrice a generatoarelor de
rea celulelor existente şi întîlnit, în sala mică a Ca­ buţii valoroase la realiza­ curent electric, ea trebuie să aibă anumite caracteristici, pe care le primeşte în urma mai cot
alte probleme tehnice care sei de cultură din Deva, rea unei călătorii de neui­ prelucrărilor Sn atelierul chimic. In camera de comandă, maistrul Victor Sine şi opera­ maxime
de. Noa
să conducă la creşterea Ia o interesantă şi apre­ tat la monumente de ar- torii Sorin Hasan şi Dorm Pirva urmăresc parametrii de funcţionare a instalaţiilor dc ţa, izola
randamentelor de extrac­ ciată „călătorie imagina­ lă de neuitat. epurare chimică.