Page 83 - Drumul_socialismului_1985_11

DUMINICA, 24 NOIEMBRIE 1985 Pag. 3

Aspiraţia spre unire, permanenţă
„Sinteze“ — noul • Consemnam in ziarul
MZIUNE a istoriei noastre naţionale nostru de vineri, 22 no­
iembrie a.c., cil miercuri,
cenaclu profesional mina Paroşeni a realizat
nn record absolut în ex­
Istoria poporului român nicarilor. Importante au fost Mişcarea revoluţionară por­ tracţia de cărbune din c-
NIC A, nită în 1821 sub conducerea x isteaţa sa de ?o ani. In
CIMBRI E este dominată de ideile strădaniile învăţaţilor Şcolii următoarea zi, joi, acest
dreptăţii şi libertăţii, ale in­ Ardelene de a înfăţişa tre­ lui Tudor Vladîmirescu a ur­ A fost o duminică lim­ ratului şcolar judeţean şi record a fost doborlt. I*rin-
dependenţei şi unităţii. Ele cutul şi prezentul poporului mărit în acelaşi timp abo­ pede şi generoasă, stropi­ a Casei corpului didactic. tr-o mobilizare tic excep­
copiilor : au la bază o realitate isto­ român, originea, vechimea, lirea relaţijlor feudale- şi tă cu fulgi de nea, pe care O dorinţă mai veche, acum ţie. minerii dc la paro-
otcca de aproape treizeci dc oameni împlinită, in care profeso­ Şeni au extras t 023 tone
i (color) : rică : legătura indestructibi­ continuitatea, drepturile is­ răsturnarea puterii otomane, de cărbune, eu 0 tone mai
iii văilor lă a oamenilor cu locurile torice, temeiurile juridice a- eliberarea clăcaşilor şi cu­ ai catedrei — profesori de rii să se regăsească, să nuilt dccît în ziua ante­
Ultimul epi- străbune, conştiinţa originii le acestora. Aceste idei se cerirea indepencienţei ţării, limba şi literatura română, schimbe idei, avind ca in­ rioară. Felicitări şi spre
noi recorduri in extracţia
şi unităţii etnice, lingvistice regăsesc în lupta deschisă in timpul revoluţiei române creatori literari şi plasti- vitaţi personalităţi de sea­ de cărbune î (% goo de că­
nuna einte- cieni din judeţ — o alese- mă ale ştiinţei şi culturii
unâncsc şi culturale, interdependenţa a românilor, ca şi în me­ de la 1848—1849, revendica­ sătorii au fost încheiate
de la începutul anului în
economică a teritoriilor, pro­ moriile de la finele secolu­ rea programatică a unirii şi seră pentru a se constitui româneşti. Este o iniţiativă municipiul Deva. rea dc-a
dum* lical filul spiritual unitar al popo­ lui XVIII şi începutul celui lupta maselor pentru înde­ intr-un cenaclu profesional lăudabilă, cunoscut fiind GOO-a i-n unit pe tinerii A-
color) rului român. Toate aceste următor, între care Supplex plinirea acestui deziderat, pe care într-o clipă inspi­ că doar două asemenea driana Josan şi Constantin
rins : realităţi au generat o con­ Libellus Valachorum (1791) au constituit un aspect ma­ rată l-au numit „Sinteze". cenacluri fiinţează la oro Roşea. Mult succes în via­
oi la album tă ! Q Grigorc Mîndru(
că uşoară ştiinţă de neam activă, iar reprezintă o sinteză profund jor, strîns împletit cu lupta Absolut toţi erau animaţi actuală in ţară. Sub indru- este unul dintre cei mai
dc rampă... aceasta un suport .luptelor documentată şi argumentată împotriva vechii orînduiri, de dorinţa sincer exprima­ marea membrilor săi vor huni şefi de brigadă dc
muzicale pentru libertate, independen­ istoric. în aceste secole, pentru făurirea cadrului nou tă de a aborda creaţia ca activa cenaclul literat „Al­ la mina I.onea si chiar din
Valea Jiului. Si in acest
populare ţă şi unitate, de-a lungul lupta pentru unitate s-a con­ al societăţii moderne. pe un act major, respon­ batros" al elevilor .din De­ an ocupă locul al n-Ica In
t veacurilor. fundat cu lupta pentru in­ Lupta pentru unirea tutu­ sabil şi profund, intr-un va şi alte cenacluri litera­ întrecerea socialistă ne în­
npozitor şi Element definitoriu al u- dependenţă. Prin tratatele ror românilor a continuat in spirit revoluţionar, militant. re din şcoli care, in telul treprindere. înlr- membrii
; sale nei naţiuni — limba — şi de pace impuse Turciei de toată perioada de după re­ Se angajau să discute deo- acesta, îşi vor contura mai formaţiei pe care o condu-
din islor'a voluţia din 1848—49, culmi-
lupta pentru păstrarea ei şi către Imperiu! rus, s-au con­ potrivă problemele de bine activitatea, vor spori
ul in «00 de aşezarea în drepturile fireşti firmat unele privilegii ale ţă­ nînd cu aclul istoric al U- strictă prolesionalitate, cris- calitatea creaţiei. Un ce­
a constituit o latură domi­ rilor române şi s-a îngrădit nirii Principatelor române talizind modalităţi de îm­ naclu care se înscrie in * Reineniber
vesel de du­ nantă a evoluţiei ideii de treptat monopolul turcesc, înfăptuit la 24 Ianuarie 1859. bunătăţire a eficienţei pro­ spiritualitatea hunedorea-
ză unitate la români. Un pas iar prin tratatul de la A- Unirea Principatelor a con­ cesului inslructiv-educativ,
tclcspecta- stituit insă numai o primă nă pe măsura tradiţiilor a-
însemnat în evoluţia acestei drianopol s-a obţinut liber­ etapă in drumul lung şi zbu­ să contribuie la dezvolta­ tit de bogate ale acestor l K — ,n •sectorul jtV", ma­
înt, cercela- idei s-a făcut în secolele tatea comerţului românesc, ciumat al românilor spre for­ rea învăţămîntului lumedo- meleaguri, li dorim să ai­ joritatea con.b.ueni dc-ai
săi uiucr-o localitate ma-
lucţic — rc- XVI—XVII cînd originea ro­ s-au deschis perspective rean. bă o viaţă cit mai lungă ! ramureşană —, se numă­
color) mană a românilor a apă­ largi de apropiere între pro­ marea unui stat naţional u- Aşadar, un cenaclu con­ ră şi Petru, Nieouie şi Va-
ca progra- rut limpede în operele cro­ vinciile locuite de români. nitar. Românii din Transil­ stituit sub egida Inspecto- siie, fraţii iui Gr.gore
vania — provincie rămasă MINEL BODEA Mmdruţ. pi alcătuiesc aici
al sub dominaţie străină — şi-au o familie deosebit de pu­
o - o - ternică, care scoate zi dc
ea azi: Za­ canalizat forţele spre men­ zi însemnate cantităţi dc
le Ia 5 la... ţinerea fiinţei naţionale, cărbune din suuteranul
cportaj (co- Emoţia luptind fără încetare împo­ minei Lonea. Sporul bri­
lui — 50MU tone O La Insti­
României triva legilor de desnaţiona- găzii de la începutul anu­
misiune rea- Se spune, uneori, că e- ce al doilea, dimpotrivă, lizare forţată adoptate de tutul dc mine petroşani a
colaborarc guvernul austro-ungar. Un avut loc o acţiune educa­
iliul Culturii moţia seamănă, ori se că plinsul ar avea această tivă la care a participat
iţiei cia- confundă chiar cu o reac­ capacitate. Au intrat in loc de frunte în cadrul a- un mare număr de stu­
•u C< *tul ţie, cu o mişcare interioară discuţie şi optimismul şi cestei lupte l-a ocupat Memo­ dente. Au i osi prezentate
ră şi i v.uca- randumul din 1892. Acesta patru filme cu caracter e-
Llistă al ju- pe care ne-o produce un pesimismul şi starea emo­ ducativ, ce urmăresc des­
All»a eveniment văzut, sau o tivă. Din aproape în a- a atras din nou atenţia o- tinul unor familii tinere,
.ist ic : ..Ser- veste auzită. Este, altfel proape, s-a alunecat la piniei publice internaţionale aflate la început dc drum.
Com edic spus, un impuls core ne ideea că starea emotivă asupra problemei naţionale Proiecţiile au fost urmate
urneşte firea dintr-o stare s-ar manifesta ca motor de din Imperiul austro-ungar, de dezbateri interesante,
n! relativ lineară, echilibrată mobilizare a psihicului o- asupra drepturilor fireşti de fructuoase 0» Complexul
progra- „Diana M clin Geoagiu-Băi
Sau ar mai putea fi mo­ mului, sau că ar fi frină. care poporul român de aici a găzduit un grup de .mi­
mentul de la care incepe S-a conchis cumva că şi era frustrat de secole. Pre­ neri din Lupcni şi side-
OIEMBRIE să se construiască o atitu­ un rîset tonifiant şi un gătirea actului de la 1 De­ rurgişli din Hunedoara,, ve­
aici
petreacă
să-şi
niţi
U dine faţă de ceea ce am plînset adine pot fi în e- cembrie 1918 a început ast­ sfirşitul de săptâmină. Con­
complexului,
ducerea
în­
fel cu mult înainte de în­
tehnico- văzut ori am auzit, iar de gală măsură motoare a- tregul personal s-au stră­
aici — mai departe — în­ prinse sau stinse. făptuirea lui, cererile legi­ duit să le ofere un tra­
îb nimbul demn la fapte de o anu­ Peste toate acestea, vor­ time ale românilor cîştigînd tament pe măsura efortu­
ii culori — mită factură şi consistenţă. ba este că emoţia in sta­ adepţi şi susţinători în în­ rilor depuse de ei in mun­
de» rsurî Membrii cercului tehnico-aplicativ dc radio, din cadrul
Dacă o acceptăm ca o rea ei activă, constructivă • treaga lume. Casei pionierilor şi şoimilor patriei Hunedoara, sub îndru­ că. Că au reuşit ne-o do­
vedesc
mulţumiri
caldele
olcloric (co- marea subinginerului Corneliu Maltezan, surprinşi intr-un pe care minerii şi side-
tccul româ- Prof. RODICA ANDRUŞ, moment de pregătire- practică pe teren. rurgiştii au ţinut să ie
plcdoaric N S E M N Ă R Muzeul judeţean Deva Foto IOAN VLAD transmită prin intermediul
Jnire ziarului # Iii cadrul ex­
iileton: mişcare trebuie să înţele­ şi generoasă, a dat lumii • poziţiilor de preparate
‘. Episodul gem şi faptul că această valori materiale şi spiritua­ culinare organizate de
I.C.S.A. si I.C.S.A.P. Petro­
Valsuri (Concert Strauss
din vedere rostul forma- -
i! mişcare are unele dimen­ le eterne, capabile, la rîn- — Filarmonica de stat din Repertoriu de concert şani au fost prezentate un
tiv al artei, o sănătoasă I
progra- siuni. Adică, poate fi mi- dul lor, să întreţină, să Timişoara), o operetă („O mare număr de preparate
nusculă, chiar insignifîan- perpetueze şi să amplifice cum face primii paşi în dezvoltare a gustului şi J şi semipreparate, alte pro­
duse de bucătărie, patise­
tă, ori amplă, potolită, ori fiorul uman, ameninţat de noapte la Veneţia" de J. lumea muzicii culte. Deşi exigenţelor muzicale, a t rie şi cofetărie, care s-au
aprinsă. Faptul ţine de fi- atîtea ori de tehnicism şi Strauss — Opera Română noi îi răspundem: „de­ căror bază sînt reperto- « bucurat dc aprecierea vi­
rea omului, caro este, se automatism. din Timişoara), arii cele­ riul şi calitatea interpre- [ zitat orilor-consumatori #
IA ştie, extrem de complexă, Oamenii au nevoie de bre din operete (Filarmo­ sigur că nu", cel mai ţărilor pe care ni le o- | Restaurantul .Dacia 4 din
nelineară, ba chiar contra­ emoţie, de cea proprie şi • nica de stat din Tg. convingător răspuns i) feră cu fiecare spectacol - Orăştie — şef de unitate,
N ic o lac Şuşman — işi de­
va afla tot in sala de
dictorie, neurmînd întotdea­ de cea a colectivităţii, pur- Mureş) — iată fizionomia Vor fi bine venite şi I păşeşte lună de lună sar­
lisiuni (Pa- una reguli prestabilite. tînd în ea adine încrustată ultimelor concerte din concerte. Nu ne îndoim bine primite, alături de ; cinile de plan. oferind ser­
'va, cînclva. Unul dintre punctele ne­ pasiunea şi dăruirea gene­ Deva. Ele au îneîntat, au de faptul că filarmonlci- Strauss, concerte Beetho- > vicii de calitate, pline de
MKDOARA ; vralgice ale dimensiunilor roasă, smulsă din ego şi destins, au fermecat. Să le, operele urmăresc ven, Mozart, Brahms, I solicitudine. La depăşirea
achus (Mo- se rezume oare muzica Silvestri, P. Constanţi- | cu 350 000 lei a prevederi­
A) ; Balta- emoţiei este capacitatea plasată pe orbita faptului 9 prin repertoriul abordat lor pe 10 luni si două de­
— sala B) ;; sau incapacitatea ei de a social frumos. De aceea, la atit pe drept cuvin* şi formarea unei imagini neseu, T. Ol.ah etc. cade din an, o contribu­
urate (Fia* ne îndruma la fapte sociale nu o dată ea ne apare ca » s-ar putea întreba în a- ţie importantă si-au adus-o
? romantice cest context acea parte a reale a ceea ce este mu­ ANA FODOR lucrătorii Marin Ţăpurin,
OŞANI: Cu constructive. Căci, vrînd- o fereastră deschisă, prin publicului tinăr care a- i i Elena Doica. Olimpia Ru-
? (Parîng); nevrind, de ea se leagă, care trebuie să comunicăm zica cultă, că nu scapă muzicolog san şl alţii • La mina
t (Unirea); într-o prelungire firească, cu oamenii, cu lumea, cu Dilja s-a dat în folosinţă
plină vară universul. Căci ea repre­ un modern punct alimen­
; LUPENI: bucuria care încarcă ba­ tar, bine aprovizionat cu
(Cultural) ; teria pasiunii. După cum zintă, în cele din urmă, o produse. Minerii îşi pot
•iu (Lucea- îi pot veni în prelungire o modalitate de integrare şi cumpăra de aici cele ne­
Un şerif cesare, pot servi o gusta­
(Minerul); tristeţe şi blocare. Sint participare, după cum poa- • C î n d lupei s î n t paznici la s t î n e re • In familia Rodica şi
Ziua .,Z“ i trăiri omeneşti de cea mai te reprezenta una de dez­ Emil Pin tea. din Deva, a
; ANT- firească natură. integrare a omului in sine, Dacă toamna se numără buit să fie sacrificate 30 de venit primul copil, o feti­
isă (Mun- intr-o controversă dintre in dimensiunile sale limita­ bobocii, de ce acum, in prag me, ca şi lupii preferinţă ţă. Se numeşte Emilia.
:ANI: Mas- de iarnă, cînd se Irag spre oi. Colac peste pupăză, la pentru oile obştii şi ocolesc Este al 1530-lea nou sosit
(Retezat) ; doi prieteni, la care am te, cu valoare socială zero. saivanele lor, nu s-ar nu­ numărătoare a mal rezultat cu premeditare pe cele ale pe lume, dc la începutul
(Steaua ro- asistat cu reală plăcere, u- Totul ţine, deci, de cîte măra şi oile ? E bine să se că alte tl oi erau dispărute ciobanilor, dar cu ritmul anului, în municipiul re­
RZA: Moa- nul susţinea că rîsul. ca valenţe punem la dispozi­ numere, susţin adevăraţii fără urmă. Oricit ar vrea ăsta alert de dispariţii şi şedinţă dc judeţ. Să vă
ar (Minc- gospodari. Şi chiar le nu­ să dea vina pe lupi, paguba răpiri, care mai de care mai trăiască î # La Casa dc
IE : Atcn- stare a emoţiei, defineşte ţia societăţii. mără, pentru că numai aşa trebuie să o suporte vino­ misterioase, nu se poate cultură din Deva s-a des­
Vultur (Pa- mai bine, mai complet şi se poale şti cum au mai c- vatul, adică cel cc av.'> oile merge prea departe, că se chis cercul dc ,.Scrabblc*,
Iculos (Fla- mai adine pe om, in timp CORNEL ARMEANU voluat turmele şi cu ce se in pază. Curată naivitate, lichidează turmele. Şi atunci,
\GIU-BAl : porneşte la drum peste iar­ să iaşi lupii paznici la stî- ce mai îngrijesc ciobanii ? joc al perspicacităţii, care
le cultură); nă şi in anuf viitor. nă ! Candidează la locuri de şi-a cîştigat tot mai mulţi
elaraţie de Pe alţii însă, mai ales pe- Oricîle „scuze" ar aduce, „cinste" pe podium şi cio­ amatori şi în ţara noastră, i
a); BRAZI: cei aflaţi în dificultate ii de­ nici ciobanii de la C.A.P. banii de la C.A.P. Bunila, Pasionaţii pot beneficia de
i vadCviyă ; rii imaginare pe hartă, mon­ ranjează numărătoarea, con- Sarmizegetusa nu pot spune Ghelarl, Densuş şi Llvadea. acum Înainte de practica- 1
ămîna* ne- taje literar-cinematografice. siderînd că aritmetica este că şi-au făcut ireproşabil cărora în această iarnă rea lui intr-un cadru or-
de cultu- mese rotunde şi spectacole o materie insuportabilă, bn datoria. Orieîte ravagii ar fi le-au rămas „libere" 200—300 ganizat. O La dispoziţia (
O lumină (Ion Stegărescu — corespon­ cauzat fascioloza sau alte dispensarului medical dc (
(Mureşul) ; dent). chiar... dăunătoare, contra­ locuri in saivane. Preşedin­ întreprindere de la C. S.
Tianu Zap- e La forestieri... acasă. La venind socotelilor şi ciştigu- F O I L E T O N ţii şi inginerii şefi nu mai ..Victoria" Călan şi a com- i
duc
rilor lor. Cu o asemenea ca­
furajelor
grija
acum
GI-IELARI: • „Cinstim patria, parti­ Grădişte, în Munţii Qrăştiei sau fălărilor de la efecti­ partimentului de protecţia
îl te fote — dul şi poporul" — săptăml- a avut loc o . lăudabilă ac­ tegorie de păstori păgubaşi vele respective, medicii ve­ muncii din combinat a fost
lincrul). na cultural-educativă a co­ ţiune politico-educativă or­ facem cunoştinţă şi in rin- molime specifice şi oricit terinari sint şi ei liniştiţi pusă o aulosalvarc moder­
durilc ce urmează.
munei Pui şi-a declanşat ganizată pentru forestiera şi de flămînzi ar fi fost lupii că nu mai au de combătut nă, înzestrată cu aparatu­
Intre cei ce au cam în­
cea de-a IV-a ediţie. Orga­ minerii din această zonă. In curcat borcanele, sau mai de prin împrejurimi care atîtea cazuri dc molime, iar ră medicală de specialita- ,
nizată de consiliul comunal prezenţa multor lucrători bine zis oile. a fost şl cio­ trebuiau Îngrăşaţi pentru a ciobanii jubilează pentru că te, însoţită pe toate schim­
:A de educaţie politică şi cul­ fruntaşi din brigăzile con­ banul ton Scurtu, de la intra viguroşi în iarnă, nu nimeni nu-i prea ia la în­ burile de personal sanitar
tură socialistă, noua ediţie duse de Valcrian Dumitres- C.A.P. Peşteana. Intrueît se poate explica cum în a- trebări. Turmele proprii ale bine calificat. & Tind s-au
a oferit localnicilor aprecia­ cu, Gheorghe Vălăreanu, cest an s-a decimat aici o ciobanilor prosperă, fără ex­ pus în funcţiune laminoa-
după toate insistenţele, şi cu
te dezbateri pe marginea Gheorghe Voicarg Petru Po- toată bunăvoinţa 34 de mi­ adevărată turmă. în total de cepţie, ei işi primesc drep­ rele de sîrmă nr., 2 şi 3,
!bil pentru documentelor Congresului al pescu, a maiştrilor Mihai oare nu-şi făceau deloc a- peste 600 oi (!). Cite blănuri, turile, iar avuţia obştească de la uzina i — C.S. Hu­
brie 1985 : XlII-lea al P.C.R. (cum a Alionescu (parchetele Ceata pariţia, în locul lor s-au ,,a- cite căciuli, cită lină, cită înghite pierderile. Aşa nu nedoara, trebuia să fie ,
în general fost cea privind dezvoltarea şi Valea Rea), Vasile Dînc- liniat" tot" atîtea provenite brînzâ, dar toate... pierdute. se mai poate continua. Să puse in funcţiune şi două
inai mult zootehniei, susţinută de fil­ şorcanu (Valea Largă) s-a din proprietatea celui ce E drept că unitatea rulea­ terminăm o dată cu lupii, cîntare-baseulă Ia respecţi- I
dea preci- mul documentar .„Creşterea organizat o dezbatere pe trebuia să Ie păzească. Cu ză anual un efectiv de cir­ să-i obligăm să-şi ia anga­ vele linii (le laminare. Va­
bovin"),
tineretului
:)rmă de întilniri probleme politice şi econo­ averea C.A.P. nu e de glu­ ca 4000 oi. dar asta nu în­ jamentul că de acum îna­
i{ă. Vintul cu brigada ştiinţifică, ca şi mice de actualitate, urmată mit. Rău a păţit-o şi Dănuţ seamnă că în fiecare an 15 inte nu vor mai dijmui tur­ goanele încărcate cu sîr­
medalionul
literar
„Liviu de o apreciată seară cultu­
pînâ la Rebreanu" Ia realizarea că­ Grigor. cioban la C.A.P. oi din 100 trebuie să dea mele, că vor trăi în bună mă trec şi astăzi peste nu- ,
rală. Solişti vocali şl instru­
st şi sud- ruia au colaborat Valeria mentişti de la Casa de cul­ Zam. Intr-o seară i s-a nă­ ortul popii. Pentru orice pace şi Înţelegere cu mioa­ mitele chitare, care nu...
rele ! Numai aşa demaseîn-
îrile mini- Oprişe şl profesorii Rodica tură din Orăştie au realizat zărit să lase fără suprave­ păstor asta ar însemna cu du-i ii vom determina să-şi cîntăresc. Trenurile trebuie i
rinse între adevărat faliment. Dar dirijate la cîntarul blumin-
le, izolat Stoica, Ventt Stanciu, Marin un reuşit spectacol muzical, ghere turma de la brigada C.A.P... suportă. Cam la Cel schimbe şi năravul nu nu­ gului de 1 OOd mm, se aş­
iar cele Bocănlciu. Actuala ediţie a iar filmele „Rămăşagul" şi Ccrbia. A fost de-ajuns ca se prezintă situaţia şi la mai părul. In această pri­ teaptă, se pierde timp, car­
cultural-educati- „Furtul calului" au împlinii
săptămînii
şi 11 gra- haita de lupi să ia mioare­ C.A.P. şerel, unde lipsesc vinţă nici vînâtorii nu şi-au buranţi la locomotive. Pi­
l diminea- ve va mai oferi locuitorilor inspirat ziua activităţilor le la „scărmănat". Şi uite de la numărătoare peste spus ultimul cuvint. uă cînd ?
satelor comunei Întilniri cu cultural-educative de Ia Gră­ aşa. dintr-un singur foc au 330 de oi. Or fi avind ei
profesori de istorie, călăto­ dişte. fost găsite moarte sau a tre­ Viruşii ce bîntuic prin tur­ T. DOBRICEANU