Page 90 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 90
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 720 •
'’ag. 2
20,00 Telc,
20,25 U. S.
Doci
20,35 lavă
nic j
dona
Con fi
C. T. i. Mintia — secvenţe din bâlaBia penlry Iea î
20,55 Uniţi
dul î
tece
21,10 Film
o putere constantă de 1000 MW energie electrica 21,50 Tclcj
î?i co
Popasuri h izvoarele energiei: de ia cărbune fa kilowaţi Unul din două mii... ISA!
Vineri, 22 noiembrie 1985, le-a cerut secretarul general II cheamă Mircea Marc in o oră şi 30 minute; in BUCURI
nc-am aflat, o zi întreagă, al partidului, t o v a r ă ş u l şi este maistru in cadrul locuirea unei ţevi la un co- dioprograi
0,30 La o
1
printre oamenii minunaţi ai Nicolae Ceauşescu. Am no ENERGET1CIENI ! atelierului de reparaţii ca- lector ZMR I (zona medie agriculturi
Mintiei, care ştiu, în această tat totul sau aproape totul zâne al C.T.E. Mintia. Ma- de radiaţie) — planificat in • jurnal;
perioadă, să facă din cen despre munca lor. Trebuie ) Ţara are nevoie de tot mai multă energie | rea unitate energetică are 4 ore, realizat in 2 ore; in- I angajamer
U ă s p u n
trala lor termoelectrică cea menţionat că selecţia pentru un colectiv format din pe- locuirea cuplajului şi rul- • rllor „ tova
maî puternică fîntînă de lu tipar, obligatorie în acest ’ electrică ! j ste 2 000 de oameni. Deci, meatului la un transportor | Ceauşescu,
mină a ţării. Ne-au impre caz, am realizat-o cu ajuto i Mobilizaţi-vă exemplar, zi şi noapte, în ^ prima intrebare justiiicală zgură - plan 10 ore, rea- Integral
să pregătii
sionat strădaniile lor şi do pe care şi-o poate pune Uzat in 8 ore; repararea * nul anulu
rinţa ce-i animă permanent rul tînărului Daniel Arhire, i punctele fierbinţi ale producţiei de energie elec- ) cititorul - in aşa lei in unui reduclor suflător Iu- I Revista p
de a imprima fluxului de secretarul comitetului U.T.C., | trică, menţineţi continuu în stare buna de func- ’ cit, indirect, s-o resimţim ningine — in loc de 10 ore, o rierul meii
lctin de i
producţie un ritm dinamic care ne-a însoţit pe toate J ţionare agregatele şi instalaţiile. Asiguraţi zilnic | şi noi - este ; „De ce a realizat doar in 7 ore. „In j pundern
şi constant superior, aşa cum itinera riile... fost ales Mircea Marc pen crcesf an - ne-a mărturisit 10.00 Bul
#
î puteri cit mai ridicate în termocentralele de Ia i tru rindurile acestui repor maistrul - am executat trei , 10.05 Cinti
\ Mintia şi Paroşeni ! ţ taj Chiar eroul nostru, revizii tehnice la cazane, populare;
socialiste;
c ind a aliat despre ce este scurtind termenele, la lie pioniereşti
vorba, ne-a întrebat cu o care, cu cite două zile, iar de ştiri; 1
sinceritate dezarmantă: „De reparaţia capitală a caza- nunatci n<
11,35 Pul
i l
I
a
f
f
f
ce tocmai eu ?
cient cărbune — hrana ter zit), aflată în funcţiune şi Z' a f/w* m « zi i t 2 nelor de la blocul nr. 1 o | Buletin d
mocentralei. în ultimul timp acum. Atunci, pe loc, n-am ştiut fost terminată cu cinci zile ştiinţa sec
0
însă s-a scos mult cărbune Rămînem în perimetrul... ce să răspundem. Poate, mai devreme". | Din como;
12,45 Ava
din depozit pentru a produ stocului de cărbune, fiindcă acum... Mircea Marc este Mircea Marc ne-a enu- • dio-tv. ; l:
ce energia electrică necesa simţim — din toate discuţiile tipul muncitorului care, a- merat mai multe nume de | 3; 15,00 Cli
ră. Operatoarea Elena Mu- pe care le purtăm cu ener- legindu-şi profesia şi locul oameni despre care s-ar 10.00 Bulei
16.05 Trai
reşan, de la culbutor : „N-am geticienii - că aceasta con de muncă intr-o unitate, putea scrie distinct: mais- # preş; io,u
descărcat nimic în ultimul stituie o problemă vitală. umblă parcă fără incălţări trul Nicolae Cazacu (îm temporan;
timp". Asistăm la predarea Maiştrii de la combustibil, pentru a prinde mai repe preună cu care conduce• c şi-n
.
~
»
.
şi preluarea schimbului pe o Voicu Luca şi Pavel Oală, de rădăcinile puternice şi r „ . PICUIIU CU LU/C LUIIUUI.V 1 . , t> 16,35
... ,
^
. .1 formaţia reparaţii cazane), •
conomice;
1
atit de necesare in viaţă,
maşină de preluat şi încăr ne declară : „Azi s-a scos ni it ri rx nnrncn rn. m t/isifn . ' . medicului;
lăcătuşii Nicolae Petruică, •
cat, între operatorii Stoica masiv cărbune din depozit. Îşi trage seva din tăria loachim Căciu, Romulus I de ştiri; 11
dio; 17,40
Alba şi loan Raţ. Primul ne Ieri şi alaltăieri, la fel. Căr colectivului de muncă şi mănc; 18,
spune : „Am scos cărbune bunele livrat nu ajunge nici nu uită să-şi dăruiască, la Magda, Vasile Lascu şi• • Raclioju
rlndul său, înzecit forţa pro-
olfii. Toţi aceşti oa- j
intemaţioi:
din depozit la capacitatea pentru funcţionarea zilnică a meni ou Măsuri b
nominală a maşinii : 600 termocentralei. Acum stocul prie. Aşa se explică, in pri- e o singură delini- ^ creşterea
mul rind, urcuşul; termina- f' pentru cazonele pe care
tone/h !". Deci, nu există pentru iarnă s-a subţiat cam rea liceului in 1977, a şco- repară: „Un cazan este energic ei
cărbune suficient sub esta la 170 000 tone de cărbu- un agregai care produce• zică, infor
diojunnal
cade. In mijlocul depozitului ne . Iii de maiştri in 1980, nu 100 MWh energie electri- I '85 • La
aflăm că, aici, în urmă cu Cei doi maiştri şi toţi cei mirea ca şei de formaţie, că /". • 22.00 O zi
Rezu*tateli
trei zile, era un „munte de lalţi interlocutori de pe flu alegerea sa in funcţia de no—\pres;
Impiegatul Atlam Marian din Staţia C.F. a I.E. Deva cărbune". Nu mai este. Ve xul cărbunelui ne-au dictat secretar al organizaţiei de Nu ştim dacă tot ce-am I muzicală ;
primeşte raportul mecanicului de locomotivă Ferenc Ka- dem şi noi golul rotat pe o CHEMARE către mineri, partid din atelier... lată, consemnat mai sus repre- • lctin de
rancsi : „Naveta este alimentată şi poate pleca spre ter care l-a lăsat o „MPD" (ma preparatori şi feroviari - pe acum şi laţa cealaltă a Iu- zintă un răspuns mulţumi- \
mocentrală !“. crurilor - dăruirea proprie tor pentru cititorii noştri ţ
şină de preluat din depo care o publicăm separot.
in activitate — sub iorma sau pentru... Mircea Marc. (
unui extras dintr-un lei de De fapt, avem şi noi o de-
Alte aspecte tablou al realizărilor obţi- liniţie a eroului de repor- * DEVA;
1
Producţia de energie electrică nute in actualul cincinal: taj: „Este omul prin care, trla); Dls
realizată la C.T.E. Mintia La camera de comandă Aşa ajungem la mori şi înlocuirea unei ţevi la eco- dacă scriem, zugrăvim o • oasă (Art
nomizor - planilicată in 2 colectivitate !". Aşa parcă |
RA:
Mas
16 noiembrie 1985 — 23 070 MWh combustibil, operatoarele la cazane, apoi la turbine, ore şi 30 minute, realizată totul devine mai clar. 0 (Modem
17 noiembrie 1985 — 19 230 MWh Claudia Şorban şi Fevronia unde numai mirifica transfor • • leza (Moil
Toată Iun
18 noiembrie 1985 — 21 978 MW h Pervanov ne vorbesc despre mare a unei picături de apă — seriile
19 noiembrie 1985 — 22 938 MWh munca lor : tot drumul căr în abur şi călătoria sa — pe Piraţii sei
bunelui de la estacadă şi
20 noiembrie 1985 — 22 134 MWh un circuit închis — spre kilo ta); PETi
r „vr
21 noiembrie 1985 — 21 696 MWh din depozit, pe benzi, prin waţi, este în stare să ne y ii
concasoare, pînă la buncăr
22 noiembrie 1985 — 22 710 MWh şi mori. li cunoaştem şi pe capteze mult timp. Pînă la cv. Je ar
brie); Lt
23 noiembrie 1985 — 21 978 MWh operatorii Emeric Molnar, urmă însă învinge dorinţa carea drr
24 noiembrie 1985 — 19 377 MW li Ştefan Vlădulescu şi Mihai de a şti cît mai grabnic ce turai); V
25 noiembrie 1985 — 21 060 MWh Gherghescu, care comandă arată în această clipă însu- turi pe î
matorul de putere al termo
I cărucioarele de la cota 38. centralei... fărul);
intervine
THILA:
spun adie
în gară, după... mersul trenurilor ! ANINOAS
Staţia C.F. a C.T.E. Min „mersul" acestor trenuri am Camera de comandă centrală este sub picio
resc); UI
tia. O clădire mică, de for venit aici... in. nul răzbu
ma unui „blum" din lami- — Pînă la amiază - ne-a miezul activităţii ! BRAD: In
noarele Hunedoarei, aşezat declarat impiegatul Adam Ora 16,30. Ing. Eugen Măr- MW şi să o ridicăm la cel Yung (St<
RABARZ;
în cap. Are etaj, acoperiş şi Marian - am descărcat o culeţ, dispecer şef tură C.T.E. puţin 1000 MW pe timpul gheaţă (!\
de jur-împrejur ferestre. Lin navetă „de Halmeu", una Mintia, ne comunică : 940 vîrfurîlor de sarcină, cînd TIE: O l
gă clădire, ceva mai sus de- .,de Valea Jiului", şi un va MW energie electrică este consumurile energetice cresc. ţe (Patrii
pe terme
cît acoperişul, se află o gon de la Anina. In total, producţia furnizată în siste ra); GEO
68 de vagoane. Ne vom strădui în perioada colţ de
platformă îngustă de metal, mul naţional. în plus, circa următoare cu sprijinul ne cultură);
sprijinită pe un pilon, ca un Impiegatul se întrerupe 40 tone de abur/oră sînt le electn
cocostîrc. De acolo se văd pentru a comunica prin ra folosite pentru termoficarea mijlocit al furnizorilor de BRAZI: I
estacadele de cărbune, cul- dio cu mecanicul de locomo Devei. „Acum este mai. cald cărbune - prin cărbune mai terestru;
scurtă (C
butorul, panorama centralei tivă Ferenc Karancsi. Unde afară şi funcţionează pentru mult şi de calitate I — să SIMBRIA:
este Ferenc ? „în staţia obţinem o putere constan Camera de comandă combustibil : Operatoarele Claudia rouă (Mu
termoelectrice, cu depozite, C.F.R. Mintia, cu o L.D.E. termoficare doar cîte un Şorban şi Fevronia Pervanov care au preluat în 22 noiem Trompeţi!
staţii de transformare şi clă (locomotivă diesel electrică), boiler, de la grupurile nr. 2 tă de circa 1000 MW energie brie 1985, ora 15, conducerea întregului transport intern de GHELARI
diri, iar in partea opusă se pentru a tracta o nouă na şi nr. 3". electrică". cărbune. peste măi
rul).
pot zări chiar cum sosesc vetă cu cărbune sosită din Revenim la energia elec
trenurile cu cărbune în gara Valea Jiului : 28 de vagoa trică. Graficul zilei arată o
producţie mai scăzută (sub
C.F.R. Mintia. Tocmai pentru ne". 950 MW) noaptea şi în tim Cît mai multă energie electrică VR£
,,Pe sub estacade nu trebuie pul amiezii şi o creştere în (Urmare din pag. 1) electrotermice, de a le dez peste 10 la sută din totalul
orele vîrfurîlor de sarcină, de
să se vadă cerul !" dimineaţă şi de seară, cînd volta şi a prelua cît mai pu energiei electrice. Timpul
Din gara unităţii, după - ne-a spus un energetician. indicatoarele oscilează în jur ţin 1000 MW ! Aceasta s-ar ţină energie din sistemul na Nouă, hunedorenilor, aflaţi azi, 27 i
Vremea \
numai cîţiva metri, începe Are dreptate. Oamenii se de 1000 MW. De ce ? „Cău putea realiza cu sprijinul ţional. Unele dintre ele, cum în prima linie a bătăliei pen închisă, c
estacada de cărbune nr. 1, bucură cînd sînt descărcate tăm să menţinem permanent concret al minerilor şi pre este C.S.V. Călan, au posi tru mai multă energie elec noros. Vo
numită şi „cea veche". Este multe navete şi există sufi- o producţie medie de 950 paratorilor din Valea Jiului bilitatea să fie chiar inde trică, ne revine sarcina de taţii local
formă de
un fel de pod uriaş pe care care trebuie să trimită ter pendente faţă de sistemul înaltă răspundere patriotică nlţă, iz
poposesc, în tranşe de cîte mocentralelor electrice căr energetic naţional, Totodată, de a fi tot pe primul loc şi ninsoare,
14, vagoanele pentru des MINERI Şl PREPARATORI bune mult şi de bună cali consiliile populare — şi toa în acţiunea de reducere a moderat c
consumurilor energetice. Este
tate.
te unităţile economice no
tic. Temi
cărcare. în loc de poditu- In contextul preocupărilor minalizate cu sarcini în a- necesar şi putem să dove me vor t
ră, are un grătar metalic, DIN VALEA JIULUI ! de ordin energetic din ju cest domeniu — trebuîe să dim mereu că ştim să fim, —4 şi 1
prin care curge cărbunele deţul nostru, este necesar acţioneze energic pentru fi deopotrivă, producători ne maxime i
de.
Dh
lansat, cu zgomotul specific Ţara are nevoie de tot mai multă energie \ să fie amintită şî sarcina de nalizarea microhidrocentrale- întrecuţi şi gospodari chib favorabili
aerului comprimat, din va ţii şl po:
} electrică ! ţ mare răspundere pe care o lor planificate. Este necesar zuiţi ai energiei electrice I
La mui
goane. Acum e linişte. Co- au constructorii din Retezat să fie materializate progra- chlsă cu
borîm lingă grămezile de ) Mobilizaţi-vă exemplar, zi şi noapte, în aba- ^ pentru punerea în funcţiune, mele privind folosirea bîoga- cădea nli
cărbune. Nu sînt mari. Din i taje şi în preparaţii pentru a trimite continuu l la termenele stabilite, a tu zului, a vîntului, a soarelui, Pagină realizată de Vint moi
vîrful lor pînă la grătar e- ) cărbune mult şi de bună calitate termocentrale- ţ turor obiectivelor hidroener a apelor geotermale şi a al MARIN NEGOIJÂ vest. Loc
xistă, azi, un mare spaţiu ţ lor Mintia şi Paroşeni ! getice de pe Rîu Mare. A- tor surse noi energetice, în- Fotografi! de punere d
teorolog
gol. „Pe sub estacade nu V poi, datoria marilor unităţi trucît se prevede obţinereo NICOLAE GHEORGHIU Bănuţ).
Irebuie să se vadă cerul !" economice care au centrale pe această cale, în ţară, a